Credite ipotecare fara avans? Glumiti!

Bancile au scapat si de oprelistea privind gradul de indatorare a clientilor, adica valoarea maxima a ratei ce o pot plati pentru un credit, stabilita pana acum la cel mult 40% din valoarea veniturilor nete. Care ar fi efectele acestor relaxari a imprumuturilor acordate de banci?

Ca vom putea obtine un credit ipotecar pentru o casa de 100.000 de euro, sa spunem, fara a avea nevoie de un avans de minim 25.000 de euro. Apoi, ca voi putea imprumuta o suma mai mare de bani, cu aceleasi venituri, intrucat fiecare banca va putea stabili valoarea ratei lunare ce ne-o putem permite.

Asta teoretic, sau mai bine zis pe hartie, adica in norma BNR care abroga restrictiile de creditare. Pentru ca, in practica, relaxarea imprumuturilor a fost compensata cu masuri suplimentare de prudenta bancara, adica alte tipuri de restrictii impuse tot de BNR. Insa nu direct, printr-o norma, ci prin aprobarea normelor interne a fiecarei banci care urmeaza sa acorde credite relaxate.

Cu alte cuvinte, bancile au, teoretic, libertatea de a acorda credite conform propriilor norme interne, insa acestea trebuie aprobate de BNR. Iar banca centrala le aproba doar daca sunt respectate unele conditii de prudentialitate.

Sa incepem cu avansul 0, de care toata lumea s-a bucurat si pe care unele banci chiar l-au anuntat in graba, ca mijloc foarte eficient si gratis de promovare. Primele doua banci, dintre cele mai mari de pe piata, care au obtinut pana acum aprobarea noilor conditii de creditare, spun in materialele de promovare ca acorda credite cu avans 0, fapt ce a condus la o curiozitate fireasca din partea clientilor.

Cand s-au dus insa la banca sa vada exact care sunt conditiile de creditare, acestia au constatat ca pot lua credit fara avans doar daca aduc garantii suplimentare care sa acopere diferenta pana la valoarea avansului standard: 15% sau 20% din valoarea locuintei.

Asadar, daca vrei sa-ti cumperi o casa care valoreaza 100.000 de euro, poti lua un credit de aceasta valoare fara avans doar daca respectiva locuinta este evaluata la 120.000 de euro. Ceea ce este putin probabil, daca ne gandim ca preturile imobilelor sunt in cea mai mare parte supraevaluate.

Singura solutie care-ti mai ramane la indemana este aducerea unor garantii imobiliare suplimentare care sa acopere cei 20%, mai precis inca o ipoteca pe o locuinta sau alte garantii, precum un depozit bancar in valoare de 20.000 de euro, in cazul nostru.

Pai daca as avea un depozit de 20.000 de euro de ce-as mai cere un credit fara avans? Este intrebarea logica pe care ne-o punem toti.

Din perspectiva bancii nationale insa, logica inseamna prudenta bancara sau mai precis asigurarea riscurilor in cazul nerambursarii creditului. Dar despre ce riscuri vorbim? Pentru ca, dupa cum se misca preturile pe piata imobiliara, valoarea acestora creste permanent cu cel putin 30% pe an, asadar intr-un singur an este acoperita acea garantie.

Ca sa nu mai vorbim ca din perspectiva unui bancher, cel mai mare risc este dat de pierderea locului de munca al celui imprumutat, caz in care nu-si va mai putea rambursa rata. Valorificarea imobilului ipotect nu ar putea fi o problema reala, in coditiile enumerate.

In privinta gradului de indatorare, BNR a gasit solutia estomparii acestuia cu introducerea asa-zisului cos zilnic de cheltuieli, evaluat la 245 de lei noi pe persoana, bani ce se scad din venitul net inainte de calcularea ratei. In acest fel, relaxarea creditelor a fost redusa la minimul posibil.