Raportul Comisiei Europene: Progrese insuficiente in privinta reformei judiciare

CE a constatat ca au fost depuse eforturi reale si s-au inregistrat unele progrese ca urmare a activitatii legislative intense desfasurate de guvernul Romaniei, dar acum acesta ar trebui sa se axeze pe punerea lor in aplicare.

Raportul referitor la Romania vizeaza, in principal, reforma judiciara si lupta impotriva coruptiei si criminalitatii organizate. Acesta analizeaza patru obiective specifice, stabilite in cadrul mecanismului de verificare si cooperare. Obiectivele sunt prezentate detaliat, in functie masurile luate de Romania pentru atingerea acestora.

Asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente si mai eficiente 

 Obiectivul se refera in special la consolidarea capacitatii si raspunderii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si, de asemenea, la raportarea si monitorizarea efectelor noilor coduri de procedura civila si de procedura penala.

Raportul mentioneaza ca masurile din planul de actiuni al CSM au fost puse in aplicare, in special in privinta stabilirii unei jurisprudente unitare.

Un motiv de ingrijorare pentru Comisia Europeana este absenta unei practici unitare pentru cazurile de restituire a proprietatii.

In privinta modificarilor Codului de procedura civila si Codului de procedura penala, CE a constatat angajamentului credibil al autoritatilor de a integra observatiile practicienilor in noile proiecte de coduri de procedura. S-au inregistrat progrese bune in activitatea referitoare la Codul de procedura civila si progrese putine cu privire la noul Cod de procedura penala, mentioneaza raportul.

CE a insistat si asupra politicii de personal in domeniul juridic. Astfel, Executivul European considera ca sunt necesare eforturi suplimentare pentru completarea schemei de personal si pentru reformele organizatorice ale sistemului judiciar.

Instituirea  unei agentii de integritate  
 
Obiectivul viza infiintarea Agentiei Nationale de Integritate cu competente de verificare a averii, a incompatibilitatilor si a potentialelor conflicte de interese, care sa emita hotarari cu caracter obligatoriu, pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni disuasive

Comisia Europeana a concluzionat ca este prea devreme pentru a evalua eficacitatea ANI in indeplinirea obiectivelor sale, acest lucru putand fi facut numai dupa infiintarea Agentiei si realizarea de catre aceasta a unei activitati. CE a remarcat, totusi, ca Romania a inregistrat un progres substantial in atingerea acestui obiectiv specific.

Anchete profesionale si impartiale in cazul sesizarilor de coruptie la nivel inalt 
 
Raportul mentioneaza ca s-a inregistrat un progres constant in urmarirea penala a cazurilor de coruptie la nivel inalt. Au fost stabilite servicii specializate ale parchetului anticoruptie (Directia Nationala Anticoruptie - DNA) pe intreg teritoriul tarii, iar aceste servicii au obtinut rezultate pozitive privind anchetele si punerea sub acuzare in cazurile de coruptie la nivel inalt.

CE remarca faptul ca rigurozitatea urmaririi penale nu este reflectata in hotararile judecatoresti. Datele puse la dispozitie cu privire la sentintele pronuntate indica faptul ca, in medie, sanctiunile nu sunt disuasive si ca exista un numar mare de suspendari ale acestor sanctiuni in cazuri de coruptie la nivel inalt.

Adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si de lupta impotriva coruptiei, in special in administratia locala 

  Raportul constata progresele Romaniei pentru indeplinirea acestui obiectiv, mai ales in privinta proiectelor reprezentative de sensibilizare a publicului cu privire la coruptie, precum linia „verde” anticoruptie care cunoaste un mare succes si Centrul National pentru Integritate, un organism public independent de consultanta in materie de coruptie, organizat in cooperare cu societatea civila.

Cu toatea cestea, nu exista o strategie detaliata locala impotriva coruptiei, bazata pe evaluarea riscurilor, care sa vizeze sectoarele cele mai vulnerabile si administratia locala, precizeaza raportul CE.

Actiuni viitoare in cadrul mecanismului de cooperare si verificare
 
Raportul Comisiei Europene stabileste masurile pe care trebuie sa le ia Romania in privinta reformei judiciare si a luptei impotriva coruptiei, in scopul atingerii obiectivelor specifice stabilite in cadrul mecanismului de cooperare si verificare.

Actiunile pe care Romania trebuie sa le intreprinda sunt:
- sa finalizeze adoptarea noului Cod de procedura civila, sa continue procesul de adoptare a noului Cod de procedura penala si sa consolideze noul Cod penal;
- sa rezolve problemele legate de personal si organizationale cu care sistemul judiciar din Romania se confrunta in prezent si sa utilizeze rezultatele studiilor si proiectelor-pilot in vederea stabilirii unor indicatori de performanta pentru sistemul judiciar;
- sa demonstreze eficacitatea ANI;
- sa asigure stabilitatea juridica si institutionala a cadrului anticoruptie, inclusiv a institutiilor-cheie precum DNA, si sa promoveze decizii disuasive in cazurile de  coruptie la nivel inalt. Trebuie intreprinse masuri disuasive mai severe, precum inasprirea conditiilor legale de aplicare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei, si trebuie organizate masuri de formare judiciara corespunzatoare;
- sa stabileasca o strategie anticoruptie coerenta la nivel national care sa vizeze cele mai vulnerabile sectoare si administratia locala si sa monitorizeze punerea in aplicare a acesteia;
- in vederea atingerii obiectivelor mentionate anterior, sa urmareasca intarirea capacitatii sistemului judiciar la toate nivelurile, inclusiv a profesionalismului, independentei, resurselor si competentelor acestuia. 


Puteti vizualiza Raportul Comisiei Europene accesand:
http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/docs/romania_report_ro.pdf