Directiva 2005/36/CE privind recunoasterea calificarilor profesionale

Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene, 

avand in vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si, in special, articolul 40, articolul 47 alineatele (1) si (2) prima si a treia teza si articolul 55 ale acestuia, 

avand in vedere propunerea Comisiei [1], 

avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social European [2], 

hotarand in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 din tratat [3],
intrucat: 

(1) In temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (c) din tratat, eliminarea, intre statele membre, a obstacolelor din calea liberei circulatii a persoanelor si serviciilor constituie unul dintre obiectivele Comunitatii. Pentru resortisantii statelor membre, acest lucru include, in special, dreptul de a exercita o profesie, ca lucratori salariati sau care desfasoara o activitate independenta, intr-un alt stat membru decat cel in care si-au obtinut calificarile profesionale. De asemenea, articolul 47 alineatul (1) din tratat prevede adoptarea unor directive care au ca obiect recunoasterea reciproca a diplomelor, certificatelor si a altor titluri oficiale de calificare. 

(2) Ca urmare a Consiliului European de la Lisabona din 23 si 24 martie 2000, Comisia adopta o comunicare privind "O strategie pentru piata interna a serviciilor", al carei obiectiv este, in special, ca libertatea de a presta servicii in cadrul Comunitatii sa se exercite la fel de simplu ca in cadrul unui stat membru. Ca urmare a comunicarii Comisiei intitulate "Noi piete europene ale muncii deschise si accesibile tuturor", Consiliul European de la Stockholm din 23 si 24 martie 2001 a mandatat Comisia sa prezinte Consiliului European din primavara anului 2002 propuneri speciale pentru un regim mai uniform, mai transparent si mai flexibil de recunoastere a calificarilor. 

(3) Garantia, conferita de prezenta directiva persoanelor care si-au obtinut calificarile profesionale intr-un stat membru, de acces la aceeasi profesie si de exercitare a aceleiasi profesii intr-un alt stat membru, cu aceleasi drepturi ca si resortisantii respectivului stat membru, nu aduce atingere respectarii de catre profesionistul migrant a unor eventuale conditii de exercitare nediscriminatorii, impuse de statul membru in cauza, cu conditia ca respectivele conditii sa fie justificate in mod obiectiv si proportionale. 

(4) Pentru a facilita libertatea de a presta servicii, este necesar sa se prevada norme speciale in vederea extinderii posibilitatii de a exercita activitati profesionale cu titlul profesional original. In cazul serviciilor societatii informationale furnizate la distanta, trebuie sa se aplice, de asemenea, dispozitiile Directivei 2000/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societatii informationale, in special ale comertului electronic, pe piata interna [4]. 

(5) Tinand seama de diferitele regimuri instituite, pe de o parte, pentru prestarea de servicii transfrontaliere temporare si ocazionale si, pe de alta parte, pentru stabilire, este necesar sa se precizeze criteriile de diferentiere intre aceste doua concepte in cazul deplasarii prestatorului de servicii pe teritoriul statului membru gazda. 

(6) Promovarea prestarii de servicii trebuie asigurata in contextul strictei respectari a sanatatii si sigurantei publice, precum si a protectiei consumatorilor. Din acest motiv, trebuie prevazute dispozitii speciale pentru profesiile reglementate cu implicatii in ceea ce priveste sanatatea sau siguranta publica, care constau in prestarea, temporar sau ocazional, a unor servicii transfrontaliere. 

(7) Statele membre gazda pot prevedea, dupa caz si in conformitate cu legislatia comunitara, cerinte privind formularea declaratiilor. Aceste cerinte nu trebuie sa impuna sarcini disproportionate prestatorilor de servicii, nici sa impiedice sau sa diminueze atractivitatea libertatii de a presta servicii. Necesitatea unor astfel de cerinte trebuie sa faca obiectul unei examinari periodice pe baza progreselor realizate in punerea in practica a unui cadru comunitar de cooperare administrativa intre statele membre. 

(8) Prestatorul de servicii trebuie sa faca obiectul aplicarii nomelor disciplinare din statul membru gazda care au o legatura directa si specifica cu calificarile profesionale, precum definirea profesiilor, domeniul de aplicare a activitatilor pe care le implica o profesie sau care ii sunt rezervate, utilizarea titlurilor si abaterile profesionale grave care au o legatura directa si specifica cu protectia si siguranta consumatorilor. 

(9) Mentinand, pentru libertatea de stabilire, principiile si garantiile care stau la baza diferitelor sisteme de recunoastere in vigoare, este necesar sa se imbunatateasca normele acestora in temeiul experientei dobandite. De asemenea, directivele pertinente au fost modificate in mai multe etape si se impune reorganizarea si rationalizarea dispozitiilor lor prin uniformizarea principiilor aplicabile. Prin urmare, este necesara inlocuirea directivelor 89/48/CE [5] si 92/51/CEE [6] ale Consiliului, precum si a Directivei 1999/42/CE [7] a Parlamentului European si a Consiliului privind sistemul general de recunoastere a calificarilor profesionale si a directivelor 77/452/CEE [8], 77/453/CEE [9], 78/686/CEE [10], 78/687/CEE [11], 78/1026/CEE [12], 78/1027/CEE [13], 80/154/CEE [14], 80/155/CEE [15], 85/384/CEE [16], 85/432/CEE [17], 85/433/CEE [18] si 93/16/CEE [19] ale Consiliului privind profesiile de asistent medical generalist, de medic dentist, de medic veterinar, de moasa, de arhitect, de farmacist si de medic, regrupandu-le intr-un singur text. 

(10) Prezenta directiva nu aduce atingere posibilitatii statelor membre de a recunoaste, in conformitate cu propriile reglementari, calificarile profesionale obtinute in afara teritoriului Uniunii Europene de catre resortisanti ai unei tari terte. In orice caz, orice recunoastere trebuie realizata prin respectarea conditiilor minime de formare profesionala pentru anumite profesii. 

(11) In cazul profesiilor reglementate de sistemul general de recunoastere a titlurilor de calificare, denumit in continuare "sistem general", statele membre trebuie sa isi mentina dreptul de a stabili nivelul minim de calificare necesar pentru a garanta calitatea serviciilor prestate pe teritoriul lor. Cu toate acestea, in temeiul articolelor 10, 39 si 43 din tratat, nu trebuie sa poata impune unui resortisant al unui stat membru sa obtina calificari, pe care le stabilesc in general numai in raport cu diplomele eliberate in cadrul sistemului national de invatamant, in cazul in care persoana in cauza a obtinut deja toate sau o parte din aceste calificari intr-un alt stat membru. In consecinta, este necesar sa se prevada ca orice stat membru gazda in care este reglementata o profesie sa aiba obligatia de a lua in considerare calificarile obtinute intr-un alt stat membru si de a verifica daca acestea corespund celor pe care le solicita. Cu toate acestea, sistemul general nu impiedica un stat membru sa impuna unei persoane care exercita o profesie in respectivul stat membru cerinte speciale motivate de punerea in aplicare a normelor profesionale justificate de interesul general. Acestea se refera, de exemplu, la organizarea profesiei, la standardele profesionale, inclusiv deontologice, la control si responsabilitate. In final, prezenta directiva nu urmareste sa aduca atingere interesului legitim al statelor membre de a impiedica pe unii dintre cetatenii sai sa se sustraga in mod abuziv de la aplicarea dreptului national in materie de profesii. 

(12) Prezenta directiva are ca obiect recunoasterea de catre statele membre a calificarilor profesionale obtinute in alte state membre. Cu toate acestea, prezenta directiva nu are ca obiect recunoasterea de catre statele membre a deciziilor de recunoastere luate in temeiul prezentei directive de alte state membre. In consecinta, o persoana care poseda calificari profesionale recunoscute in temeiul prezentei directive nu se poate prevala de aceasta recunoastere pentru a obtine, intr-un stat membru de origine, drepturi diferite de cele pe care i le confera calificarea profesionala pe care a obtinut-o in respectivul stat membru, cu exceptia cazului in care face dovada ca a obtinut calificari profesionale suplimentare in statul membru gazda. 

(13) Pentru a stabili mecanismul de recunoastere pe baza sistemului general, este necesara regruparea pe diferite niveluri a diverselor sisteme nationale de educatie si de formare profesionala. Aceste niveluri, care se stabilesc numai pentru functionarea sistemului general, nu au nici un efect asupra structurilor nationale de educatie si de formare profesionala, nici asupra competentei statelor membre in domeniu. 

(14) Mecanismul de recunoastere stabilit prin directivele 89/48/CEE si 92/51/CEE ramane neschimbat. In consecinta, titularul unei diplome care atesta incheierea unor studii postliceale cu o durata de cel putin un an trebuie sa fie autorizat sa aiba acces la o profesie reglementata intr-un stat membru in care acest acces este conditionat de obtinerea unei diplome care atesta incheierea unor studii universitare sau superioare cu o durata de patru ani, indiferent de nivelul diplomei necesare in statul membru gazda. In mod contrar, in cazul in care accesul la o profesie reglementata depinde de absolvirea unor studii universitare sau superioare cu o durata mai mare de patru ani, respectivul acces trebuie autorizat numai pentru titularii unei diplome care atesta incheierea unor studii universitare sau superioare cu o durata de cel putin trei ani. 

(15) In absenta armonizarii conditiilor minime de formare profesionala pentru accesul la profesiile reglementate de sistemul general, trebuie ca statul membru gazda sa aiba posibilitatea de a impune o masura compensatorie. Aceasta masura trebuie sa fie proportionala si trebuie sa aiba in vedere, in special, experienta profesionala a solicitantului. Experienta atesta faptul ca cerinta referitoare la o proba de aptitudini sau la un stagiu de adaptare, in functie de optiunea migrantului, ofera garantii adecvate in ceea ce priveste nivelul de calificare a acestuia, astfel incat orice derogare de la aceasta optiune trebuie justificata, in fiecare dintre cazuri, de o motivatie imperioasa de interes general. 

(16) Pentru a favoriza libera circulatie a profesionistilor, asigurand totodata un nivel adecvat de calificare, diverse asociatii si organizatii profesionale sau statele membre trebuie sa poata propune platforme comune la nivel european. Prezenta directiva trebuie sa tina seama de aceste initiative, in anumite conditii, respectand competenta statelor membre de a stabili calificarile necesare pentru exercitarea unor profesii pe teritoriul lor si continutul si organizarea sistemelor lor de educatie si de formare profesionala, precum si dreptul comunitar, in special a dreptului comunitar privind concurenta, si promovand totodata, in acest context, un caracter mai automat de recunoastere in cadrul sistemului general. Asociatiile profesionale care sunt in masura sa prezinte platforme comune trebuie sa fie reprezentative la nivel national si european. O platforma comuna reprezinta un ansamblu de criterii care permit compensarea la maxim a diferentelor importante identificate intre cerintele de formare profesionala in cel putin doua treimi din statele membre, inclusiv in toate statele membre care reglementeaza respectiva profesie. Aceste criterii pot cuprinde, de exemplu, cerinte precum o formare profesionala suplimentara, o perioada de adaptare sub forma unui stagiu, o proba de aptitudini, un nivel minim prevazut de practica profesionala sau o combinatie intre acestea. 

(17) Pentru a lua in considerare toate situatiile pentru care nu exista inca nici o dispozitie privind recunoasterea calificarilor profesionale, sistemul general ar trebui extins la cazurile care nu sunt reglementate de un sistem specific, fie pentru ca profesia in cauza nu face obiectul unuia dintre aceste sisteme, fie pentru ca, desi profesia face obiectul unui sistem specific, solicitantul nu indeplineste, dintr-un motiv special si exceptional, conditiile necesare pentru a beneficia de respectivul sistem. 

(18) Este oportuna simplificarea normelor care permit accesul la un anumit numar de activitati industriale, comerciale si artizanale in statele membre in care aceste profesii sunt reglementate, in masura in care respectivele activitati au fost desfasurate in decursul unei perioade rezonabile si suficient de recente intr-un alt stat membru, mentinand totodata, pentru aceste activitati, un sistem de recunoastere automata bazat pe experienta profesionala. 

(19) Libera circulatie si recunoasterea reciproca a titlurilor de calificare de medic, de asistent medical generalist, de medic stomatolog, de medic veterinar, de moasa, de farmacist si de arhitect trebuie sa se bazeze pe principiul fundamental al recunoasterii automate a titlurilor de calificare pe baza coordonarii conditiilor minime de formare profesionala. De asemenea, accesul in statele membre la profesiile de medic, de asistent medical generalist, de medic stomatolog, de medic veterinar, de moasa si de farmacist trebuie conditionat de necesitatea detinerii unei calificari determinate, care reprezinta garantia ca persoana in cauza a urmat studii care indeplinesc conditiile minime stabilite. Acest sistem ar trebui completat printr-o serie de drepturi dobandite de care sa beneficieze profesionistii calificati in anumite conditii. 

(20) Pentru a tine seama de caracteristicile sistemului de calificare a medicilor si medicilor dentisti si de acquis-ul comunitar corespunzator in domeniul recunoasterii reciproce, se justifica mentinerea, pentru toate specializarile recunoscute la data adoptarii prezentei directive, a principiului recunoasterii automate a specializarilor medicale sau in stomatologie comune cel putin pentru doua state membre. In schimb, pentru simplificarea sistemului, extinderea recunoasterii automate la noi specializari medicale dupa data intrarii in vigoare a prezentei directive trebuie sa se limiteze la specializarile comune pentru cel putin doua cincimi din statele membre. De asemenea, prezenta directiva nu impiedica statele membre sa convina, in ceea ce priveste anumite specializari medicale si in stomatologie care le sunt comune, dar care nu fac obiectul unei recunoasteri automate in sensul prezentei directive, asupra recunoasterii automate in conformitate cu propriile norme. 

(21) Recunoasterea automata a titlurilor oficiale de calificare ca medic cu formare de baza nu trebuie sa aduca atingere competentei statelor membre de a asocia sau nu activitati profesionale acestor titluri. 

(22) Toate statele membre trebuie sa recunoasca profesia de medic dentist ca profesie specifica si distincta de cea de medic, specializat sau nu in odonto-stomatologie. Statele membre trebuie sa se asigure ca formarea medicului dentist ii confera acestuia competentele necesare pentru toate activitatile de prevenire, diagnostic si tratament privind anomaliile si bolile dentare, bucale, maxilare si ale tesuturilor asociate. Activitatea profesionala de medic dentist trebuie exercitata de catre titularii 
unui titlu de calificare ca medic dentist prevazut in prezenta directiva. 

(23) Nu s-a dovedit necesara impunerea unei metode standardizate de formare profesionala a moaselor in toate statele membre. Dimpotriva, este necesar ca statele membre sa aiba maxima libertate in organizarea sistemului lor de invatamant. 

(24) In scopul simplificarii, trebuie sa se faca o trimitere la notiunea de "farmacist" pentru a delimita domeniul de aplicare a dispozitiilor privind recunoasterea automata a titlurilor de calificare, fara a se aduce atingere caracteristicilor speciale ale 
reglementarilor nationale care reglementeaza aceste activitati. 

(25) Titularii titlurilor de calificare ca farmacist sunt specialisti in domeniul medicamentelor si, prin urmare, trebuie sa aiba acces, in principiu, in toate statele membre, la o gama minima de activitati in acest domeniu. In definirea acestei game minime, prezenta directiva, pe de o parte, nu trebuie sa aiba ca efect limitarea activitatilor accesibile farmacistilor in statele membre, in special in ceea ce priveste analizele de biologie medicala, si, pe de alta parte, nu trebuie sa creeze un monopol pentru respectivii profesionisti, acest lucru fiind in continuare exclusiv de competenta statelor membre. Dispozitiile prezentei directive nu aduc atingere posibilitatii statelor membre de a impune conditii suplimentare de formare profesionala pentru a avea acces la activitati neincluse in gama minima de activitati coordonata. Prin urmare, statul membru gazda care solicita astfel de conditii trebuie sa le poata impune resortisantilor titulari ai unor titluri de calificare care fac obiectul unei recunoasteri automate in sensul prezentei directive. 

(26) Prezenta directiva nu asigura coordonarea tuturor conditiilor de acces la activitatile din domeniul farmaciei si de exercitare a acestora. In special, repartizarea geografica a farmaciilor si monopolul de distributie a medicamentelor trebuie sa fie in continuare de competenta statelor membre. Prezenta directiva nu aduce atingere actelor cu putere de lege si actelor administrative ale statelor membre care interzic societatilor comerciale exercitarea anumitor activitati de farmacist sau conditioneaza exercitarea activitatilor respective. 

(27) Creatia arhitecturala, calitatea constructiilor, incadrarea lor armonioasa in mediul inconjurator, respectul pentru peisajele naturale si urbane, precum si pentru patrimoniul colectiv si privat sunt de interes public. Prin urmare, recunoasterea reciproca a titlurilor de calificare trebuie sa se bazeze pe criterii calitative si cantitative care sa garanteze ca titularii titlurilor de calificare recunoscute sunt in masura sa inteleaga si sa puna in practica nevoile indivizilor, grupurilor sociale si colectivitatilor in ceea ce priveste amenajarea spatiului, proiectarea, organizarea si realizarea constructiilor, conservarea si valorificarea patrimoniului construit, precum si protectia echilibrelor naturale. 

(28) Reglementarile nationale in domeniul arhitecturii si cele privind accesul si exercitarea activitatilor profesionale de arhitect au un domeniu de aplicare foarte variat. In majoritatea statelor membre, activitatile din domeniul arhitecturii se exercita, de jure sau de facto, de catre persoane care poseda fie doar titlul oficial de calificare ca arhitect, fie acest titlul insotit de alt apelativ, fara ca aceste persoane sa beneficieze de un monopol asupra exercitarii activitatilor respective, cu exceptia cazurilor in care exista dispozitii legale contrare. Aceste activitati mentionate anterior sau numai unele dintre ele pot fi exercitate si de catre membri ai altor profesii, in special ingineri, care au beneficiat de o formare profesionala speciala in industria constructiilor. In scopul simplificarii prezentei directive, este necesar sa se faca trimitere la notiunea de "arhitect", pentru a delimita domeniul de aplicare a dispozitiilor privind recunoasterea automata a titlurilor de calificare in domeniul arhitecturii, fara a se aduce atingere caracteristicilor speciale ale reglementarilor nationale care reglementeaza aceste activitati. 

(29) Atunci cand o organizatie sau o asociatie profesionala la nivel national si european pentru o profesie reglementata depune o cerere motivata de dispozitii speciale pentru recunoasterea calificarilor pe baza coordonarii conditiilor minime de formare profesionala, Comisia evalueaza daca este necesara adoptarea unei propuneri de modificare a prezentei directive. 

(30) Pentru a garanta eficienta sistemului de recunoastere a calificarilor profesionale, este necesara definirea unor formalitati si norme de procedura uniforme pentru punerea sa in aplicare, precum si anumite modalitati de exercitare a profesiei. 

(31) Deoarece colaborarea intre statele membre, precum si intre statele membre si Comisie poate facilita punerea in aplicare a prezentei directive si respectarea obligatiilor care decurg din aceasta, trebuie stabilite mijloacele de colaborare. 

(32) Crearea, la nivel european, a cartelor profesionale de catre asociatii sau organizatii profesionale ar putea facilita mobilitatea profesionistilor, in special prin accelerarea schimbului de informatii intre statul membru gazda si statul membru de origine. Astfel de carte profesionale trebuie sa permita supravegherea carierei profesionistilor care se stabilesc in diverse state membre. Cartele pot, cu respectarea deplina a dispozitiilor privind protectia datelor cu caracter personal, sa contina informatii privind calificarile profesionale ale titularului (universitatea sau scoala frecventata, calificarile obtinute, experienta profesionala), domiciliul legal, sanctiunile impuse in cadrul profesiei sale, precum si detalii privind autoritatea competenta. 

(33) Crearea unei retele de puncte de contact responsabile cu furnizarea de informatii si asistenta acordata cetatenilor statelor membre va permite garantarea transparentei sistemului de recunoastere. Aceste puncte de contact vor furniza oricarui cetatean care depune o cerere, precum si Comisiei, toate informatiile si adresele referitoare la procedura de recunoastere. Desemnarea, de catre fiecare stat membru, a unui punct de contact unic in aceasta retea nu aduce atingere organizarii competentelor la nivel national. In special, nu impiedica desemnarea mai multor birouri nationale, punctul de contact desemnat in cadrul retelei mentionate anterior avand responsabilitatea de a asigura coordonarea cu celelalte birouri si de a furniza cetateanului, dupa caz, informatii detaliate privind birourile competente in cauza. 

Nota AvocatNet:
Numai legislatia europeana din editia printata a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene poate fi considerata autentica.

#PAGEBREAK#
(34) Gestionarea diferitelor sisteme de recunoastere instituite prin directivele sectoriale si sistemul general s-a dovedit a fi dificila si complexa. Prin urmare, trebuie simplificata gestionarea si actualizarea prezentei directive pentru a lua in considerare progresele stiintifice si tehnice, in special atunci cand conditiile minime de formare profesionala sunt coordonate in vederea recunoasterii automate a titlurilor de calificare. In acest scop, trebuie instituit un comitet unic de recunoastere a calificarilor profesionale si trebuie asigurata implicarea adecvata a reprezentantilor organizatiilor profesionale si la nivel european. 

(35) Este necesara adoptarea masurilor necesare punerii in aplicare a prezentei directive in conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competentelor de executare conferite Comisiei [20]. 

(36) Elaborarea de catre statele membre a unui raport periodic privind punerea in aplicare a prezentei directive, care sa cuprinda date statistice, va permite stabilirea impactului sistemului de recunoastere a calificarilor profesionale. 

(37) Este necesar sa se prevada o procedura corespunzatoare de adoptare a unor masuri temporare, in cazul in care aplicarea unei dispozitii a prezentei directive prezinta dificultati majore intr-un stat membru. 

(38) Dispozitiile prezentei directive nu afecteaza competenta statelor membre in ceea ce priveste organizarea regimului national de securitate sociala si stabilirea activitatilor care trebuie exercitate in cadrul respectivului regim. 

(39) Avand in vedere rapiditatea evolutiei tehnicii si a progresului stiintific, educatia pe toata durata vietii prezinta o importanta deosebita pentru un mare numar de profesii. In acest context, statelor membre le revine responsabilitatea de a stabili modalitatile conform carora, ca urmare a unei formari continue adecvate, profesionistii vor fi la curent cu progresele tehnice si stiintifice. 

(40) Avand in vedere ca obiectivele prezentei directive, si anume rationalizarea, simplificarea si imbunatatirea normelor de recunoastere a calificarilor profesionale, nu pot fi realizate in mod suficient de statele membre si, prin urmare, pot fi mai bine realizate la nivel comunitar, Comunitatea poate lua masuri, in conformitate cu principiul subsidiaritatii enuntat la articolul 5 din tratat. In conformitate cu principiul proportionalitatii, astfel cum este enuntat la respectivul articol, dispozitiile prezentei directive nu depasesc ce este necesar pentru atingerea acestor obiective. 

(41) Prezenta directiva nu aduce atingere aplicarii articolului 39 alineatul (4) si a articolului 45 din tratat, in special in ceea ce priveste notarii. 

(42) Prezenta directiva se aplica, in ceea ce priveste dreptul de stabilire si prestarea de servicii, fara a aduce atingere altor dispozitii legale specifice privind recunoasterea calificarilor profesionale, precum cele existente in sectorul transporturilor, al intermediarilor in asigurari si al auditorilor financiari. Prezenta directiva nu aduce atingere punerii in aplicare a Directivei 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitarii efective a libertatii de a presta servicii de catre avocati [21] si a Directivei 98/5/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitarii cu caracter permanent a profesiei de avocat intr-un stat membru, altul decat cel in care s-a obtinut calificarea [22]. Recunoasterea calificarilor profesionale a avocatilor in sensul stabilirii imediate cu titlul profesional din statul membru gazda trebuie reglementata de prezenta directiva. 

(43) In masura in care sunt reglementate, prezenta directiva are ca obiect, de asemenea, profesiile liberale, si anume, in sensul prezentei directive, orice profesie exercitata pe baza unor calificari profesionale corespunzatoare, cu titlu personal, pe propria raspundere si independent din punct de vedere profesional, oferind servicii intelectuale si conceptuale in interesul clientului si al publicului. Exercitarea profesiei poate, in statele membre, in conformitate cu tratatul, face obiectul unor obligatii juridice specifice, bazate pe legislatia nationala si reglementarile stabilite, in mod autonom, in acest cadru, de catre organismul profesional reprezentativ competent, care garanteaza si imbunatatesc gradul de profesionalism, calitatea serviciilor si confidentialitatea relatiilor cu clientul. 

(44) Prezenta directiva nu aduce atingere masurilor necesare in vederea asigurarii unui nivel ridicat de protectie a sanatatii si a consumatorilor, 


ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:
TITLUL I
DISPOZITII GENERALE 

Articolul 1
Obiectul 
Prezenta directiva stabileste normele conform carora un stat membru care conditioneaza accesul la o profesie reglementata sau exercitarea acesteia, pe teritoriul sau, de posesia anumitor calificari profesionale (denumit in continuare "stat membru gazda") recunoaste, pentru accesul la aceasta profesie si exercitarea acesteia, calificarile profesionale obtinute in unul sau mai multe dintre celelalte state membre (denumite in continuare "stat membru de origine") si care permit titularului respectivelor calificari sa exercite aceeasi profesie in respectivul sau respectivele state membre. 

Articolul 2
Domeniul de aplicare 


(1) Prezenta directiva se aplica oricarui resortisant al unui stat membru, inclusiv membrilor profesiilor liberale, care doresc sa exercite o profesie reglementata intr-un stat membru, altul decat cel in care si-a obtinut calificarile profesionale, fie cu titlu independent, fie cu titlu salariat.
(2) Fiecare stat membru poate permite, pe teritoriul sau, in conformitate cu reglementarile sale, exercitarea unei profesii reglementate in sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) resortisantilor statelor membre, titulari ai unor calificari profesionale care nu au fost obtinute intr-un stat membru. In ceea ce priveste profesiile reglementate la titlul III capitolul III, aceasta prima recunoastere se realizeaza cu respectarea conditiilor minime de formare profesionala prevazute la respectivele capitole.
(3) Atunci cand, pentru o anumita profesie reglementata, se prevad alte dispozitii specifice referitoare in mod direct la recunoasterea calificarilor profesionale intr-un instrument distinct de drept comunitar, dispozitiile corespunzatoare ale prezentei directive nu se aplica. 

Articolul 3
Definitii (1) In sensul prezentei directive, se intelege prin:
(a) "profesie reglementata": o activitate sau un ansamblu de activitati profesionale al caror acces, exercitare sau una dintre modalitatile de exercitare este conditionata, direct sau indirect, in temeiul unor acte cu putere de lege si acte administrative, de posesia anumitor calificari profesionale; utilizarea unui titlu profesional limitata prin acte cu putere de lege si acte administrative la titularii unei anumite calificari profesionale constituie in special o modalitate de exercitare. Atunci cand prima teza nu se aplica, o profesie mentionata la alineatul (2) este considerata profesie reglementata;
(b) "calificari profesionale": calificarile atestate printr-un titlu de calificare, un atestat de competenta prevazut la articolul 11 litera (a) punctul (i) si/sau experienta profesionala;
(c) "titlu de calificare": diplomele, certificatele si alte titluri oficiale de calificare eliberate de o autoritate a unui stat membru desemnata in temeiul actelor cu putere de lege si al actelor administrative ale respectivului stat membru si care certifica formarea profesionala in special in Comunitate. In cazul in care prima teza nu se aplica, un titlu mentionat la alineatul (3) este considerat titlu de calificare;
(d) "autoritate competenta": orice autoritate sau instanta autorizata in mod special de un stat membru sa elibereze sau sa primeasca titluri de calificare sau alte documente sau informatii, precum si sa primeasca cereri si sa ia decizii, prevazute in prezenta directiva;
(e) "formare profesionala reglementata": orice formare profesionala care urmareste in special exercitarea unei anumite profesii si care consta intr-un ciclu de studii completat, dupa caz, de o formare profesionala, un stagiu profesional sau o practica profesionala.
Structura si nivelul formarii profesionale, ale stagiului profesional sau ale practicii profesionale sunt stabilite prin actele cu putere de lege si actele administrative din statul membru in cauza sau sunt monitorizate sau aprobate de autoritatea desemnata in acest scop;
(f) "experienta profesionala": exercitarea efectiva si legala a respectivei profesii intr-un stat membru;
(g) "stagiu de adaptare": exercitarea unei profesii reglementate in statul membru gazda, sub responsabilitatea unui profesionist calificat si insotita eventual de o formare profesionala suplimentara. Stagiul face obiectul unei evaluari. Conditiile stagiului si conditiile de evaluare a acestuia, precum si statutul de stagiar migrant sunt stabilite de autoritatea competenta din statul membru gazda.
Statutul de care beneficiaza stagiarul in statul membru gazda, in special in ceea ce priveste dreptul de sedere, precum si in ceea ce priveste obligatiile, drepturile si avantajele sociale, indemnizatiile si remuneratiile, este stabilit de autoritatile competente din respectivul stat membru in conformitate cu legislatia comunitara aplicabila.
(h) "proba de aptitudini": un test care se refera exclusiv la cunostintele profesionale ale solicitantului si care este conceput de autoritatile competente din statul membru gazda, in scopul aprecierii aptitudinii solicitantului de a exercita profesia reglementata in acel stat membru. Pentru a permite acest test, autoritatile competente intocmesc o lista de discipline care, pe baza unei comparatii intre formarea profesionala impusa in statul membru respectiv si cea de care a beneficiat solicitantul, nu sunt atestate de diploma sau de titlul sau titlurile de calificare pe care il/le poseda solicitantul.
Proba de aptitudini trebuie sa tina seama de faptul ca solicitantul are o calificare profesionala recunoscuta in statul membru de origine sau de provenienta. Aceasta priveste discipline selectate dintre cele cuprinse in lista si a caror cunoastere constituie o conditie esentiala pentru exercitarea profesiei in statul membru gazda. Proba de aptitudini poate include totodata si cunostinte de deontologie care se aplica activitatilor respective in statul membru gazda.
Modalitatile probei de aptitudini, precum si statutul de care beneficiaza, in statul membru gazda, solicitantul care doreste sa se pregateasca pentru proba de aptitudini in acel stat sunt stabilite de autoritatile competente ale respectivului stat membru;
(i) "director al unei intreprinderi": orice persoana care a exercitat, intr-o intreprindere din domeniul profesional in cauza:
(i) fie functia de director al unei intreprinderi sau al unei sucursale;
(ii) fie functia de adjunct al proprietarului sau al directorului unei intreprinderi, in cazul in care aceasta functie implica o responsabilitate corespunzatoare celei a proprietarului sau a directorului reprezentat;
(iii) fie functia de cadru superior cu sarcini de natura comerciala si/sau tehnica si responsabil pentru unul sau mai multe servicii ale intreprinderii.
(2) O profesie exercitata de membrii unei asociatii sau ai unei organizatii mentionate la anexa I este considerata profesie reglementata.
Asociatiile sau organizatiile mentionate la primul paragraf au ca obiect, in special, promovarea si mentinerea unui nivel ridicat in domeniul profesional in cauza. In acest scop, beneficiaza de o recunoastere sub o anumita forma din partea unui stat membru si elibereaza membrilor lor un titlu de calificare, asigura respectarea deontologiei pe care o stabilesc si le confera dreptul de a utiliza un titlu, o abreviere sau un statut corespunzator titlului de calificare respectiv.
De fiecare data cand recunoaste o asociatie sau o organizatie mentionata la primul paragraf, statul membru informeaza in acest sens Comisia, care publica o comunicare adecvata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(3) Se considera titlu de calificare orice titlu de calificare eliberat intr-o tara terta de indata ce titularul sau are o experienta profesionala in profesia in cauza de trei ani pe teritoriul statului membru care a recunoscut respectivul titlu de calificare in conformitate cu articolul 2 alineatul (2), certificata de respectivul stat membru. 
#PAGEBREAK#
Articolul 4
Efectele recunoasterii (1) Recunoasterea calificarilor profesionale de catre statul membru gazda permite beneficiarului sa aiba acces, in respectivul stat membru, la aceeasi profesie ca cea pentru care este calificat in statul membru de origine si sa o exercite in aceleasi conditii ca si cetatenii din respectivul stat membru.
(2) In sensul prezentei directive, profesia pe care solicitantul doreste sa o exercite in statul membru gazda este aceeasi cu cea pentru care este calificat in statul membru de origine in cazul in care activitatile respective sunt comparabile. 

TITLUL II
LIBERA PRESTARE A SERVICIILOR 

Articolul 5
Principiul liberei prestari a serviciilor 
(1) Fara a aduce atingere dispozitiilor speciale ale dreptului comunitar si articolelor 6 si 7 din prezenta directiva, statele membre nu pot restrange, din motive legate de calificarile profesionale, libertatea de a presta servicii intr-un alt stat membru:
(a) in cazul in care prestatorul s-a stabilit in mod legal intr-un stat membru pentru a exercita aceeasi profesie (denumit in continuare "stat membru de stabilire") si
(b) in cazul deplasarii prestatorului, daca a exercitat aceasta profesie in statul membru de stabilire pe o perioada de cel putin doi ani in decursul ultimilor 10 ani anteriori prestarii, atunci cand profesia nu este reglementata. Conditia de exercitare a profesiei pe o perioada de cel putin doi ani nu se aplica in cazul in care fie profesia, fie formarea profesionala care da dreptul la exercitarea profesiei sunt reglementate.
(2) Dispozitiile prezentului titlu se aplica exclusiv in cazul in care prestatorul se deplaseaza spre teritoriul statului membru gazda pentru a exercita, temporar si ocazional, profesia mentionata la alineatul (1).
Caracterul temporar si ocazional al prestarii se verifica de la caz la caz, in special in functie de durata prestarii, frecventa, periodicitatea si continuitatea sa.
(3) In cazul in care se deplaseaza, un prestator respecta normele de conduita cu caracter profesional, de reglementare sau administrativ direct legate de calificarile profesionale, precum definitia profesiei, utilizarea titlurilor si abaterile profesionale grave care au o legatura directa si specifica cu protectia si siguranta consumatorilor, precum si dispozitiile disciplinare aplicabile in statul membru gazda profesionistilor care exercita aceeasi profesie. 

Articolul 6
Scutiri In conformitate cu articolul 5 alineatul (1), statul membru gazda scuteste prestatorii de servicii stabiliti intr-un alt stat membru de cerintele impuse profesionistilor stabiliti pe teritoriul sau in ceea ce priveste:
(a) autorizarea de catre o organizatie profesionala sau un organism profesional, inregistrarea sau afilierea in cadrul acestora. Pentru a facilita punerea in aplicare a dispozitiilor disciplinare in vigoare pe teritoriul lor, in conformitate cu articolul 5 alineatul (3), statele membre pot prevedea fie o inregistrare temporara automata, fie o afiliere pro forma la o astfel de organizatie sau la un astfel de organism profesional, cu conditia sa nu intarzie sau sa nu complice in nici un fel prestarea serviciilor si sa nu atraga cheltuieli suplimentare pentru prestatorul de servicii. O copie a declaratiei si, dupa caz, a reinnoirii mentionate la articolul 7 alineatul (1), insotite, pentru profesiile care au implicatii in materie de sanatate sau de siguranta publica prevazute la articolul 7 alineatul (4) sau care beneficiaza de o recunoastere automata in temeiul titlului III capitolului III, de o copie a documentelor prevazute la articolul 7 alineatul (2), sunt trimise de catre autoritatea competenta organizatiei sau organismului profesional pertinent si constituie o inregistrare temporara automata sau o afiliere pro forma in acest sens;
(b) inscrierea pe langa un organism de securitate sociala de drept public, in scopul reglarii, cu un asigurator, a conturilor aferente activitatilor exercitate in beneficiul persoanelor asigurate.
Cu toate acestea, prestatorul de servicii informeaza organismul mentionat la litera (b), in prealabil sau, in cazuri de urgenta, ulterior, cu privire la serviciile pe care le-a prestat. 

Articolul 7
Declaratie prealabila in caz de deplasare a prestatorului de servicii 


(1) Statele membre pot solicita ca, atunci cand prestatorul se deplaseaza pentru prima data dintr-un stat membru in altul pentru a furniza servicii, sa informeze in acest sens, in prealabil, autoritatea competenta din statul membru gazda, printr-o declaratie scrisa care sa cuprinda informatiile privind asigurarea sau alte mijloace de protectie personala sau colectiva privind raspunderea profesionala. Respectiva declaratie se reinnoieste o data pe an in cazul in care prestatorul estimeaza ca va furniza servicii, temporar sau ocazional, in respectivul stat membru, in decursul anului in cauza. Prestatorul poate prezenta aceasta declaratie prin orice mijloace.
(2) De asemenea, pentru prima prestare de servicii sau in cazul unei schimbari materiale privind situatia stabilita in documente, statele membre pot solicita ca declaratia sa fie insotita de urmatoarele documente:
(a) o dovada a nationalitatii prestatorului;
(b) o atestare care sa certifice ca titularul este stabilit legal intr-un stat membru pentru a exercita activitatile in cauza si ca nu ii este interzisa exercitarea acestora, nici macar temporar, atunci cand se elibereaza atestarea;
(c) o dovada a calificarilor profesionale;
(d) in ceea ce priveste cazurile prevazute la articolul 5 alineatul (1) litera (b), dovada, prin orice mijloace, ca prestatorul a exercitat activitatile in cauza pe o perioada de cel putin doi ani in decursul ultimilor 10 ani;
(e) in ceea ce priveste profesiile in domeniul securitatii, in cazul in care statul membru solicita acest lucru resortisantilor sai, dovada inexistentei unor condamnari penale.
(3) Prestarea serviciilor se realizeaza cu titlul profesional din statul membru de stabilire, atunci cand exista un astfel de titlu in respectivul stat membru pentru activitatea profesionala in cauza. Acest titlu se indica in limba oficiala sau in una din limbile oficiale ale statului membru de stabilire, astfel incat sa se evite orice confuzie cu titlul profesional din statul membru gazda. In cazul in care respectivul titlu profesional nu exista in statul membru de stabilire, prestatorul isi mentioneaza titlul de calificare in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale respectivului stat membru. Prin derogare, in cazul serviciilor prevazute la titlul III capitolul III, prestarea serviciilor se realizeaza cu titlul profesional din statul membru gazda.
(4) Pentru prima prestare de servicii, in cazul profesiilor reglementate cu implicatii in materie de sanatate sau de siguranta publica si care nu beneficiaza de o recunoastere automata in temeiul titlului III capitolul III, autoritatea competenta din statul membru gazda poate realiza o verificare a calificarilor profesionale ale prestatorului inainte de prima prestare de servicii. O astfel de verificare prealabila este posibila numai in cazul in care obiectivul sau este sa evite daunele grave pentru sanatatea sau siguranta beneficiarului serviciului, ca urmare a lipsei de calificare profesionala a prestatorului si cu conditia sa nu depaseasca ceea ce este necesar in acest scop.
In termen de cel mult o luna de la data primirii declaratiei si a documentelor anexate, autoritatea competenta depune toate eforturile pentru a informa prestatorul fie cu privire la decizia de a nu controla calificarile, fie cu privire la rezultatul verificarii. In cazul intampinarii unor dificultati care ar putea conduce la o intarziere, autoritatea competenta informeaza prestatorul, inainte de sfarsitul primei luni, cu privire la motivele intarzierii, precum si la timpul necesar pentru a ajunge la o decizie, care trebuie luata inainte de sfarsitul celei de-a doua luni de la data primirii informatiilor suplimentare.
In cazul unei diferente importante intre calificarile profesionale ale prestatorului si formarea impusa in statul membru gazda, in masura in care aceasta diferenta este de natura sa afecteze in mod negativ sanatatea sau siguranta publica, statul membru gazda ofera prestatorului posibilitatea de a demonstra ca a obtinut cunostintele si competentele lipsa, in special printr-o proba de aptitudini. In oricare dintre cazuri, prestarea serviciilor trebuie sa fie posibila in termen de o luna de la data deciziei adoptate in aplicarea paragrafului anterior.
In lipsa unei reactii din partea autoritatii competente in termenele stabilite la paragrafele anterioare, serviciile pot fi prestate.
In cazul in care calificarile au fost verificate in temeiul prezentului alineat, serviciile sunt prestate cu titlul profesional din statul membru gazda. 

Articolul 8
Cooperarea administrativa (1) Autoritatile competente din statul membru gazda pot solicita autoritatilor competente din statul membru de stabilire, pentru fiecare prestare de servicii, orice informatii pertinente privind legalitatea stabilirii si buna conduita a prestatorului, precum si absenta unor sanctiuni disciplinare sau penale cu caracter profesional. Autoritatile competente din statul membru de stabilire comunica respectivele informatii in conformitate cu articolul 56.
(2) Autoritatile competente asigura schimbul de informatii necesare pentru ca plangerea unui destinatar al unui serviciu impotriva unui prestator de servicii sa fie tratata in mod corect. Destinatarul este informat cu privire la solutionarea plangerii. 

Articolul 9
Informarea destinatarilor serviciului In cazul in care prestarea se realizeaza cu titlul profesional din statul membru de stabilire sau sub calificarea prestatorului de servicii, in plus fata de alte cerinte in materie de informare prevazute de dreptul comunitar, autoritatile competente din statul membru gazda pot solicita prestatorului sa furnizeze destinatarului serviciilor toate sau o parte din urmatoarele informatii:
(a) in cazul in care prestatorul este inregistrat intr-un registru comercial sau intr-un alt registru public similar, registrul in care este inregistrat si numarul de inregistrare sau alte mijloace echivalente de identificare prevazute in respectivul registru;
(b) in cazul in care activitatea face obiectul unui regim de autorizare in statul membru de stabilire, coordonatele autoritatii competente de supraveghere;
(c) orice organizatie profesionala sau orice organism similar la care este inregistrat prestatorul;
(d) titlul profesional sau, atunci cand un astfel de titlu nu exista, titlul de calificare a prestatorului si statul membru in care a fost obtinut;
(e) in cazul in care prestatorul este platitor de TVA, numarul de identificare prevazut la articolul 22 alineatul (1) din a sasea Directiva 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri – sistemul comun privind taxa pe valoare adaugata: baza unitara de stabilire [23];
(f) informatii privind acoperirea asigurarilor sau alte mijloace de protectie personala sau colectiva privind responsabilitatea profesionala. 

TITLUL III
LIBERTATEA DE STABILIRE
CAPITOLUL I
Sistemul general de recunoastere a calificarilor 

Articolul 10
Domeniul de aplicare Prezentul capitol se aplica tuturor profesiilor care nu sunt reglementate de capitolele II si III din prezentul titlu, precum si in cazurile urmatoare, in care solicitantul, dintr-un motiv special si exceptional, nu indeplineste conditiile prevazute in respectivele capitole:
(a) pentru activitatile enumerate in anexa IV, atunci cand migrantul nu indeplineste conditiile prevazute la articolele 17, 18 si 19;
(b) pentru medicii care au o formare de baza, medicii specialisti, asistentii medicali generalisti, medicii dentisti, medicii dentisti specialisti, medicii veterinari, moasele, farmacistii si arhitectii, in cazul in care migrantul nu indeplineste conditiile de practica profesionala efectiva si legala prevazute la articolele 23, 27, 33, 37, 39, 43 si 49;
(c) pentru arhitecti, in cazul in care migrantul este titularul unei calificari care nu este prevazuta in anexa V punctul 5.7;
(d) fara a se aduce atingere articolului 21 alineatul (1) si articolelor 23 si 27, pentru medicii, asistentii medicali generalisti, medicii dentisti, medicii veterinari, moasele, farmacistii si arhitectii titulari ai unui titlu de calificare specializata, care trebuie sa urmeze formarea profesionala care conduce la obtinerea unui titlu prevazut in anexa V punctele 5.1.1, 5.2.2, 5.3.2, 5.4.2, 5.5.2, 5.6.2 si 5.7.1 si exclusiv in scopul recunoasterii specializarii in cauza;
(e) pentru asistentii medicali generalisti si asistentii medicali specializati, titulari ai unui titlu de calificare specializata, care urmeaza o formare profesionala ce conduce la obtinerea unui titlu prevazut in anexa V punctul 5.2.2, atunci cand migrantul doreste sa fie recunoscut intr-un alt stat membru in care activitatile profesionale in cauza sunt exercitate de asistenti medicali specializati fara formare profesionala de asistent medical generalist;
(f) pentru asistentii medicali specializati fara formare profesionala de asistent medical generalist, in cazul in care migrantul doreste sa fie recunoscut intr-un alt stat membru in care activitatile profesionale in cauza sunt exercitate de asistenti medicali generalisti, de asistenti medicali specializati fara formare profesionala de asistent medical generalist sau de asistenti medicali specializati, titulari ai unei titlu de calificare specializata, care urmeaza o formare profesionala care conduce la obtinerea titlurilor prevazute in anexa V punctul 5.2.2;
(g) pentru migrantii care indeplinesc conditiile prevazute la articolul 3 alineatul (3). 

Articolul 11
Niveluri de calificare In scopul aplicarii articolului 13, calificarile profesionale se grupeaza in functie de urmatoarele niveluri descrise in continuare:
(a) atestat de competenta eliberat de o autoritate competenta din statul membru de origine, desemnata in temeiul actelor cu putere de lege si al actelor administrative din respectivul stat membru, pe baza:
(i) fie a unei formari profesionale care nu face obiectul unui certificat sau al unei diplome in sensul literelor (b), (c), (d) sau (e) sau a unui examen special fara formare prealabila sau a exercitarii cu norma intreaga a profesiei intr-un stat membru pe o perioada de trei ani consecutivi sau pe o perioada echivalenta cu fractiune de norma in decursul ultimilor 10 ani;
(ii) fie a unei formari generale la nivel de invatamant secundar sau liceal, care atesta ca titularul poseda cunostinte generale;
(b) certificat care atesta incheierea unui ciclu de studii liceale:
(i) fie general, completat de un ciclu de studii sau de formare profesionala, altele decat cele prevazute la litera (c), si/sau de stagiul sau practica profesionala necesare in plus fata de respectivul ciclu de studii;
(ii) fie tehnic sau profesional, completat, dupa caz, de un ciclu de studii sau de formare profesionala, astfel cum se prevede la punctul (i), si/sau de stagiul sau practica profesionala necesare in plus fata de respectivul ciclu de studii;
(c) diploma care atesta:
(i) fie o formare la nivel de invatamant postliceal, altul decat cel prevazut la literele (d) si (e), si cu o durata minima de un an sau cu o durata echivalenta cu frecventa partiala, ale caror conditii de admitere includ, in general, absolvirea ciclului de studii liceale necesare pentru a avea acces la invatamantul universitar sau superior sau absolvirea unei formari de nivel liceal echivalent, precum si formarea profesionala eventual necesara in plus fata de respectivul ciclu de studii postliceale;
(ii) fie, in cazul unei profesii reglementate, o formare cu structura speciala, echivalenta cu nivelul de formare mentionat la punctul (i), care confera un nivel profesional comparabil si care pregateste pentru un nivel comparabil de responsabilitati si functii (functiile prevazute in anexa II). Lista prevazuta in anexa II poate fi modificata in functie de procedura mentionata la articolul 58 alineatul (2), pentru a tine seama de formarile care indeplinesc conditiile prevazute la teza anterioara;
(d) diploma care atesta o formare la nivel de invatamant postliceal cu o durata de cel putin trei ani si cel mult patru ani sau cu o durata echivalenta cu frecventa partiala, in cadrul unei universitati sau al unei institutii de invatamant superior sau in cadrul altei institutii cu acelasi nivel de formare, precum si formarea profesionala eventual necesara in plus fata de respectivul ciclu de studii postliceale;
(e) diploma care atesta ca titularul a absolvit un ciclu de studii postliceale cu o durata de cel putin patru ani sau cu o durata echivalenta cu frecventa partiala, in cadrul unei universitati sau al unei institutii de invatamant superior sau in cadrul altei institutii la nivel echivalent si, dupa caz, care a absolvit formarea profesionala necesara in plus fata de respectivul ciclu de studii postliceale. 
#PAGEBREAK#
Articolul 12
Formarea profesionala asimilata Se considera calificare care atesta o formare prevazuta la articolul 11, inclusiv in ceea ce priveste nivelul in cauza, orice titlu de calificare sau ansamblu de titluri de calificare care a fost eliberat de o autoritate competenta a unui stat membru, care atesta absolvirea unei formari in cadrul Comunitatii, recunoscuta de respectivul stat membru ca avand nivel echivalent si care confera titularului aceleasi drepturi de acces la o profesie sau de exercitare a acesteia sau care pregateste pentru exercitarea respectivei profesii.
De asemenea, este asimilata unui astfel de titlu de calificare, in aceleasi conditii ca cele prevazute la paragraful anterior, orice calificare profesionala care, fara a indeplini cerintele prevazute de actele cu putere de lege sau de actele administrative ale statului membru de origine pentru accesul la o profesie sau pentru exercitarea unei profesii, confera titularului sau drepturi obtinute in temeiul respectivelor dispozitii. In special, acest lucru se aplica in cazul in care statul membru de origine ridica nivelul de formare necesar pentru a avea acces la o profesie sau pentru a o exercita si in cazul in care o persoana care a urmat o formare anterioara, care nu indeplineste cerintele noii calificari, beneficiaza de drepturile obtinute in temeiul actelor cu putere de lege si al actelor administrative; intr-un astfel de caz, formarea anterioara este considerata de statul membru gazda, in sensul aplicarii articolului 13, ca fiind corespunzatoare nivelului noii formari. 


Articolul 13
Conditii de recunoastere (1) Atunci cand, intr-un stat membru gazda, accesul la o profesie reglementata sau exercitarea acesteia este conditionat(a) de posesia unor calificari profesionale determinate, autoritatea competenta a respectivului stat membru acorda accesul la respectiva profesie si dreptul de exercitare a acesteia, in aceleasi conditii ca cele pentru cetatenii sai, solicitantilor care poseda atestatul de competenta sau titlul de calificare prevazut de un al stat membru pentru a avea acces la aceeasi profesie sau pentru a avea dreptul de a o exercita pe teritoriul sau.
Atestatele de competenta sau titlurile de calificare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
(a) sa fi fost eliberate de o autoritate competenta intr-un stat membru, desemnata in conformitate cu actele cu putere de lege si actele administrative ale respectivului stat membru;
(b) sa ateste un nivel de calificare profesionala cel putin egal cu nivelul imediat inferior celui necesar in statul membru gazda, astfel cum se prevede la articolul 11.
(2) Accesul la profesie si exercitarea acesteia, prevazute la alineatul (1), trebuie acordate, de asemenea, solicitantilor care au exercitat profesia mentionata la respectivul alineat cu norma intreaga, pe o perioada de doi ani in decursul ultimilor 10 ani, intr-un alt stat membru care nu reglementeaza aceasta profesie, cu conditia sa detina unul sau mai multe atestate de competenta sau unul sau mai multe titluri de calificare.
Atestatele de competenta sau titlurile de calificare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
(a) sa fi fost eliberate de o autoritate competenta dintr-un stat membru, desemnata in conformitate cu actele cu putere de lege si actele administrative ale respectivului stat membru;
(b) sa ateste un nivel de calificare profesionala cel putin echivalent cu nivelul imediat inferior celui necesar in statul membru gazda, astfel cum se prevede la articolul 11;
(c) sa ateste pregatirea titularului pentru exercitarea profesiei in cauza.
Cu toate acestea, dovedirea celor doi ani de experienta profesionala prevazuti la primul paragraf nu poate fi solicitata in cazul in care titlul sau titlurile de calificare detinut(e) de solicitant atesta o formare reglementata in sensul articolului 3 alineatul (1) litera (e) la nivelurile de calificare descrise la articolul 11 literele (b), (c), (d) sau (e). Se considera formari reglementate la nivelul descris la articolul 11 litera (c) formarile prevazute in anexa III. Lista prevazuta in anexa III se poate modifica in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2), pentru a tine seama de formarile reglementate care confera un nivel profesional comparabil si care pregatesc pentru un nivel comparabil de responsabilitati si functii.
(3) Prin derogare de la alineatul (1) litera (b) si de la alineatul (2) litera (b), statul membru gazda autorizeaza accesul la o profesie reglementata si exercitarea acesteia atunci cand accesul la aceasta profesie este conditionat, pe teritoriul sau, de posesia unui titlu de calificare care sa ateste o formare la nivel de invatamant superior sau universitar cu o durata de patru ani si de posesia unui titlu de calificare de nivelul descris la articolul 11 litera (c) de catre solicitant. 

Articolul 14
Masuri compensatorii (1) Articolul 13 nu aduce atingere dreptului statului membru gazda de a impune solicitantului sa urmeze un stagiu de adaptare de cel mult trei ani sau sa sustina o proba de aptitudini in unul dintre urmatoarele cazuri:
(a) atunci cand durata formarii pe care o dovedeste in temeiul articolului 13 alineatul (1) sau (2) este mai mica cu cel putin un an decat cea necesara in statul membru gazda;
(b) atunci cand formarea pe care a urmat-o acopera discipline semnificativ diferite de cele incluse de titlul de calificare necesar in statul membru gazda;
(c) atunci cand profesia reglementata in statul membru gazda cuprinde una sau mai multe activitati profesionale reglementate care nu exista in profesia corespunzatoare in statul membru de origine al solicitantului, in sensul articolului 4 alineatul (2), si in cazul in care aceasta diferenta este caracterizata de o formare speciala care este necesara in statul membru gazda si care include discipline semnificativ diferite de cele la care se refera atestatul de competenta sau de titlul de calificare pe care il poseda solicitantul.
(2) In cazul in care face uz de posibilitatea prevazuta la alineatul (1), statul membru gazda trebuie sa lase solicitantului posibilitatea de a alege intre stagiul de adaptare si proba de aptitudini.
Atunci cand, pentru o anumita profesie, un stat membru considera ca este necesar sa se deroge de la posibilitatea acordata solicitantului de a alege intre stagiul de adaptare si proba de aptitudini in temeiul primului paragraf, un stat membru informeaza in prealabil celelalte state membre si Comisia cu privire la aceasta, furnizand o justificare adecvata pentru derogare.
In cazul in care, dupa ce a primit toate informatiile necesare, considera ca derogarea prevazuta la paragraful al doilea nu este adecvata sau ca nu este conforma cu legislatia comunitara, Comisia solicita statului membru in cauza, in termen de trei luni, sa nu adopte masura prevazuta. In lipsa unui raspuns din partea Comisiei in termenul mentionat, derogarea poate fi aplicata.
(3) Pentru profesiile a caror exercitare necesita o cunoastere exacta a legislatiei nationale si in privinta carora un element esential si constant al activitatii este furnizarea de consiliere si/sau asistenta privind legislatia nationala, statul membru gazda, prin derogare de la principiul enuntat la alineatul (2), conform caruia solicitantul are dreptul de a alege, poate impune fie un stagiu de adaptare, fie o proba de aptitudini.
Aceasta dispozitie se aplica si in cazurile prevazute la articolul 10 literele (b) si (c) si la articolul 10 litera (d) in ceea ce priveste medicii si medicii dentisti si la articolul 10 litera (f), in cazul in care migrantul doreste sa fie recunoscut intr-un alt stat membru in care activitatile profesionale in cauza sunt exercitate de asistenti medicali generalisti sau de asistenti specializati, titulari ai unui titlu de calificare specializata, care urmeaza o formare ce conduce la posesia titlurilor enumerate in anexa V punctul 5.2.2, precum si la articolul 10 litera (g).
In cazurile mentionate la articolul 10 litera (a), statul membru gazda poate impune un stagiu de adaptare sau o proba de aptitudini, atunci cand migrantul doreste sa exercite, cu titlu independent sau in calitate de director de intreprindere, activitati profesionale care presupun cunoasterea si aplicarea reglementarilor nationale specifice in vigoare, cu conditia ca autoritatile competente ale statului membru gazda sa impuna propriilor resortisanti cunoasterea si aplicarea respectivelor reglementari pentru a exercita activitatile in cauza.
(4) In sensul aplicarii alineatului (1) literele (b) si (c), prin "materii semnificativ diferite" se inteleg materiile a caror cunoastere este esentiala pentru exercitarea profesiei si in cazul carora formarea urmata de migrant prezinta diferente importante, in ceea ce priveste durata sau continutul, in raport cu formarea necesara in statul membru gazda.
(5) Alineatul (1) se aplica respectandu-se principiul proportionalitatii. In special, in cazul in care statul membru gazda preconizeaza sa ii impuna solicitantului finalizarea unui stagiu de adaptare sau promovarea unei probe de aptitudini, trebuie sa verifice in prealabil daca cunostintele dobandite de solicitant in decursul experientei sale profesionale intr-un stat membru sau intr-o tara terta sunt de natura sa acopere, total sau partial, diferenta semnificativa mentionata la alineatul (4). 

Articolul 15
Renuntarea la masurile compensatorii pe baza unor platforme comune (1) In sensul prezentului articol, prin "platforme comune" se intelege un ansamblu de criterii de calificari profesionale capabile sa compenseze diferentele semnificative constatate intre cerintele de formare ale diferitelor state membre pentru o anumita profesie. Aceste diferente semnificative se identifica printr-o comparare a duratelor si continutului formarilor in cel putin doua treimi dintre statele membre, inclusiv in toate statele membre care reglementeaza respectiva profesie. Diferentele de continut al formarii pot decurge din diferente semnificative in ceea ce priveste exercitarea activitatilor profesionale.
(2) Platformele comune definite la alineatul (1) pot fi prezentate Comisiei de catre statele membre sau de catre asociatii sau organizatii profesionale reprezentative la nivel national si european. In cazul in care, dupa consultarea statelor membre, estimeaza ca un proiect de platforma comuna faciliteaza recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale, Comisia poate prezenta un proiect de masuri in vederea adoptarii acestora in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2).
(3) In cazul in care calificarile profesionale ale solicitantului indeplinesc criteriile stabilite in masura adoptata in conformitate cu alineatul (2), statul membru gazda renunta la aplicarea unor masuri compensatorii in temeiul articolului 14.
(4) Alineatele (1)-(3) nu aduc atingere competentei statelor membre de a stabili calificarile profesionale necesare pentru exercitarea profesiilor pe teritoriul lor, precum si continutul si organizarea sistemelor lor de educatie si de formare profesionala.
(5) In cazul in care considera ca criteriile stabilite intr-o masura adoptata in conformitate cu alineatul (2) nu mai ofera garantiile adecvate in ceea ce priveste calificarile profesionale, un stat membru informeaza in acest sens Comisia care, dupa caz, prezinta un proiect de masuri in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2).
(6) Pana la 20 octombrie 2010, Comisia prezinta Parlamentului European si Consiliului un raport privind punerea in aplicare a prezentului articol si, dupa caz, propuneri adecvate in vederea modificarii acestuia. 

CAPITOLUL II
Recunoasterea experientei profesionale 

Articolul 16
Cerinte in materie de experienta profesionala In cazul in care, intr-un stat membru, accesul la una dintre activitatile enumerate in anexa V sau exercitarea uneia dintre respectivele activitati este conditionata de posesia de cunostinte si de aptitudini generale, comerciale sau profesionale, statul membru in cauza recunoaste ca dovada suficienta a respectivelor cunostinte si aptitudini exercitarea in prealabil a activitatii in cauza intr-un alt stat membru. Respectiva activitate trebuie sa fi fost exercitata in conformitate cu articolele 17, 18 si 19. 

Articolul 17
Activitati incluse in lista I din anexa IV (1) In cazul activitatilor incluse in lista I din anexa IV, exercitarea in prealabil a activitatii in cauza trebuie sa fi avut loc:
(a) fie pe o perioada de sase ani consecutivi, cu titlu independent sau in calitate de director de intreprindere;
(b) fie pe o perioada de trei ani consecutivi, cu titlu independent sau in calitate de director de intreprindere, in cazul in care beneficiarul dovedeste ca a urmat, pentru activitatea in cauza, o formare prealabila de cel putin trei ani, atestata printr-un certificat recunoscut de statul membru sau considerata pe deplin valabila de catre un organism profesional competent;
(c) fie pe o perioada de patru ani consecutivi, cu titlu independent sau in calitate de director de intreprindere, in cazul in care beneficiarul dovedeste ca a urmat, pentru activitatea in cauza, o formare prealabila de cel putin doi ani, atestata printr-un certificat recunoscut de statul membru sau considerata pe deplin valabila de catre un organism profesional competent;
(d) fie pe o perioada de patru ani consecutivi, cu titlu independent, in cazul in care beneficiarul dovedeste ca a exercitat activitatea in cauza cu titlu salariat pe o perioada de cel putin cinci ani;
(e) fie pe o perioada de cinci ani consecutivi, intr-o functie superioara, beneficiarul avand pe o perioada de cel putin trei ani sarcini tehnice si fiind responsabil pentru cel putin un departament al intreprinderii, in cazul in care beneficiarul dovedeste ca a urmat, pentru activitatea in cauza, o formare prealabila de cel putin trei ani, atestata printr-un certificat recunoscut de statul membru sau considerata pe deplin valabila de catre un organism profesional competent.
(2) In cazurile mentionate la literele (a) si (d), aceasta activitate nu trebuie sa se fi incheiat cu mai mult de 10 ani inainte de data prezentarii dosarului complet al persoanei in cauza autoritatii competente mentionate la articolul 56.
(3) Alineatul (1) litera (e) nu se aplica activitatilor incluse la fosta grupa 855 din nomenclatura ISIC, saloane de coafura. 

Articolul 18
Activitati incluse in lista II din anexa IV (1) In cazul activitatilor incluse in lista II din anexa IV, exercitarea in prealabil a activitatii in cauza trebuie sa fi avut loc:
(a) fie pe o perioada de cinci ani consecutivi, cu titlu independent sau in calitate de director de intreprindere;
(b) fie pe o perioada de trei ani consecutivi, cu titlu independent sau in calitate de director de intreprindere, in cazul in care beneficiarul dovedeste ca a urmat, pentru activitatea in cauza, o formare prealabila de cel putin trei ani, atestata printr-un certificat recunoscut de statul membru sau considerata pe deplin valabila de catre un organism profesional competent;
(c) fie pe o perioada de patru ani consecutivi, cu titlu independent sau in calitate de director de intreprindere, in cazul in care beneficiarul dovedeste ca a urmat, pentru activitatea in cauza, o formare prealabila de cel putin doi ani, atestata printr-un certificat recunoscut de statul membru sau considerata pe deplin valabila de catre un organism profesional competent;
(d) fie pe o perioada de trei ani consecutivi, cu titlu independent sau in calitate de director de intreprindere, in cazul in care beneficiarul dovedeste ca a exercitat activitatea in cauza cu titlu salariat pe o perioada de cel putin cinci ani;
(e) fie pe o perioada de cinci ani consecutivi, cu titlu salariat, in cazul in care beneficiarul dovedeste ca a urmat, pentru activitatea in cauza, o formare prealabila de cel putin trei ani, atestata printr-un certificat recunoscut de statul membru sau considerata pe deplin valabila de catre un organism profesional competent;
(f) fie pe o perioada de sase ani consecutivi, cu titlu salariat, in cazul in care beneficiarul dovedeste ca a urmat, pentru activitatea in cauza, o formare prealabila de cel putin doi ani, atestata printr-un certificat recunoscut de statul membru sau considerata pe deplin valabila de catre un organism profesional competent.
(2) In cazurile mentionate la literele (a) si (d), aceasta activitate nu trebuie sa fi fost incheiata cu mai mult de 10 ani inainte de data prezentarii dosarului complet al persoanei in cauza autoritatii competente mentionate la articolul 56. 

Articolul 19
Activitati incluse in lista III din anexa IV (1) In cazul activitatilor incluse in lista III din anexa IV, exercitarea in prealabil a activitatii in cauza trebuie sa fi avut loc:
(a) fie pe o perioada de trei ani consecutivi, cu titlu independent sau in calitate de director de intreprindere;
(b) fie pe o perioada de doi ani consecutivi, cu titlu independent sau in calitate de director de intreprindere, in cazul in care beneficiarul dovedeste ca a urmat, pentru activitatea in cauza, o formare prealabila, atestata printr-un certificat recunoscut de statul membru sau considerata pe deplin valabila de catre un organism profesional competent;
(c) fie pe o perioada de doi ani consecutivi, cu titlu independent sau in calitate de director de intreprindere, in cazul in care beneficiarul dovedeste ca a exercitat activitatea in cauza cu titlu salariat pe o perioada de cel putin trei ani;
(d) fie pe o perioada de trei ani consecutivi, cu titlu salariat, in cazul in care beneficiarul dovedeste ca a urmat, pentru activitatea in cauza, o formare prealabila, atestata printr-un certificat recunoscut de statul membru sau considerata pe deplin valabila de catre un organism profesional competent.
(2) In cazurile mentionate la literele (a) si (c), aceasta activitate nu trebuie sa fi fost incheiata cu mai mult de 10 ani inainte de data prezentarii dosarului complet al persoanei in cauza autoritatii competente mentionate la articolul 56. 
#PAGEBREAK#
Articolul 20
Modificarea listelor de activitati prevazute in anexa IV Listele de activitati care sunt prevazute in anexa IV si care fac obiectul recunoasterii experientei profesionale in temeiul articolului 16 pot fi modificate in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2), in scopul actualizarii sau clarificarii nomenclaturii, fara ca respectiva modificare sa implice modificarea activitatilor legate de diferitele categorii. 

CAPITOLUL III
Recunoastere pe baza coordonarii conditiilor minime de formare 

Sectiunea 1
Dispozitii generale 

Articolul 21
Principiul recunoasterii automate (1) Fiecare stat membru recunoaste calificarile de medic, care permit accesul la activitatile profesionale de medic cu formare de baza si medic specialist, precum si calificarile de asistent medical generalist, de medic dentist, de medic dentist specialist, de medic veterinar, de farmacist si de arhitect, prevazute in anexa V punctele 5.1.1, 5.1.2, 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.6.2 si 5.7.1 care indeplinesc conditiile minime de formare prevazute la articolele 24, 25, 31, 34, 35, 38, 44 si 46, si le confera, in ceea ce priveste accesul la activitatile profesionale si exercitarea acestora, acelasi efect pe teritoriul sau ca si titlurilor de calificare pe care le elibereaza el insusi.
Respectivele titluri de formare trebuie eliberate de catre organismele competente ale statelor membre si insotite, dupa caz, de certificatele prevazute in anexa V punctele 5.1.1, 5.1.2, 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.6.2 si 5.7.1.
Dispozitiile primului si celui de-al doilea paragraf nu aduc atingere drepturilor obtinute, prevazute la articolele 23, 27, 33, 37, 39 si 49.
(2) Fiecare stat membru recunoaste, pentru exercitarea unei activitati medicale ca medic generalist in cadrul regimului sau national de securitate sociala, titlurile de calificare prevazute in anexa V punctul 5.1.4 si eliberate resortisantilor statelor membre de catre celelalte state membre in conformitate cu conditiile minime de formare prevazute la articolul 28.
Dispozitiile primului paragraf nu aduc atingere drepturilor obtinute, prevazute la articolul 30.
(3) Fiecare stat membru recunoaste titlurile de calificare ca moasa acordate resortisantilor statelor membre de catre celelalte state membre, prevazute in anexa V punctul 5.5.2, care indeplinesc conditiile minime de formare prevazute la articolul 40 si care respecta criteriile prevazute la articolul 41, si le confera, in ceea ce priveste accesul la activitatile profesionale si exercitarea acestora, acelasi efect pe teritoriul sau ca si titlurilor de calificare pe care le elibereaza el insusi. Prezenta dispozitie nu aduce atingere drepturilor obtinute, prevazute la articolele 23 si 43.
(4) Statele membre nu au obligatia de a da efect titlurilor de formare prevazute in anexa V punctul 5.6.2 pentru infiintarea de noi farmacii deschise publicului. In sensul aplicarii prezentului alineat, farmaciile deschise de mai putin de trei ani se considera, de asemenea, farmacii noi.
(5) Titlurile de calificare ca arhitect prevazute in anexa V punctul 5.7.1, care fac obiectul unei recunoasteri automate in temeiul alineatului (1), atesta o formare care a inceput cel mai devreme in decursul anului academic de referinta prevazut in anexa mentionata.
(6) Fiecare stat membru conditioneaza accesul la activitatile profesionale de medic, asistent medical generalist, medic dentist, medic veterinar, moasa si farmacist, precum si exercitarea acestora, de posesia unui titlu de calificare prevazut in anexa V punctele 5.1.1, 5.1.2, 5.1.4, 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.5.2 si 5.6.2, care garanteaza ca persoana in cauza a dobandit, in decursul perioadei totale de formare, dupa caz, cunostintele si competentele prevazute la articolul 24 alineatul (3), la articolul 31 alineatul (6), la articolul 34 alineatul (3), la articolul 38 alineatul (3), la articolul 40 alineatul (3) si la articolul 44 alineatul (3).
Cunostintele si competentele prevazute la articolul 24 alineatul (3), la articolul 31 alineatul (6), la articolul 34 alineatul (3), la articolul 38 alineatul (3), la articolul 40 alineatul (3) si articolul 44 alineatul (3) se pot modifica in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2), in vederea adaptarii lor la progresul stiintific si tehnic.
Aceasta actualizare nu poate implica, pentru nici un stat membru, o modificare a principiilor legislative existente privind sistemul de profesii in ceea ce priveste formarea si conditiile de acces ale persoanelor fizice.
(7) Comisiei ii sunt notificate de catre fiecare stat membru actele cu putere de lege si actele administrative pe care le adopta in materie de eliberare a titlurilor de calificare in domeniul reglementat de prezentul capitol. De asemenea, in ceea ce priveste titlurile de calificare in domeniul prevazut in sectiunea 8, aceasta notificare se adreseaza celorlalte state membre.
Comisia publica o comunicare adecvata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, indicand denumirile adoptate de statele membre pentru titlurile de calificare, precum si, dupa caz, organismul care elibereaza titlurile de calificare, certificatul care insoteste respectivul titlu de calificare si titlul profesional corespunzator, prevazut in anexa V punctele 5.1.1, 5.1.2, 5.1.4, 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.5.2, 5.6.2 si 5.7.1. 

Articolul 22
Dispozitii comune privind formarea In ceea ce priveste formarea mentionata la articolele 24, 25, 28, 31, 34, 35, 38, 40, 44 si 46:
(a) statele membre pot autoriza formarea cu frecventa partiala, in conditiile prevazute de autoritatile competente; acestea se asigura ca durata totala, nivelul si calitatea respectivei formari sa nu fie inferioare celor ale formarilor continue pe baza de program integral;
(b) in conformitate cu modalitatile specifice fiecarui stat membru, obiectivul formarii continue este ca persoanele care si-au incheiat studiile sa poata urmari evolutia profesiei lor in masura necesara pentru a putea asigura in mod permanent prestatii profesionale sigure si eficiente. 

Articolul 23
Drepturi obtinute (1) Fara a aduce atingere drepturilor obtinute specifice profesiilor in cauza, atunci cand titlurile de calificare ca medic care permit accesul la activitati profesionale de medic cu formare de baza si medic specialist, precum si titlurile de calificare ca asistent medical generalist, medic dentist, medic dentist specialist, medic veterinar, moasa si farmacist ale resortisantilor statelor membre nu indeplinesc toate cerintele de formare prevazute la articolele 24, 25, 31, 34, 35, 38, 40 si 44, fiecare stat membru recunoaste ca dovada suficienta titlurile de calificare eliberate de respectivele state membre atunci cand atesta o formare care a inceput inainte de datele de referinta prevazute in anexa V punctele 5.1.1, 5.1.2, 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.5.2 si 5.6.2, in cazul in care sunt insotite de un certificat care atesta ca titularii s-au consacrat in mod efectiv si legal activitatilor in cauza pe o perioada de cel putin trei ani consecutivi in decursul ultimilor cinci ani anteriori eliberarii certificatului.
(2) Aceleasi dispozitii se aplica titlurilor de calificare ca medic, care permit accesul la activitati profesionale de medic cu formare de baza si medic specialist, precum si titlurilor de calificare ca asistent medical generalist, medic dentist, medic dentist specialist, medic veterinar, moasa si farmacist obtinute pe teritoriul fostei Republici Democrate Germania si care nu indeplinesc toate cerintele minime de formare prevazute la articolele 24, 25, 31, 34, 35, 38, 40 si 44, atunci cand atesta o formare care a inceput inainte de:
(a) 3 octombrie 1990, in ceea ce priveste medicii cu formare de baza, asistentii medicali generalisti, medicii dentisti cu formare de baza, medicii dentisti specialisti, medicii veterinari, moasele, farmacistii si
(b) 3 aprilie 1992, in ceea ce priveste medicii specialisti.
Titlurile de calificare mentionate la primul paragraf confera dreptul la exercitarea de activitati profesionale pe intreg teritoriul Germaniei in aceleasi conditii ca si titlurile de calificare eliberate de autoritatile competente germane mentionate in anexa V punctele 5.1.1, 5.1.2, 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.5.2 si 5.6.2.
(3) Fara a aduce atingere dispozitiilor articolului 37 alineatul (1), fiecare stat membru recunoaste titlurile de calificare ca medic care permit accesul la activitatile profesionale de medic cu formare de baza si medic specialist, precum si titlurile de calificare ca asistent medical generalist, medic veterinar, moasa, farmacist si arhitect ale resortisantilor statelor membre si care au fost eliberate de fosta Cehoslovacie sau a caror formare a inceput, pentru Republica Ceha si Slovacia, inainte de 1 ianuarie 1993, atunci cand autoritatile unuia dintre cele doua state membre mentionate anterior atesta ca, pe teritoriul lor, respectivele titluri de calificare au acelasi efect pe plan juridic ca si titlurile de calificare pe care le elibereaza ele insele si, pentru arhitecti, acelasi efect ca si titlurile de calificare mentionate pentru aceste state membre in anexa VI punctul 6 cu privire la accesul la activitatile profesionale de medic cu formare de baza, de medic specialist, de asistent medical generalist, de medic veterinar, de moasa, de farmacist, in ceea ce priveste activitatile mentionate la articolul 45 alineatul (2), si de arhitect, in ceea ce priveste activitatile mentionate la articolul 48, precum si exercitarea acestora.
Aceasta atestare trebuie sa fie insotita de un certificat eliberat de aceleasi autoritati, care sa demonstreze ca respectivele persoane au exercitat in mod efectiv si legal activitatile in cauza pe teritoriul lor pe o perioada de cel putin trei ani consecutivi in decursul ultimilor cinci ani anteriori eliberarii certificatului.
(4) Fiecare stat membru recunoaste titlurile de calificare ca medic care permit accesul la activitatile profesionale de medic cu formare de baza si medic specialist, precum si titlurile de formare ca asistent medical generalist, medic dentist, medic dentist specialist, medic veterinar, moasa, farmacist si arhitect ale resortisantilor statelor membre si care au fost eliberate de fosta Uniune Sovietica sau a caror formare a inceput:
(a) pentru Estonia, inainte de 20 august 1991;
(b) pentru Letonia, inainte de 21 august 1991;
(c) pentru Lituania, inainte de 11 martie 1990,
atunci cand autoritatile unuia dintre cele trei state membre mentionate anterior atesta ca respectivele calificari au, pe teritoriul lor, acelasi efect pe plan juridic ca cele pe care ele insele le elibereaza si, pentru arhitecti, acelasi efect ca si titlurile de calificare mentionate pentru aceste state membre in anexa VI punctul 6, in ceea ce priveste accesul la activitatile profesionale de medic cu formare de baza, de medic specialist, de asistent medical generalist, de medic dentist, de medic dentist specialist, de medic veterinar, de moasa, de farmacist, in ceea ce priveste activitatile mentionate la articolul 45 alineatul (2) si de arhitect, in ceea ce priveste activitatile mentionate la articolul 48, precum si exercitarea acestora.
Aceasta atestare trebuie sa fie insotita de un certificat eliberat de aceleasi autoritati, care sa demonstreze ca respectivele persoane au exercitat in mod efectiv si legal activitatile in cauza pe teritoriul lor pe o perioada de cel putin trei ani consecutivi in decursul ultimilor cinci ani anteriori eliberarii certificatului.
In ceea ce priveste calificarile de medic veterinar eliberate de fosta Uniune Sovietica sau a caror formare a inceput, pentru Estonia, inainte de 20 august 1991, atestarea mentionata in paragraful anterior trebuie sa fie insotita de un certificat, eliberat de autoritatile estoniene, care sa declare ca respectivele persoane au exercitat in mod efectiv si legal activitatile in cauza pe teritoriul lor pe o perioada de cel putin cinci ani consecutivi in decursul ultimilor sapte ani anteriori eliberarii certificatului.
(5) Fiecare stat membru recunoaste titlurile de calificare ca medic care permit accesul la activitatile profesionale de medic cu formare de baza si de medic specialist, precum si titlurile de calificare ca asistent medical generalist, medic dentist, medic dentist specialist, medic veterinar, moasa, farmacist si arhitect ale resortisantilor statelor membre si care au fost eliberate de fosta Iugoslavie sau a caror formare a inceput, pentru Slovenia, inainte de 25 iunie 1991, atunci cand autoritatile statului membru mentionat anterior atesta ca respectivele titluri de calificare au, pe teritoriul lor, acelasi efect pe plan juridic ca si cele pe care le elibereaza ele insele si, pentru arhitecti, acelasi efect ca si titlurile de calificare mentionate pentru acest stat membru in anexa VI punctul 6, in ceea ce priveste accesul la activitatile profesionale de medic cu formare de baza, de medic specialist, de asistent medical generalist, de medic dentist, de medic dentist specialist, de medic veterinar, de moasa, de farmacist, in ceea ce priveste activitatile mentionate la articolul 45 alineatul (2) si de arhitect, in ceea ce priveste activitatile mentionate la articolul 48, precum si exercitarea acestora.
Aceasta atestare trebuie sa fie insotita de un certificat eliberat de aceleasi autoritati, care sa demonstreze ca respectivele persoane au exercitat in mod efectiv si legal activitatile in cauza pe teritoriul lor pe o perioada de cel putin trei ani consecutivi in decursul ultimilor cinci ani anteriori eliberarii certificatului.
(6) Fiecare stat membru recunoaste ca dovada suficienta pentru resortisantii statelor membre ale caror titluri de calificare ca medic, asistent medical generalist, medic dentist, medic veterinar, moasa si farmacist nu corespund denumirilor prevazute pentru respectivele state membre in anexa V punctele 5.1.1, 5.1.2, 5.1.3, 5.1.4, 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.5.2 si 5.6.2, titlurile de calificare eliberate de respectivele state membre, insotite de un certificat eliberat de autoritatile sau organismele competente.
Certificatul mentionat la primul paragraf atesta ca respectivele titluri de calificare confirma o formare in temeiul articolelor 24, 25, 28, 31, 34, 35, 38, 40 si 44 si sunt asimilate de statul membru care le-a eliberat celor a caror denumire este prevazuta in anexa V punctele 5.1.1, 5.1.2, 5.1.3, 5.1.4, 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.5.2 si 5.6.2. 

Sectiunea 2
Medicii 

Articolul 24
Formarea de baza in medicina (1) Admiterea la formarea de baza in medicina presupune posesia unei diplome sau a unui certificat care sa permita accesul, in ceea ce priveste studiile in cauza, la institutiile universitare.
(2) Formarea de baza in medicina cuprinde in total cel putin sase ani de studii sau 5500 de ore de instruire teoretica si practica asigurate de o universitate sau sub supravegherea unei universitati.
In ceea ce priveste persoanele care si-au inceput studiile inainte de 1 ianuarie 1972, formarea mentionata la primul paragraf poate include o instruire practica la nivel universitar de sase luni, efectuata pe baza de program integral sub supravegherea autoritatilor competente.
(3) Formarea de baza in medicina ofera garantia ca persoana in cauza a dobandit urmatoarele cunostinte si competente:
(a) cunostintele corespunzatoare despre stiintele pe care se bazeaza medicina si o buna intelegere a metodelor stiintifice, inclusiv a principiilor de masurare a functiilor biologice, evaluarea datelor stabilite stiintific si analiza lor;
(b) cunostintele corespunzatoare despre structura, functiile si comportamentul persoanelor sanatoase si bolnave, precum si relatiile dintre starea de sanatate si mediul social si fizic al fiintei umane;
(c) cunostintele corespunzatoare despre disciplinele si practicile clinice care i-a oferit o imagine coerenta a afectiunilor mintale si fizice, a medicinii din perspectiva profilaxiei, diagnosticului, terapiei si reproducerii umane;
(d) experienta clinica utila in spitale sub supraveghere corespunzatoare. 

Articolul 25
Formarea medicilor specialisti (1) Admiterea la formarea de medic specialist presupune absolvirea si validarea a sase ani de studii in cadrul ciclului de formare mentionat la articolul 24 in decursul carora s-au dobandit cunostinte adecvate de medicina generala.
(2) Formarea specializata in medicina cuprinde instruirea teoretica si practica, efectuata intr-o universitate, intr-un spital universitar sau, dupa caz, o institutie de sanatate desemnata in acest scop de catre autoritatile sau organismele competente.
Statele membre se asigura ca perioadele minime de formare specializata in medicina mentionate in anexa V punctul 5.1.3 sa nu fie mai scurte decat perioadele prevazute la acelasi punct. Formarea se realizeaza sub supravegherea autoritatilor sau organismelor competente. Ea implica participarea personala a medicului specialist candidat la activitatea sau la responsabilitatile serviciilor in cauza.
(3) Formarea se realizeaza pe baza de program integral, pe posturi specializate, recunoscute de autoritatile competente. Formarea implica participarea la toate activitatile medicale ale departamentului in care se realizeaza formarea, inclusiv la serviciul de garda, astfel incat specialistul in formare sa consacre acestei instruiri practice si teoretice toata activitatea sa profesionala, pe toata durata saptamanii de lucru si in decursul intregului an, dupa metodele stabilite de autoritatile competente. In consecinta, aceste posturi fac obiectul unei remunerari adecvate.
(4) Statele membre conditioneaza eliberarea unei calificari de medic specialist de posesia unuia dintre titlurile de calificare ca medic cu formare de baza prevazute in anexa V punctul 5.1.1.
(5) Perioadele minime de formare prevazute in anexa V punctul 5.1.3 se pot modifica in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2), in scopul adaptarii lor la progresul stiintific si tehnic.
Articolul 26
Denumirea formarilor medicale specializate
Titlurile de calificare ca medic specialist prevazute la articolul 21 sunt cele care, eliberate de autoritatile sau organismele competente prevazute la anexa V punctul 5.1.2, corespund, in ceea ce priveste formarea specializata in cauza, denumirilor in vigoare in diferite state membre, prevazute in anexa V punctul 5.1.3.
Introducerea, in anexa V punctul 5.1.3, de noi specializari medicale comune pentru cel putin doua cincimi din statele membre, se poate decide in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2), in vederea actualizarii prezentei directive pe baza evolutiei legislatiilor nationale. 

Articolul 27
Drepturi dobandite specifice medicilor specialisti (1) Un stat membru gazda poate solicita medicilor specialisti a caror formare specializata in medicina pe baza de program integral era reglementata de acte cu putere de lege si acte administrative in vigoare la 20 iunie 1975 si care si-au inceput formarea de specialist pana la 31 decembrie 1983 ca titlurile lor de calificare sa fie insotite de un certificat care sa ateste ca s-au consacrat in mod efectiv si legal activitatilor in cauza pe o perioada de cel putin trei ani consecutivi in decursul ultimilor cinci ani anteriori eliberarii certificatului.
(2) Fiecare stat membru recunoaste titlul de calificare ca medic specialist eliberat in Spania pentru medicii care au absolvit o formare specializata inainte de 1 ianuarie 1995, chiar daca nu indeplineste cerintele minime de formare prevazute la articolul 25, in masura in care respectivul titlu de calificare este insotit de un certificat eliberat de autoritatile spaniole competente si atesta ca persoana in cauza a promovat proba de competenta profesionala specifica organizata in cadrul masurilor exceptionale de recunoastere prevazute in Decretul Regal 1497/99 pentru a verifica daca persoana in cauza poseda un nivel de cunostinte si de competente comparabil cu cel al medicilor care poseda titlurile de calificare ca medic specialist definite, pentru Spania, in anexa V punctele 5.1.2 si 5.1.3.
(3) Fiecare stat membru care a abrogat actele cu putere de lege si actele administrative privind eliberarea titlurile de calificare ca medic specialist prevazute in anexa V punctele 5.1.2 si 5.1.3 si care a luat masuri privind drepturile dobandite in favoarea resortisantilor sai le recunoaste resortisantilor celorlalte state membre dreptul de a beneficia de aceleasi masuri, in cazul in care respectivele titluri de calificare au fost eliberate inainte de data de la care statul membru gazda a incetat sa mai elibereze titluri de calificare pentru specializarea in cauza.
Datele de abrogare a acestor dispozitii sunt prevazute in anexa V punctul 5.1.3. 

Articolul 28
Formare specifica in medicina generala (1) Admiterea la formarea specifica in medicina generala presupune absolvirea si validarea a sase ani de studii in cadrul ciclului de formare prevazut la articolul 24.
(2) Formarea specifica in medicina generala care conduce la obtinerea titlurilor de calificare eliberate inainte de 1 ianuarie 2006 are o durata de cel putin doi ani, pe baza de program integral. In ceea ce priveste titlurile de calificare eliberate dupa aceasta data, formarea specifica are o durata de cel putin trei ani, pe baza de program integral.
Atunci cand ciclul de formare mentionat la articolul 24 cuprinde instruire practica asigurata de un spital autorizat care dispune de echipamente si servicii adecvate pentru medicina generala sau in cadrul unui cabinet de medicina generala autorizat sau al unui centru autorizat in care medicii acorda asistenta medicala primara, durata acestei instruiri practice poate fi inclusa, in limita unui an, in durata prevazuta la primul paragraf pentru titlurile de calificare eliberate de la 1 ianuarie 2006.
Optiunea prevazuta la paragraful al doilea este valabila numai pentru statele membre in care durata formarii specifice in medicina generala era de doi ani la 1 ianuarie 2001.
(3) Formarea specifica in medicina generala se realizeaza pe baza de program integral, sub supravegherea autoritatilor sau organismelor competente. Instruirea este mai mult practica decat teoretica.
Instruirea practica se asigura, pe de o parte, pe o perioada de cel putin sase luni, intr-un spital autorizat, care dispune de echipamente si servicii adecvate si, pe de alta parte, pe o perioada de cel putin sase luni, in cadrul unui cabinet de medicina generala autorizat sau in cadrul unui centru autorizat in care medicii acorda asistenta medicala primara.
Instruirea practica se desfasoara in stransa legatura cu alte institutii sau structuri sanitare care se ocupa de medicina generala. Cu toate acestea, fara a se aduca atingere perioadelor minime mentionate la paragraful al doilea, instruirea practica poate fi asigurata pe o perioada maxima de sase luni in alte institutii sau structuri sanitare autorizate care se ocupa de medicina generala.
Formarea implica participarea personala a candidatului la activitatea profesionala si la responsabilitatile persoanelor cu care lucreaza.
(4) Statele membre conditioneaza eliberarea unei titlu de calificare specifica in medicina generala de posesia unuia dintre titlurile de calificare ca medic cu formare de baza prevazute in anexa V punctul 5.1.1.
(5) Statele membre pot elibera titlurile de calificare prevazute in anexa V punctul 5.1.4 unui medic care nu a absolvit formarea prevazuta la prezentul articol, dar care a urmat o alta formare suplimentara atestata printr-un titlu de calificare eliberat de autoritatile competente ale unui stat membru. Cu toate acestea, pot elibera un titlu de calificare numai in cazul in care acesta atesta cunostinte de un nivel echivalent, din punct de vedere calitativ, nivelului de cunostinte care rezulta ca urmare a formarii prevazute la prezentul articol.
Statele membre stabilesc, in special, in ce masura formarea suplimentara deja urmata de catre solicitant, precum si experienta sa profesionala pot fi luate in considerare pentru a inlocui formarea prevazuta la prezentul articol.
Statele membre pot elibera titlul de calificare prevazut in anexa V punctul 5.1.4 numai in cazul in care solicitantul a dobandit o experienta in medicina generala de cel putin sase luni in cadrul unui cabinet de medicina generala sau al unui centru in care medicii acorda asistenta medicala primara mentionata la alineatul (3). 
#PAGEBREAK#
Articolul 29
Exercitarea activitatilor profesionale de medic generalist Fiecare stat membru conditioneaza exercitarea activitatilor de medic generalist, sub rezerva dispozitiilor privind drepturile dobandite, in cadrul regimului sau national de securitate sociala, de posesia unui titlu de calificare prevazut in anexa V punctul 5.1.4.
Statele membre pot excepta de la aplicarea acestei conditii persoanele care sunt in curs de formare specifica in medicina generala. 

Articolul 30
Drepturi dobandite specifice medicilor generalisti 


(1) Fiecare stat membru stabileste drepturile dobandite. Cu toate acestea, trebuie sa aiba in vedere ca dreptul de a exercita activitatile de medic generalist in cadrul regimului sau national de securitate sociala fara titlul de calificare prevazut in anexa V punctul 5.1.4 constituie un drept dobandit pentru toti medicii care beneficiaza de acest drept la data de referinta mentionata la punctul respectiv in temeiul dispozitiilor aplicabile profesiei de medic care permit accesul la activitatile profesionale de medic cu formare de baza si care sunt stabiliti la data respectiva pe teritoriul sau, beneficiind de dispozitiile articolului 21 sau ale articolului 23.
Autoritatile competente ale fiecarui stat membru elibereaza medicilor care sunt titulari de drepturi obtinute in temeiul primului paragraf, la cerere, un certificat care atesta dreptul de exercitare a activitatilor de medic generalist in cadrul propriului regim national de securitate sociala, fara titlul de calificare prevazut in anexa V punctul 5.1.4.
(2) Fiecare stat membru recunoaste certificatele prevazute la alineatul (1) paragraful al doilea, eliberate pentru resortisantii statelor membre de catre celelalte state membre si le confera acelasi efect pe teritoriul sau ca si titlurilor de calificare pe care el insusi le elibereaza si care permit exercitarea activitatilor de medic generalist in cadrul regimului sau national de securitate sociala. 

Sectiunea 3
Asistent medical generalist 

Articolul 31
Formarea de asistent medical generalist (1) Admiterea la formarea de asistent medical generalist presupune o formare scolara generala de 10 ani, atestata de o diploma, un certificat sau un alt titlu de calificare eliberat de autoritatile sau organismele competente ale unui stat membru sau de un certificat care atesta promovarea unui examen de admitere, de nivel echivalent, la scoli de asistenti.
(2) Formarea de asistent medical generalist se desfasoara pe baza de program integral si include cel putin programa prevazuta in anexa V punctul 5.2.1.
Lista de materii prevazuta in anexa V punctul 5.2.1 se poate modifica in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2), in scopul adaptarii lor la progresul stiintific si tehnic.
Aceasta actualizare nu poate presupune, pentru nici un stat membru, o modificare a principiilor legislative existente privind regimul profesiilor in ceea ce priveste formarea si conditiile de acces ale persoanelor fizice.
(3) Formarea de asistent medical generalist consta in cel putin trei ani de studii sau 4600 de ore de instruire teoretica si clinica, perioada de instruire teoretica reprezentand cel putin o treime, iar cea de instruire clinica cel putin jumatate din perioada minima de formare. Statele membre pot acorda exceptari partiale persoanelor care au beneficiat de o astfel de formare in cadrul altor formari de nivel cel putin echivalent.
Statele membre se asigura ca institutia care asigura formarea asistentului sa fie responsabila cu coordonarea dintre instruirea teoretica si clinica pentru intregul program de studii.
(4) Instruirea teoretica se defineste ca fiind partea din formarea de asistent prin care asistentii candidati dobandesc cunostintele, intelegerea si competentele profesionale necesare pentru a organiza, acorda si evalua asistenta medicala globala. Aceasta formare este asigurata de personalul didactic in materie de asistenta medicala, precum si de alte persoane competente, in scolile de asistenti, precum si in alte institutii de invatamant alese de institutia de formare.
(5) Instruirea clinica se defineste ca fiind partea din formarea de asistent prin care asistentul candidat invata, in cadrul unei echipe, in contact direct cu un individ sanatos sau bolnav si/sau o colectivitate, sa organizeze, sa acorde si sa evalueze asistenta medicala global necesara, pe baza cunostintelor si competentelor dobandite. Asistentul candidat invata nu numai sa lucreze in echipa, ci si sa coordoneze o echipa si sa organizeze asistenta medicala globala, inclusiv educatia sanitara a indivizilor si a grupurilor mici in cadrul institutiei sanitare sau al colectivitatii.
Aceasta formare are loc in spitale si in alte institutii sanitare, precum si in colectivitate, sub responsabilitatea asistentilor profesori si cu cooperarea si asistenta altor asistenti calificati. In procesul de formare pot fi integrate si alte persoane calificate.
Asistentii candidati participa la activitatile serviciilor in cauza in masura in care respectivele activitati sunt necesare formarii lor, permitandu-le sa isi asume responsabilitatile pe care le implica ingrijirile la nivel de asistent.
(6) Formarea de asistent medical generalist ofera garantia ca persoana interesata a dobandit urmatoarele cunostinte si competente:
(a) cunostinte corespunzatoare despre stiintele pe care se bazeaza asistenta medicala generala, inclusiv cunostinte suficiente despre organism, functiile fiziologice si comportamentul persoanelor sanatoase si bolnave, precum si relatiile existente intre starea de sanatate si mediul fizic si social al fiintei umane;
(b) cunostinte corespunzatoare despre natura si etica profesiei, precum si despre principiile generale privind sanatatea si asistenta medicala;
(c) experienta clinica adecvata; aceasta experienta, care ar trebui selectata pentru valoarea sa formatoare, trebuie dobandita sub supravegherea unui personal asistent calificat si in locuri in care importanta personalului calificat si echipamentele corespund asistentei medicale care trebuie acordata bolnavului;
(d) capacitatea de a participa la instruirea practica a personalului medical si experienta colaborarii cu acest personal;
(e) experienta colaborarii cu alti profesionisti din sectorul medical. 

Articolul 32
Exercitarea activitatilor profesionale de asistent medical generalist In sensul prezentei directive, activitatile profesionale de asistent medical generalist sunt activitatile exercitate cu titlurile profesionale prevazute in anexa V punctul 5.2.2. 

Articolul 33
Drepturi dobandite specifice asistentilor medicali generalisti (1) Atunci cand normele generale privind drepturile dobandite se aplica asistentilor medicali generalisti, activitatile prevazute la articolul 23 trebuie sa cuprinda deplina responsabilitate pentru programarea, organizarea si acordarea asistentei medicale pacientului.
(2) In ceea ce priveste titlurile poloneze de calificare ca asistent medical generalist, numai urmatoarele dispozitii se aplica in materie de drepturi dobandite. In ceea ce priveste resortisantii statelor membre ale caror titluri de calificare ca asistent medical generalist au fost eliberate de Polonia sau a caror formare a inceput in acest stat inainte de 1 mai 2004 si care nu indeplinesc cerintele minime in materie de formare prevazute la articolul 31, statele membre recunosc urmatoarele titluri de calificare ca asistent medical generalist in cazul in care sunt insotite de un certificat care sa declare ca respectivele persoane au exercitat in mod efectiv si legal, in Polonia, activitatile de asistent medical generalist in perioada mentionata in cele ce urmeaza:
(a) titlu de calificare ca asistent la nivel de licenta (dyplom licencjata pielêgniarstwa): cel putin trei ani consecutivi in decursul ultimilor cinci ani anteriori eliberarii certificatului;
(b) titlu de calificare ca asistent care sa ateste absolvirea unor studii superioare, eliberat de o institutie de invatamant profesional medical (dyplom pielêgniarki albo pielêgniarki dyplomowanej): cel putin cinci ani consecutivi in decursul ultimilor sapte ani anteriori eliberarii certificatului.
Activitatile mentionate trebuie sa fi inclus deplina responsabilitate pentru programarea, organizarea si acordarea asistentei medicale pacientului.
(3) Statele membre recunosc titlurile de calificare ca asistent, eliberate in Polonia pentru asistentii care si-au incheiat formarea inainte de 1 mai 2004 si care nu indeplinesc cerintele minime in materie de formare prevazute la articolul 31, atestate de o "licenta" obtinuta pe baza unui program special de revalorizare descris la articolul 11 din Legea din 20 aprilie 2004 de modificare a legii privind profesiile de asistent si de moasa si privind alte acte juridice (Jurnalul Oficial al Republicii Polone din 30 aprilie 2004, nr. 92, pos. 885) si in Regulamentul Ministerului Sanatatii din 11 mai 2004 privind conditiile detaliate referitoare la cursurile asigurate pentru asistenti si moase titulari ai unui certificat de studii secundare (examen final – matura) si absolventi ai unui liceu sanitar sau ai unor institutii de invatamant sanitar care formeaza asistenti si moase (Jurnalul Oficial al Republicii Polone din 13 mai 2004, nr. 110, pos. 1170), cu scopul de a verifica daca persoana in cauza poseda un nivel de cunostinte si de competente comparabil cu cel al asistentilor titulari ai unei diplome descrise, in cazul Poloniei, in anexa V punctul 5.2.2. 

Sectiunea 4
Medic dentist 

Articolul 34
Formare de baza de medic dentist (1) Admiterea la formarea de baza de medic dentist presupune posesia unei diplome sau a unui certificat care sa permita accesul, pentru studiile in cauza, la universitati sau la institutii de invatamant superior de un nivel recunoscut ca fiind echivalent ale unui stat membru.
(2) Formarea de baza de medic dentist consta in total cel putin cinci ani de instruire teoretica si practica pe baza de program integral, cuprinzand cel putin programa prevazuta in anexa V punctul 5.3.1 si efectuate intr-o universitate, intr-o institutie de invatamant superior la un nivel recunoscut ca fiind echivalent sau sub supravegherea unei universitati.
Listele de materii prevazute la anexa V punctul 5.3.1 se pot modifica in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2), in scopul adaptarii lor la progresul stiintific si tehnic.
Aceasta actualizare nu poate implica, pentru nici un stat membru, o modificare a principiilor legislative existente privind sistemul de profesii in ceea ce priveste formarea si conditiile de acces ale persoanelor fizice.
(3) Formarea de baza de medic dentist garanteaza ca persoana in cauza a dobandit urmatoarele cunostinte si competente:
(a) cunostinte corespunzatoare despre stiintele pe care se bazeaza stomatologia, precum si o buna intelegere a metodelor stiintifice, in special a principiilor de masurare a functiilor biologice, de evaluare a faptelor stabilite stiintific si de analiza a datelor;
(b) cunostinte corespunzatoare despre constitutia, fiziologia si comportamentul persoanelor sanatoase si bolnave, precum si influenta pe care o au mediul natural si mediul social asupra starii de sanatate a fiintei umane, in masura in care aceste elemente se raporteaza la stomatologie;
(c) cunostinte corespunzatoare despre structura si functia dintilor, gurii, maxilarelor si tesuturilor conexe, atat sanatoase, cat si bolnave, precum si raportul lor cu starea de sanatate generala si bunastarea fizica si sociala a pacientului;
(d) cunostinte corespunzatoare despre disciplinele si metodele clinice care ii ofera o imagine coerenta asupra anomaliilor, leziunilor si bolilor dintilor, gurii, maxilarelor si tesuturilor conexe, precum si despre odontologie din perspectiva profilaxiei, diagnosticului si terapiei;
(e) o experienta clinica adecvata sub supraveghere corespunzatoare.
Formarea de baza de medic dentist confera competentele necesare pentru toate activitatile de prevenire, diagnostic si tratament privind anomaliile si bolile dintilor, gurii, maxilarelor si tesuturilor conexe. 

Articolul 35
Formarea de medic dentist specialist (1) Admiterea la formarea de medic dentist specialist presupune absolvirea si validarea a cinci ani de instruire teoretica si practica in cadrul formarii prevazute la articolul 34 sau posesia documentelor prevazute la articolele 23 si 37.
(2) Formarea de medic dentist specialist cuprinde instruire teoretica si practica intr-un centru universitar, intr-un centru de ingrijiri, de educatie si de cercetare sau, dupa caz, intr-o institutie de sanatate autorizata in acest scop de catre autoritatile sau organismele competente.
Formarea de medic dentist specialist se realizeaza pe baza de program integral, pe o perioada de cel putin trei ani si sub supravegherea autoritatilor sau organismelor competente. Formarea implica participarea personala a medicului dentist specialist candidat la activitatea si responsabilitatile institutiei in cauza.
Perioada minima de formare mentionata la paragraful al doilea se poate modifica in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2), in scopul adaptarii sale le progresul stiintific si tehnic.
(3) Statele membre conditioneaza eliberarea unui titlu de calificare ca medic dentist specialist de posesia unuia dintre titlurile de calificare ca medic dentist cu formare de baza prevazute in anexa V punctul 5.3.2. 

Articolul 36
Exercitarea activitatilor profesionale de medic dentist (1) In sensul prezentei directive, activitatile profesionale de medic dentist sunt cele definite la alineatul (3) si exercitate cu titlurile profesionale incorporate in anexa V punctul 5.3.2.
(2) Profesia de medic dentist are la baza formarea de medic dentist prevazuta la articolul 34 si constituie o profesie specifica si distincta de cea de medic, specializat sau nu. Exercitarea activitatilor profesionale de medic dentist presupune posesia unui titlu de calificare prevazut in anexa V punctul 5.3.2. Cei carora li se aplica articolele 23 sau 37 sunt asimilati titularilor unui astfel de titlu de calificare.
(3) Statele membre se asigura ca medicii dentari sa poata avea acces in mod general la activitatile de prevenire, diagnostic si tratament privind anomaliile si bolile dintilor, gurii, maxilarelor si tesuturilor conexe, precum si sa poata exercita aceste activitati, respectand totodata dispozitiile de reglementare si normele de deontologie care reglementeaza profesia la datele de referinta prevazute in anexa V punctul 5.3.2. 

Articolul 37
Drepturi obtinute specifice medicilor dentisti (1) Fiecare stat membru recunoaste, in scopul exercitarii activitatilor profesionale de medic dentist cu titlurile enumerate in anexa V punctul 5.3.2, titlurile de calificare ca medic eliberate in Italia, Spania, Austria, Republica Ceha si Slovacia pentru persoanele care si-au inceput formarea de medic pana la data de referinta prevazuta in respectiva anexa pentru statul membru in cauza, insotite de un certificat eliberat de autoritatile competente ale respectivului stat.
Certificatul trebuie sa ateste respectarea urmatoarelor doua conditii:
(a) ca persoanele in cauza s-au consacrat, in respectivul stat membru, in mod efectiv, legal si cu titlu principal, activitatilor prevazute la articolul 36, pe o perioada de cel putin trei ani consecutivi in decursul ultimilor cinci ani anteriori eliberarii certificatului;
(b) ca persoanele in cauza sunt autorizate sa exercite respectivele activitati in aceleasi conditii ca si titularii titlului de calificare prevazut pentru respectivul stat membru in anexa V punctul 5.3.2.
Sunt exceptati de la practica profesionala de trei ani prevazuta la paragraful al doilea litera (a) persoanele care au absolvit studii de cel putin trei ani, atestate de autoritatile competente ale statului in cauza ca fiind echivalente cu formarea prevazuta la articolul 34.
In ceea ce priveste Republica Ceha si Slovacia, titlurile de calificare obtinute in fosta Cehoslovacie beneficiaza de aceeasi recunoastere ca si titlurile de calificare cehe si slovace si in aceleasi conditii ca cele indicate in paragrafele anterioare.
(2) Fiecare stat membru recunoaste titlurile de calificare ca medic eliberate in Italia pentru persoanele care si-au inceput formarea universitara de medic dupa 28 ianuarie 1980 si pana la 31 decembrie 1984, insotite de un certificat eliberat de autoritatile italiene competente.
Certificatul trebuie sa ateste respectarea urmatoarelor trei conditii:
(a) ca persoanele in cauza au promovat proba de aptitudini specifica organizata de autoritatile italiene competente pentru a verifica daca poseda un nivel de cunostinte si de competente comparabil cu cel al titularilor unui titlu de calificare prevazut pentru Italia in anexa V punctul 5.3.2;
(b) ca s-au consacrat, in Italia, in mod efectiv, legal si cu titlu principal, activitatilor prevazute la articolul 36, pe o perioada de cel putin trei ani consecutivi in decursul ultimilor cinci ani anteriori eliberarii certificatului;
(c) ca sunt autorizate sa exercite sau exercita, in mod efectiv, legal, cu titlu principal si in aceleasi conditii ca si titularii titlului de calificare prevazut pentru Italia in anexa V punctul 5.3.2, activitatile prevazute la articolul 36.
Sunt exceptati de la proba de aptitudini mentionata la paragraful al doilea litera (a) persoanele care au absolvit studii de cel putin trei ani, atestate de autoritatile competente ca fiind echivalente cu formarea prevazuta la articolul 34.
Persoanele care si-au inceput formarea universitara de medic dupa 31 decembrie 1984 sunt asimilate celor prevazute anterior, cu conditia ca cei trei ani de studii mentionati sa fi inceput inainte de 31 decembrie 1994. 
#PAGEBREAK#
Sectiunea 5
Medic veterinar 

Articolul 38
Formare de medic veterinar (1) Formarea de medic veterinar consta in total in cel putin cinci ani de instruire teoretica si practica pe baza de program integral, efectuate intr-o universitate, intr-o institutie de invatamant superior de un nivel recunoscut ca fiind echivalent sau sub supravegherea unei universitati, cuprinzand cel putin programa prevazuta in anexa V punctul 5.4.1.
Listele de materii prevazute la anexa V punctul 5.4.1 se pot modifica in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2), in scopul adaptarii lor la progresul stiintific si tehnic.
Aceasta actualizare nu poate implica, pentru nici un stat membru, o modificare a principiilor legislative existente privind regimul profesiilor in ceea ce priveste formarea si conditiile de acces ale persoanelor fizice.
(2) Admiterea la formarea de medic veterinar presupune posesia unei diplome sau a unui certificat care sa permita accesul, pentru studiile in cauza, institutiile universitare sau la institutiile de invatamant superior de un nivel recunoscut ca fiind echivalent ale unui stat membru.
(3) Formarea de medic veterinar garanteaza ca persoana in cauza a dobandit urmatoarele cunostinte si competente:
(a) cunostinte corespunzatoare despre stiintele pe care se bazeaza activitatile de medic veterinar;
(b) cunostinte corespunzatoare despre structura si functiile animalelor sanatoase, cresterea lor, reproducerea lor, igiena lor in general, precum si alimentatia lor, inclusiv tehnologia utilizata la fabricarea si conservarea alimentelor corespunzatoare nevoilor lor;
(c) cunostinte corespunzatoare in domeniul comportamentului si protectiei animalelor;
(d) cunostinte corespunzatoare despre cauzele, natura, desfasurarea, efectele, diagnosticarea si tratamentul bolilor animale, indiferent daca sunt tratate individual sau in grup; printre acestea, o cunoastere speciala a bolilor transmisibile la om;
(e) cunostinte corespunzatoare despre medicina preventiva;
(f) cunostinte corespunzatoare despre igiena si tehnologia utilizata pentru obtinerea, fabricarea si punerea in circulatie a hranei pentru animale sau a alimentelor de origine animala destinate consumului uman;
(g) cunostinte corespunzatoare despre actele cu putere de lege si actele administrative privind domeniile mentionate anterior;
(h) experienta clinica si practica corespunzatoare, sub o supraveghere corespunzatoare. 

Articolul 39
Drepturi dobandite specifice medicilor veterinari 

Fara a aduce atingere articolului 23 alineatul (4), pentru resortisantii statelor membre ale caror titluri de calificare ca medic veterinar au fost eliberate de Estonia sau a caror formare a inceput in acest stat inainte de 1 mai 2004, statele membre recunosc aceste titluri de calificare ca medic veterinar in cazul in care sunt insotite de un certificat care sa ateste ca persoanele in cauza au exercitat in mod efectiv si legal, in Estonia, activitatile in cauza, pe o perioada de cel putin cinci ani consecutivi in decursul ultimilor sapte ani anteriori eliberarii certificatului. 

Sectiunea 6
Moasa 

Articolul 40
Formare de moasa (1) Formarea de moasa consta in total in cel putin una dintre urmatoarele formari:
(a) o formare specifica de moasa, pe baza de program integral, de cel putin trei ani de instruire teoretica si practica (tip I), cuprinzand cel putin programa prevazuta in anexa V punctul 5.5.1;
(b) o formare specifica de moasa, pe baza de program integral, de cel putin douazeci si opt de luni (tip II), cuprinzand cel putin programa prevazuta in anexa V punctul 5.5.1, care nu a facut obiectul unei formari echivalente de asistent medical generalist.
Statele membre se asigura ca institutia care asigura formarea moaselor sa fie responsabila cu coordonarea dintre instruirea teoretica si clinica pentru intregul program de studii.
Lista de materii prevazuta in anexa V punctul 5.5.1 se poate modifica in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2), in scopul adaptarii lor la progresul stiintific si tehnic.
Aceasta actualizare nu poate presupune, pentru nici un stat membru, o modificare a principiilor legislative existente privind regimul profesiilor in ceea ce priveste formarea si conditiile de acces ale persoanelor fizice.
(2) Accesul la formarea de moasa face obiectul uneia dintre urmatoarele conditii:
(a) absolvirea cel putin a primilor 10 ani de formare scolara generala pentru tipul I sau
(b) posesia unui titlu de calificare ca asistent medical generalist prevazut in anexa V punctul 5.2.2, pentru tipul II.
(3) Formarea de moasa garanteaza ca persoana in cauza a dobandit urmatoarele cunostinte si competente:
(a) cunostinte corespunzatoare despre stiintele pe care se bazeaza activitatile de moasa, in special despre obstetrica si ginecologie;
(b) cunostinte corespunzatoare despre deontologia si legislatia profesionala;
(c) cunostinte aprofundate despre functiile biologice, anatomie si fiziologie in domeniul obstetricii si al nou-nascutilor, precum si cunostinte despre relatiile existente intre starea de sanatate si mediul fizic si social al fiintei umane si despre comportamentul acesteia;
(d) experienta clinica adecvata sub supravegherea unui personal calificat in obstetrica si in cadrul unor institutii autorizate;
(e) cunostinte corespunzatoare despre formarea personalului sanitar si experienta colaborarii cu personalul. 

Articolul 41
Modalitati de recunoastere a titlurilor de calificare ca moasa (1) Titlurile de calificare ca moasa prevazute in anexa V punctul 5.5.2 beneficiaza de recunoastere automata in temeiul articolului 21, in cazul in care indeplinesc unul dintre urmatoarele criterii:
(a) o formare a moaselor, pe baza de program integral, de cel putin trei ani:
(i) fie conditionata de posesia unei diplome, a unui certificat sau a altui titlu care sa permita accesul la universitati sau la institutii de invatamant superior sau care sa garanteze un nivel echivalent de cunostinte;
(ii) fie urmata de o practica profesionala de doi ani pentru care se elibereaza un certificat in conformitate cu alineatul (2);
(b) o formare de moasa, pe baza de program integral, de cel putin doi ani sau 3600 de ore, conditionata de posesia unui titlu de calificare ca asistent medical generalist prevazut in anexa V punctul 5.2.2;
(c) o formare de moasa, pe baza de program integral, de cel putin douazeci si opt de luni sau 3000 de ore, conditionata de posesia unui titlu de calificare ca asistent medical generalist prevazut in anexa V punctul 5.2.2, urmata de o practica profesionala de un an pentru care se elibereaza un certificat in conformitate cu alineatul (2).
(2) Certificatul mentionat la alineatul (1) se elibereaza de catre autoritatile competente ale statului membru de origine. El atesta ca beneficiarul, dupa ce a obtinut titlul de calificare ca moasa, a exercitat in mod satisfacator, intr-un spital sau intr-o institutie de sanatate autorizata in acest sens, toate activitatile de moasa in perioada corespunzatoare. 

Articolul 42
Exercitarea activitatilor profesionale de moasa (1) Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica activitatilor de moasa, astfel cum sunt definite de fiecare stat membru, fara a aduce atingere alineatului (2), si sunt exercitate cu titlurile profesionale incorporate in anexa V punctul 5.5.2.
(2) Statele membre se asigura ca moasele sa poata avea cel putin acces la activitatile mentionate in cele ce urmeaza si sa le exercite:
(a) asigurarea unei bune informari si consilierea in materie de planificare familiala;
(b) diagnosticarea sarcinii, apoi supravegherea sarcinii normale, efectuarea examinarilor necesare pentru supravegherea evolutiei sarcinii normale;
(c) prescrierea sau consilierea privind examinarile necesare celei mai timpurii diagnosticari posibile a sarcinilor cu riscuri;
(d) stabilirea unui program de pregatire a viitorilor parinti si consilierea lor in materie de igiena si alimentatie, asigurarea pregatirii complete pentru nastere;
(e) ingrijirea si asistarea mamei in timpul travaliului si monitorizarea starii fetusului in utero prin mijloace clinice si tehnice adecvate;
(f) coordonarea nasterilor normale, inclusiv, la nevoie, efectuarea de epiziotomii si, in cazuri de urgenta, practicarea nasterii in prezentatie pelviana;
(g) recunoasterea, la mama sau la copil, a semnelor de anuntare a unor anomalii care necesita interventia unui medic si, dupa caz, asistarea acestuia; luarea masurilor de urgenta care se impun in absenta medicului, in special extragerea manuala a placentei, urmata eventual de examinarea manuala a uterului;
(h) examinarea si ingrijirea nou-nascutului; luarea tuturor initiativelor care se impun in caz de nevoie si practicarea, dupa caz, a resuscitarii imediate;
(i) ingrijirea mamei, monitorizarea progreselor mamei in perioada post-natala si acordarea tuturor sfaturilor utile privind cresterea nou-nascutului in cele mai bune conditii;
(j) practicarea ingrijirilor prescrise de medic;
(k) elaborarea rapoartelor scrise necesare. 

Articolul 43
Drepturi dobandite specifice moaselor (1) Fiecare stat membru recunoaste ca dovada suficienta pentru resortisantii statelor membre ale caror titluri de calificare ca moasa indeplinesc toate cerintele minime de formare prevazute la articolul 40, dar, in temeiul articolului 41, sunt recunoscute numai in cazul in care sunt insotite de certificatul de practica profesionala mentionat la articolul 41 alineatul (2), titlurile de calificare eliberate de respectivele state membre inainte de data de referinta prevazuta in anexa V punctul 5.5.2, insotite de un certificat care sa ateste ca respectivii resortisanti s-au consacrat in mod efectiv si legal activitatilor in cauza pe o perioada de cel putin doi ani consecutivi in decursul ultimilor cinci ani anteriori eliberarii certificatului.
(2) Dispozitiile alineatului (1) se aplica resortisantilor statelor membre ale caror titluri de calificare ca moasa atesta o formare care a fost realizata pe teritoriul fostei Republici Democrate Germania si care indeplineste toate cerintele minime de formare prevazute la articolul 40, dar, in temeiul articolului 41, sunt recunoscute numai in cazul in care sunt insotite de certificatul de practica profesionala mentionat la articolul 41 alineatul (2), in cazul in care atesta o formare care a inceput inainte de 3 octombrie 1990.
(3) In ceea ce priveste titlurile poloneze de calificare ca moasa, numai urmatoarele dispozitii se aplica in materie de drepturi dobandite.
In ceea ce priveste resortisantii statelor membre ale caror titluri de calificare ca moasa au fost eliberate de Polonia sau a caror formare a inceput in acest stat inainte de 1 mai 2004 si care nu indeplinesc cerintele minime in materie de formare prevazute la articolul 40, statele membre recunosc urmatoarele titluri de calificare ca moasa in cazul in care sunt insotite de un certificat care sa declare ca respectivele persoane au exercitat in mod efectiv si legal, in Polonia, activitatile de moasa in perioada mentionata in cele ce urmeaza:
(a) titlu de calificare ca moasa la nivel de licenta (dyplom licencjata pielêgniarstwa): cel putin trei ani consecutivi in decursul ultimilor cinci ani anteriori eliberarii certificatului;
(b) titlu de calificare ca moasa care sa ateste absolvirea unor studii superioare, eliberat de o institutie de invatamant profesional medical (dyplom po³o¿nej): cel putin cinci ani consecutivi in decursul ultimilor sapte ani anteriori eliberarii certificatului.
(4) Statele membre recunosc titlurile de calificare ca moasa eliberate in Polonia pentru moasele care si-au incheiat formarea inainte de 1 mai 2004 si care nu indeplinesc cerintele minime in materie de formare prevazute la articolul 40, atestate de o "licenta" obtinuta pe baza unui program special de revalorizare descris la articolul 11 din Legea din 20 aprilie 2004 de modificare a legii privind profesiile de asistent si de moasa si privind alte acte juridice (Jurnalul Oficial al Republicii Polone din 30 aprilie 2004, nr. 92, pos. 885) si in Regulamentul Ministerului Sanatatii din 11 mai 2004 privind conditiile detaliate referitoare la cursurile asigurate pentru asistenti si moase titulari ai unui certificat de studii secundare (examen final – matura) si absolventi ai unui liceu sanitar sau ai unor institutii de invatamant sanitar care formeaza asistenti si moase (Jurnalul Oficial al Republicii Polone din 13 mai 2004, nr. 110, pos. 1170), cu scopul de a verifica daca persoana in cauza detine un nivel de cunostinte si de competente comparabil cu cel al moaselor titulare ai unei diplome descrise, in cazul Poloniei, in anexa V punctul 5.5.2. 

Sectiunea 7
Farmacist 

Articolul 44
Formare de farmacist (1) Admiterea la formarea de farmacist presupune posesia unei diplome sau a unui certificat care sa permita accesul, pentru studiile in cauza, la universitati sau la institutii de invatamant superior de un nivel recunoscut ca fiind echivalent ale unui stat membru.
(2) Titlurile de calificare ca farmacist atesta o formare pe o perioada de cinci ani, dintre care cel putin:
(a) patru ani de instruire teoretica si practica la cursuri de zi intr-o universitate, intr-o institutie de invatamant superior de un nivel recunoscut ca fiind echivalent sau sub supravegherea unei universitati;
(b) sase luni de stagiu intr-o farmacie deschisa publicului sau intr-un spital, sub supravegherea serviciului farmaceutic al respectivului spital.
Acest ciclu de formare cuprinde cel putin programa prevazuta in anexa V punctul 5.6.1. Listele de materii prevazute la anexa V punctul 5.6.1 se pot modifica in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2), in scopul adaptarii lor la progresul stiintific si tehnic.
Aceasta actualizare nu poate implica, pentru nici un stat membru, o modificare a principiilor legislative existente privind regimul profesiilor in ceea ce priveste formarea si conditiile de acces ale persoanelor fizice.
(3) Formarea de farmacist garanteaza ca persoana in cauza a dobandit urmatoarele cunostinte si competente:
(a) cunostinte corespunzatoare despre medicamente si substantele utilizate pentru fabricarea produselor medicamentoase;
(b) cunostinte corespunzatoare despre tehnologia farmaceutica si controlul fizic, chimic, biologic si microbiologic al produselor medicamentoase;
(c) cunostinte corespunzatoare despre metabolism, efectele medicamentelor si actiunea substantelor toxice, precum si utilizarea produselor medicamentoase;
(d) cunostinte corespunzatoare care permit evaluarea datelor stiintifice privind produsele medicamentoase, pentru a putea furniza pe aceasta baza informatii corespunzatoare;
(e) cunostinte corespunzatoare despre conditiile legale si alte conditii in materie de exercitare a activitatilor farmaceutice. 

Articolul 45
Exercitarea activitatilor profesionale de farmacist (1) In sensul prezentei directive, activitatile de farmacist sunt cele ale caror acces si exercitare fac obiectul, in unul sau mai multe state membre, unor conditii de calificare profesionala si care sunt deschise titularilor uneia dintre titlurile de calificare prevazute in anexa V punctul 5.6.2.
(2) Statele membre se asigura ca titularii unui titlu de calificare universitara sau de un nivel recunoscut ca fiind echivalent de farmacist care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 44 sa poata avea cel putin acces la activitatile mentionate in cele ce urmeaza si sa le exercite, sub rezerva, dupa caz, a unei cerinte de experienta profesionala suplimentara:
(a) pregatirea formei farmaceutice a produselor medicamentoase;
(b) fabricarea si testarea produselor medicamentoase;
(c) testarea produselor medicamentoase intr-un laborator de testare a produselor medicamentoase;
(d) stocarea, conservarea si distribuirea de produse medicamentoase in stadiul de comert cu ridicata;
(e) pregatirea, testarea, stocarea si distribuirea produselor medicamentoase in farmaciile deschise publicului;
(f) pregatirea, testarea, stocarea, si distribuirea produselor medicamentoase in spitale;
(g) difuzarea de informatii si consiliere privind produsele medicamentoase.
(3) Atunci cand, intr-un stat membru, accesul la una dintre activitatile de farmacist sau exercitarea acesteia este conditionata, in afara de posesia unui titlu de calificare prevazut in anexa V punctul 5.6.2, de necesitatea unei experiente profesionale suplimentare, respectivul stat membru recunoaste ca dovada suficienta in acest sens un certificat al autoritatilor competente ale statului membru de origine conform caruia persoana in cauza a exercitat respectivele activitati in statul membru de origine pe o perioada egala.
(4) Recunoasterea mentionata la alineatul (3) nu se aplica in ceea ce priveste experienta profesionala de doi ani solicitata de Marele Ducat al Luxemburgului pentru atribuirea unei concesii de stat de farmacie deschisa.
(5) Atunci cand, intr-un stat membru, la 16 septembrie 1985 se desfasura un concurs pe baza de probe, destinat sa selecteze dintre titularii mentionati la alineatul (2) pe cei care sunt autorizati sa devina proprietari ai noilor farmacii a caror creare a fost decisa in cadrul unui sistem national de repartizare geografica, respectivul stat membru, prin derogare de la alineatul (1), poate sa mentina respectivul concurs si sa invite resortisantii statelor membre care poseda unul dintre titlurile de calificare ca farmacist prevazute in anexa V punctul 5.6.2 sau care fac obiectul dispozitiilor articolului 23. 

Sectiunea 8
Arhitect 

Articolul 46
Formare de arhitect (1) Formarea de arhitect consta in total, cel putin, fie in patru ani de studii pe baza de program integral, fie in sase ani de studii, dintre care cel putin trei ani pe baza de program integral, intr-o universitate sau intr-o institutie de invatamant comparabila. Aceasta formare trebuie atestata de reusita la un examen la nivel universitar.
Formarea la nivel universitar si a carei componenta principala este arhitectura trebuie sa mentina un echilibru intre aspectele teoretice si practice ale formarii in arhitectura si trebuie sa asigure dobandirea urmatoarelor cunostinte si competente:
(a) capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care sa corespunda atat cerintelor estetice, cat si cerintelor tehnice;
(b) cunostinte corespunzatoare despre istoria si teoriile arhitecturii, precum si despre arte, tehnologii si stiinte umane conexe;
(c) cunostinte despre arte frumoase ca factori ce pot influenta calitatea conceperii proiectelor arhitecturale;
(d) cunostinte corespunzatoare despre urbanism, planificarea si tehnicile aplicate in procesul de planificare;
(e) capacitatea de a intelege relatiile dintre oameni si creatiile arhitecturale, pe de o parte, si creatiile arhitecturale si mediul lor, pe de alta parte, precum si capacitatea de a intelege necesitatea de a armoniza creatiile arhitecturale si spatiile in functie de necesitatile si scara umana;
(f) capacitatea de a intelege profesia de arhitect si rolul sau in societate, in special prin elaborarea de proiecte tinand seama de factorii sociali;
(g) cunostinte despre metodele de cercetare si de pregatire a proiectului de constructie;
(h) cunostinte despre problemele de proiectare structurala, de constructie si de inginerie asociate proiectarii cladirilor;
(i) cunostinte corespunzatoare despre probleme fizice si tehnologii, precum si a functiei constructiilor, astfel incat sa le doteze cu toate elementele de confort interior si de protectie climaterica;
(j) capacitatea tehnica care sa ii permita sa conceapa constructii care sa indeplineasca cerintele utilizatorilor, respectand totodata limitele impuse de buget si de reglementarile in domeniul constructiilor;
(k) cunostinte corespunzatoare despre industrii, organizatii, reglementari si proceduri care intervin in procesul de concretizare a proiectelor in cladiri si de integrare a planurilor in planificarea generala.
(2) Cunostintele si competentele prevazute la alineatul (1) se pot modifica in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2) in scopul adaptarii lor la progresul stiintific si tehnic.
Aceasta actualizare nu poate implica, pentru nici un stat membru, o modificare a principiilor legislative existente privind regimul profesiilor in ceea ce priveste formarea si conditiile de acces ale persoanelor fizice. 

Articolul 47
Derogari de la conditiile de formare ca arhitect 


(1) Prin derogare de la articolul 46, se recunoaste, de asemenea, ca respectand dispozitiile articolului 21, formarea "Fachhochschulen" in Republica Federala Germania, pe o perioada de trei ani, in curs la 5 august 1985, care indeplineste cerintele prevazute la articolul 46 si care permite accesul la activitatile prevazute la articolul 48 in respectivul stat membru cu titlul profesional de arhitect, cu conditia ca formarea sa fie completata de o perioada de experienta profesionala de patru ani, in Republica Federala Germania, atestata de un certificat eliberat de asociatia profesionala pe lista careia este inscris arhitectul care doreste sa beneficieze de dispozitiile prezentei directive.
Asociatia profesionala trebuie sa stabileasca in prealabil ca lucrarile realizate de arhitectul in cauza in domeniul arhitecturii constituie o aplicare probanta a tuturor cunostintelor si competentelor prevazute la articolul 46 alineatul (1). Certificatul se elibereaza in conformitate cu aceeasi procedura ca cea aplicabila inscrierii pe lista asociatiei profesionale.
(2) Prin derogare de la articolul 46, se recunoaste, de asemenea, ca respectand dispozitiile articolului 21, in cadrul promovarii sociale sau al studiilor universitare cu frecventa partiala, formarea care indeplineste cerintele prevazute la articolul 46, atestata printr-un examen in arhitectura promovat de catre o persoana care lucreaza de sapte ani sau mai mult in domeniul arhitecturii sub supravegherea unui arhitect sau a unui birou de arhitectura. Respectivul examen trebuie sa fie de nivel universitar si sa fie echivalenta cu examenul final mentionat la articolul 46 alineatul (1) primul paragraf. 

Articolul 48
Exercitarea activitatilor profesionale de arhitect 

(1) In sensul prezentei directive, activitatile profesionale de arhitect sunt cele exercitate in mod normal cu titlul profesional de arhitect.
(2) Se considera ca indeplinesc conditiile necesare pentru a exercita activitatile de arhitect cu titlul profesional de arhitect resortisantii unui stat membru autorizati sa poarte acest titlu in aplicarea unei legi care atribuie autoritatii competente a unui stat membru competenta de a acorda acest titlu resortisantilor statelor membre care s-au distins in mod deosebit prin calitatea realizarilor lor in domeniul arhitecturii. Un certificat eliberat de statul lor membru de origine trebuie sa ateste ca activitatile persoanei in cauza se incadreaza in domeniul arhitecturii. 
#PAGEBREAK#
Articolul 49
Drepturi dobandite specifice arhitectilor 


(1) Fiecare stat membru recunoaste titlurile de calificare ca arhitect prevazute in anexa VI punctul 6, eliberate de alte state membre si care atesta o formare care a inceput cel tarziu in decursul anului academic de referinta prevazut in respectiva anexa, chiar daca nu indeplinesc cerintele minime prevazute la articolul 46, dandu-le acelasi efect pe teritoriul sau ca si titlurile de calificare ca arhitect pe care el insusi le elibereaza in ceea ce priveste accesul la activitatile profesionale de arhitect si exercitarea acestora.
Se recunosc, in aceste conditii, certificatele autoritatilor competente ale Republicii Federale Germania care atesta echivalenta titlurilor de calificare eliberate de la 8 mai 1945 de catre autoritatile competente ale Republicii Democrate Germania cu titlurile de calificare prevazute in anexa mentionata anterior.
(2) Fara a aduce atingere alineatului (1), fiecare stat membru recunoaste, acordandu-le, in ceea ce priveste accesul la activitatile profesionale de arhitect si exercitarea acestora cu titlul profesional de arhitect, acelasi efect pe teritoriul sau ca si titlurilor de calificare pe care el insusi le elibereaza, certificatele eliberate pentru resortisantii statelor membre de catre statele membre care au pus in aplicare norme privind accesul la activitatile de arhitect si exercitarea acestor activitati la urmatoarele date:
(a) la 1 ianuarie 1995, pentru Austria, Finlanda si Suedia;
(b) la 1 mai 2004, pentru Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia si Slovacia;
(c) la 5 august 1987, pentru celelalte state membre.
Certificatele prevazute la primul paragraf atesta ca titularul lor a fost autorizat, pana cel tarziu la data respectiva, sa poarte titlul profesional de arhitect si ca s-a consacrat efectiv, in cadrul normelor mentionate anterior, activitatilor in cauza pe o perioada de cel putin trei ani consecutivi in decursul ultimilor cinci ani dinainte de data eliberarii certificatului. 

CAPITOLUL IV
Dispozitii comune privind stabilirea 

Articolul 50
Documente si formalitati (1) Atunci cand hotarasc asupra unei cereri de obtinere a autorizatiei de exercitare a profesiei reglementate in cauza in aplicarea prezentului titlu, autoritatile competente ale statului membru gazda pot solicita documentele si certificatele enumerate in anexa VII.
In momentul prezentarii lor, documentele prevazute in anexa VII punctul 1 literele (d), (e) si (f) nu pot fi mai vechi de trei luni.
Statele membre, organismele si alte persoane juridice asigura confidentialitatea informatiilor transmise.
(2) In cazul unor indoieli justificate, statul membru gazda poate solicita autoritatilor competente ale unui stat membru o confirmare a autenticitatii certificatelor si a titlurilor de calificare eliberate in acest alt stat membru, precum si, dupa caz, confirmarea faptului ca beneficiarul indeplineste, in ceea ce priveste profesiile prevazute la capitolul III din prezentul titlu, conditiile minime de formare prevazute la articolele 24, 25, 28, 31, 34, 35, 38, 40, 44 si 46.
(3) In cazul unor indoieli justificate, atunci cand o autoritate competenta a unui stat membru a eliberat un titlu de calificare, astfel cum a fost definit la articolul 3 alineatul (1) litera (c), care include o formare urmata in totalitate sau partial intr-o institutie legal stabilita pe teritoriului unui alt stat membru, statul membru gazda are dreptul sa verifice pe langa organismul competent al statului membru de origine in care a fost eliberat titlul de calificare:
(a) in cazul in care formarea asigurata de institutia in cauza a fost certificata in mod oficial de institutia de invatamant situata in statul membru de origine in care a fost eliberat titlul de calificare;
(b) in cazul in care titlul de calificare eliberat este acelasi cu cel care ar fi fost eliberat in cazul in care ciclul de formare ar fi fost acelasi in statul membru de origine in care a fost eliberat titlul de calificare si
(c) in cazul in care titlul de calificare eliberat confera aceleasi drepturi de acces la profesie pe teritoriul statului membru de origine in care a fost eliberat titlul de calificare.
(4) Atunci cand un stat membru gazda solicita resortisantilor sai depunerea unui juramant sau a unei declaratii solemne pentru a avea acces la o profesie reglementata si in cazul in care formularea respectivului juramant sau a respectivei declaratii nu poate fi utilizata de resortisantii celorlalte state membre, statul membru se asigura ca persoana in cauza poate utiliza o formulare echivalenta corespunzatoare. 

Articolul 51
Procedura de recunoastere reciproca a calificarilor profesionale (1) Autoritatea competenta a statului membru gazda confirma primirea dosarului solicitantului in termen de o luna de la data primirii sale si il informeaza, dupa caz, cu privire la lipsa oricarui document.
(2) Procedura de examinare a unei cereri de obtinere a autorizatiei de a exercita o profesie reglementata trebuie finalizata in cel mai scurt timp si trebuie sa conduca la o decizie justificata in mod corespunzator a autoritatii competente a statului membru gazda, in oricare dintre cazuri, in termen de trei luni de la data prezentarii dosarului complet al persoanei in cauza. Cu toate acestea, acest termen se poate prelungi cu o luna in cazurile reglementate la capitolele I si II din prezentul titlu.
(3) Decizia sau neluarea unei decizii in termenul mentionat anterior face obiectul unei actiuni in justitie in temeiul legislatiei nationale. 

Articolul 52
Utilizarea titlului profesional (1) Atunci cand, intr-un stat membru gazda, utilizarea unui titlu profesional privind una dintre activitatile profesiei in cauza este reglementata, resortisantii celorlalte state membre care sunt autorizati sa exercite o profesie reglementata in temeiul titlului III utilizeaza titlul profesional din statul membru gazda care, in respectivul stat, corespunde acestei profesii, si utilizeaza, de asemenea, eventualele sale abrevieri.
(2) Atunci cand o profesie este reglementata in statul membru gazda de catre o asociatie sau organizatie in sensul articolului 3 alineatul (2), resortisantii statelor membre sunt autorizati sa utilizeze titlul profesional acordat de respectiva organizatie sau asociatie, sau abrevierea acestuia, numai in cazul in care prezinta o dovada ca sunt membri ai respectivei organizatii sau asociatii.
Atunci cand conditioneaza obtinerea calitatii de membru de anumite calificari, asociatia sau organizatia poate face acest lucru numai in conditiile prevazute de prezenta directiva in ceea ce priveste resortisantii altor state membre care poseda calificari profesionale. 

TITLUL IV
NORME PRIVIND EXERCITAREA PROFESIEI 

Articolul 53
Cunostinte lingvistice Persoanele care beneficiaza de recunoasterea calificarilor profesionale trebuie sa aiba cunostintele lingvistice necesare exercitarii profesiei in statul membru gazda. 

Articolul 54
Utilizarea titlurilor de calificare
 Fara a aduce atingere articolelor 7 si 52, statul membru gazda se asigura de recunoasterea dreptului persoanelor interesate de a-si utiliza titlul de calificare care li s-au conferit in statul membru de origine si, eventual, abrevierea acestora, in limba respectivului stat. Statul membru gazda poate prevedea ca titlul sa fie urmat de denumirea si adresa institutiei sau comisiei care l-a eliberat. Atunci cand titlul de calificare din statul membru de origine poate fi confundat in statul membru gazda cu un titlu care necesita, in respectivul stat membru gazda, o formare suplimentara care nu a fost urmata de beneficiar, respectivul stat membru gazda poate solicita ca acesta sa utilizeze titlul de calificare din statul membru de origine intr-o forma adecvata, indicata de statul membru gazda. 

Articolul 55 
Aprobarea din partea caselor de asigurari de sanatate Fara a aduce atingere articolului 5 alineatul (1) si articolului 6 primul paragraf litera (b), statele membre care solicita persoanelor care si-au obtinut calificarile profesionale pe teritoriul lor efectuarea unui stagiu pregatitor si/sau a unei perioade de experienta profesionala pentru a fi aprobate de o casa de asigurari de sanatate excepteaza de la aceasta obligatie titularii de calificari profesionale de medic si de medic dentist obtinute intr-un alt stat membru. 

TITLUL V 
COOPERARE ADMINISTRATIVA SI COMPETENȚE DE APLICARE 

Articolul 56
Autoritati competente (1) Autoritatile competente ale statului membru gazda si ale statului membru de origine colaboreaza indeaproape si isi acorda asistenta reciproca pentru a facilita punerea in aplicare a prezentei directive. Ele asigura confidentialitatea informatiilor pe care le schimba.
(2) Autoritatile competente ale statului membru gazda si ale statului membru de origine fac schimb de informatii privind sanctiunile disciplinare sau penale care au fost acordate sau privind alte fapte specifice grave care pot avea consecinte asupra exercitarii activitatilor in temeiul prezentei directive, cu respectarea legislatiei privind protectia datelor cu caracter personal prevazuta de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date [24] si de Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale si protejarea confidentialitatii in sectorul comunicatiilor publice (Directiva asupra confidentialitatii si comunicatiilor electronice) [25].
Statul membru de origine examineaza veridicitatea faptelor, iar autoritatile sale decid cu privire la natura si amploarea investigatiilor pe care trebuie sa le realizeze si comunica statului membru gazda concluziile rezultate din informatiile transmise.
(3) Fiecare stat membru desemneaza, pana la 20 octombrie 2007, autoritatile si organismele competente autorizate sa elibereze sau sa primeasca titlurile de calificare si alte documente sau informatii, precum si pe cele autorizate sa primeasca cererile si sa ia deciziile prevazute in prezenta directiva si informeaza de indata celelalte state membre si Comisia cu privire la aceasta.
(4) Fiecare stat membru desemneaza un coordonator al activitatilor autoritatilor mentionate la alineatul (1) si informeaza celelalte state membre si Comisia cu privire la aceasta.
Coordonatorii au urmatoarele sarcini:
(a) sa promoveze o aplicare uniforma a prezentei directive;
(b) sa colecteze toate informatiile utile punerii in aplicare a prezentei directive, in special cele privind conditiile de acces la profesiile reglementate in statele membre.
Pentru indeplinirea sarcinii prevazute la litera (b), coordonatorii pot apela la punctele de contact mentionate la articolul 57. 

Articolul 57
Puncte de contact Fiecare stat membru desemneaza, pana la 20 octombrie 2007, un punct de contact care are urmatoarele sarcini:
(a) sa furnizeze cetatenilor si punctelor de contact din celelalte state membre orice informatie utila pentru recunoasterea calificarilor profesionale prevazuta de prezenta directiva, in special informatii privind legislatia nationala care reglementeaza profesiile si exercitarea acestora, inclusiv legislatia sociala, precum si, dupa caz, normele de deontologie;
(b) sa asiste cetatenii in realizarea drepturilor conferite in temeiul prezentei directive, dupa caz, in cooperare cu celelalte puncte de contact si autoritatile competente ale statului membru gazda.
La cererea Comisiei, punctele de contact o informeaza cu privire la rezultatele cazurilor tratate in temeiul literei (b), in termen de doua luni de la data sesizarii lor. 

Articolul 58
Comitetul pentru recunoasterea calificarilor profesionale 


(1) Comisia este asistata de un comitet pentru recunoasterea calificarilor profesionale, denumit in continuare "comitet", format din reprezentantii statelor membre si prezidat de un reprezentant al Comisiei.
(2) Atunci cand se face trimitere la prezentul alineat, se aplica articolele 5 si 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozitiilor articolului 8 din decizia mentionata.
Perioada prevazuta la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabileste la doua luni.
(3) Comitetul isi stabileste regulamentul de procedura.
Articolul 59
Consultarea
Comisia consulta experti din grupurile profesionale in cauza in mod corespunzator, in special in cadrul lucrarilor comitetului prevazut la articolul 58 si prezinta comitetului mentionat un raport motivat. 

TITLUL VI
ALTE DISPOZITII 

Articolul 60
Rapoarte (1) De la 20 octombrie 2007, statele membre prezinta Comisiei, la fiecare doi ani, un raport privind punerea in aplicare a sistemului introdus. In afara de observatii generale, acest raport cuprinde un rezumat statistic al deciziilor luate, precum si o descriere a principalelor probleme care decurg din punerea in aplicare a prezentei directive.
(2) De la 20 octombrie 2007, Comisia elaboreaza, la fiecare cinci ani, un raport privind punerea in aplicare a prezentei directive. 

Articolul 61
Clauza de derogare In cazul in care, pentru aplicarea unei dispozitii a prezentei directive, un stat membru intampina dificultati majore in anumite domenii, Comisia examineaza respectivele dificultati in colaborare cu statul membru in cauza.
Dupa caz, Comisia decide, in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 58 alineatul (2), sa permita statului membru respectiv sa deroge de la aplicarea dispozitiei in cauza, pentru o perioada limitata. 

Articolul 62
Abrogarea Directivele 77/452/CEE, 77/453/CEE, 78/686/CEE, 78/687/CEE, 78/1026/CEE, 78/1027/CEE, 80/154/CEE, 80/155/CEE, 85/384/CEE, 85/432/CEE, 85/433/CEE, 89/48/CEE, 92/51/CEE, 93/16/CEE si 1999/42/CE se abroga cu efect de la 20 octombrie 2007. Trimiterile la directivele abrogate se interpreteaza ca trimiteri la prezenta directiva, iar actele adoptate in temeiul respectivelor directive nu sunt afectate de abrogarea lor. 

Articolul 63
Transpunerea Statele membre pun in aplicare actele cu putere de lege si actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive pana la 20 octombrie 2007. Statele membre informeaza de indata Comisia cu privire la aceasta.
Atunci cand statele membre adopta aceste dispozitii, ele contin o trimitere la prezenta directiva sau sunt insotite de o asemenea trimitere la data publicarii lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri. 

Articolul 64
Intrarea in vigoare
 Prezenta directiva intra in vigoare in a douazecea zi de la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 
#PAGEBREAK#
Articolul 65
Destinatari Prezenta directiva se adreseaza statelor membre. 

Adoptata la Strasburg, 7 septembrie 2005. 

Pentru Parlamentul European
Presedintele
J. Borell Fontelles 

Pentru Consiliu
Presedintele
C. Clarke 

[1] JO C 181 E, 30.7.2002, p. 183.
[2] JO C 61, 14.3.2003, p. 67.
[3] Avizul Parlamentului European din 11 februarie 2004 (JO C 97 E, 22.4.2004, p. 230), pozitia comuna a Consiliului din 21 decembrie 2004 (JO C 58 E, 8.3.2005, p. 1) si pozitia Parlamentului European din 11 mai 2005 (nepublicata inca in Jurnalul Oficial). Decizia Consiliului din 6 iunie 2005.
[4] JO L 178, 17.7.2000, p. 1.
[5] JO L 19, 24.1.1989, p. 16, directiva astfel cum a fost modificata prin Directiva 2001/19/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 206, 31.7.2001, p. 1).
[6] JO L 209, 24.7.1992, p. 25, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Decizia 2004/108/CE a Comisiei (JO L 32, 5.2.2004, p. 15).
[7] JO L 201, 31.7.1999, p. 77.
[8] JO L 176, 15.7.1977, p. 1, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Actul de aderare din 2003.
[9] JO L 176, 15.7.1977, p. 8, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2001/19/CE.
[10] JO L 233, 24.8.1978, p. 1, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Actul de aderare din 2003.
[11] JO L 233, 24.8.1978, p. 10, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Actul de aderare din 2003.
[12] JO L 362, 23.12.1978, p. 1, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2001/19/CE.
[13] JO L 362, 23.12.1978, p. 7, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2001/19/CE.
[14] JO L 33, 11.2.1980, p. 1, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Actul de aderare din 2003.
[15] JO L 33, 11.2.1980, p. 8, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2001/19/CE.
[16] JO L 223, 21.8.1985, p. 15, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Actul de aderare din 2003.
[17] JO L 253, 24.9.1985, p. 34, directiva astfel cum a fost modificata prin Directiva 2001/19/CE.
[18] JO L 253, 24.9.1985, p. 37, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Actul de aderare din 2003.
[19] JO L 165, 7.7.1993, p. 1, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European si al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).
[20] JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
[21] JO L 78, 26.3.1977, p. 17, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Actul de aderare din 2003.
[22] JO L 77, 14.3.1998, p. 36, directiva astfel cum a fost modificata prin Actul de aderare din 2003.
[23] JO L 145, 13.6.1997, p. 1, directiva astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2004/66/CE (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).
[24] JO L 281, 23.11.1995, p. 31, directiva astfel cum a fost modificata prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.
[25] JO L 201, 31.7.2002, p. 37.
--------------------------------------------------

ANEXA I 
Lista asociatiilor sau organizatiilor profesionale care indeplinesc conditiile prevazute la articolul 3 alineatul (2)
IRLANDA [1]
1. The Institute of Chartered Accountants in Ireland [2]
2. The Institute of Certified Public Accountants in Ireland [2]
3. The Association of Certified Accountants [2]
4. Institution of Engineers of Ireland
5. Irish Planning Institute
REGATUL UNIT
1. Institute of Chartered Accountants in England and Wales
2. Institute of Chartered Accountants of Scotland
3. Institute of Chartered Accountants in Ireland
4. Chartered Association of Certified Accountants
5. Chartered Institute of Loss Adjusters
6. Chartered Institute of Management Accountants
7. Institute of Chartered Secretaries and Administrators
8. Chartered Insurance Institute
9. Institute of Actuaries
10. Faculty of Actuaries
11. Chartered Institute of Bankers
12. Institute of Bankers in Scotland
13. Royal Institution of Chartered Surveyors
14. Royal Town Planning Institute
15. Chartered Society of Physiotherapy
16. Royal Society of Chemistry
17. British Psychological Society
18. Library Association
19. Institute of Chartered Foresters
20. Chartered Institute of Building
21. Engineering Council
22. Institute of Energy
23. Institution of Structural Engineers
24. Institution of Civil Engineers
25. Institution of Mining Engineers
26. Institution of Mining and Metallurgy
27. Institution of Electrical Engineers
28. Institution of Gas Engineers
29. Institution of Mechanical Engineers
30. Institution of Chemical Engineers
31. Institution of Production Engineers
32. Institution of Marine Engineers
33. Royal Institution of Naval Architects
34. Royal Aeronautical Society
35. Institute of Metals
36. Chartered Institution of Building Services Engineers
37. Institute of Measurement and Control
38. British Computer Society
[1] Resortisantii irlandezi sunt si membri ai urmatoarelor asociatii sau organizatii din Regatul Unit:
- Institute of Chartered Accountants in England and Wales
- Institute of Chartered Accountants of Scotland
- Institute of Actuaries
- Faculty of Actuaries
- The Chartered Institute of Management Accountants
- Institute of Chartered Secretaries and Administrators
- Royal Town Planning Institute
- Royal Institution of Chartered Surveyors
- Chartered Institute of Building.
[2] Doar in sensul activitatii de verificare a conturilor.
--------------------------------------------------
20050907 
#PAGEBREAK#
ANEXA II 
Lista formarilor care au o structura speciala prevazute la articolul 11 alineatul (6) litera (c) punctul (ii)
1. Domeniul paramedical si socio-pedagogic
Formare pentru:
in Germania:
- sora puericultoare ("
");
- fiziokinetoterapeut ["
"] [1];
- medic expertiza a capacitatii de munca/ergoterapeut ("
");
- logoped ("
");
- ortoptist ["
"];
- educator (educatoare) recunoscut(a) de stat ["
"];
- educator(educatoare) terapeut(a) recunoscut(a) de stat ["
"];
- asistent(a) tehnic(a) medical(a) de laborator ["
"];
- asistent(a) tehnic(a) medical(a) radiolog ["
"];
- asistent(a) tehnic(a) medical(a) pentru diagnosticare functionala ["
"];
- tehnician veterinar ["
"];
- dietician(a) ["
"];
- tehnician farmacist ("
"), formare asigurata inainte de 31 martie 1994 pe teritoriul fostei Republici Democrate Germania sau pe teritoriul noilor Länder;
- asistent(a) psihiatrie ["
"];
- logoterapeut ["
"];
in Republica Ceha:
- sora medicala ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 13 ani, dintre care cel putin opt ani de formare de baza si patru ani de formare profesionala intr-un liceu sanitar, care se incheie cu examenul "
";
- asistent de nutritie ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 13 ani, dintre care cel putin opt ani de formare de baza si patru ani de formare profesionala intr-un liceu sanitar, care se incheie cu examenul "
";
in Italia:
- tehnician dentar ("
");
- optician ("
");
in Cipru:
- tehnician dentar ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 14 ani, dintre care cel putin sase ani de studii primare, sase ani de studii secundare si doi ani de studii superioare, urmata de un an de experienta profesionala;
- optician ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 14 ani, dintre care cel putin sase ani de studii primare, sase ani de studii secundare si doi ani de studii superioare, urmata de un an de experienta profesionala;
in Letonia:
- asistent stomatolog ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 13 ani, dintre care cel putin 10 ani de studii primare si doi ani de studii profesionale intr-o institutie de invatamant sanitar, urmata de trei ani de experienta profesionala la sfarsitul carora, pentru obtinerea unui certificat de specializare, trebuie promovat un examen;
- asistent de laborator pentru analize biomedicale ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 12 ani, dintre care cel putin 10 ani de studii scolare generale si doi ani de studii profesionale intr-o institutie de invatamant sanitar, urmata de doi ani de experienta profesionala la sfarsitul carora, pentru obtinerea unui certificat de specializare, trebuie promovat un examen;
- tehnician dentar ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 12 ani, dintre care cel putin 10 ani de studii scolare generale si doi ani de studii profesionale intr-o institutie de invatamant sanitar, urmata de doi ani de experienta profesionala la sfarsitul carora, pentru obtinerea unui certificat de specializare, trebuie promovat un examen;
- asistent medical fizioterapie ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 13 ani, dintre care cel putin 10 ani de studii scolare generale si trei ani de studii profesionale intr-o institutie de invatamant sanitar, urmata de doi ani de experienta profesionala la sfarsitul carora, pentru obtinerea unui certificat de specializare, trebuie promovat un examen;
in Luxemburg:
- asistent(a) tehnic(a) medical(a) radiolog ["
"];
- asistent(a) tehnic medical de laborator ["
"];
- asistent(a) psihiatrie ("
");
- asistent(a) tehnic(a) medical(a) in domeniul chirurgiei ["
"];
- sora puericultoare ("
");
- asistent(a) anestezie ("
");
- maseur/maseuza calificat(a) ["
"];
- educator (educatoare) ("
");
in Țarile de Jos:
- asistent veterinar ("
"),
care reprezinta formari cu o durata totala de cel putin 13 ani, dintre care:
(i) fie cel putin trei ani de formare profesionala intr-o scoala specializata, atestata printr-un examen, completata eventual printr-un ciclu de specializare de unu sau doi ani, care se incheie cu un examen;
(ii) fie cel putin doi ani si jumatate de formare profesionala intr-o scoala specializata, care se incheie cu un examen si completata printr-o practica profesionala de cel putin sase luni sau un stagiu profesional de cel putin sase luni intr-o institutie autorizata;
(iii) fie cel putin doi ani de formare profesionala intr-o scoala specializata, care se incheie cu un examen si completata printr-o practica profesionala de cel putin un an printr-un stagiu profesional de cel putin un an intr-o institutie autorizata;
(iv) fie, in cazul asistentilor veterinari ("
") in Țarile de Jos, trei ani de formare profesionala intr-o scoala specializata ("
") sau, alternativ, trei ani de formare profesionala dupa sistemul dual de invatamant ("
"), ambele incheindu-se cu un examen;
in Austria:
- formarea de baza specializata in asistenta pediatrica ("
");
- formarea de baza specializata in asistenta psihiatrica ("
");
- optician specializat in lentile de contatc ("
");
- pedichiurist ("
");
- audioprotezist ("
");
- droghist ("
"),
care reprezinta un ciclu de studii si de formare cu o durata totala de cel putin 14 ani, dintre care o formare de cel putin cinci ani intr-un cadru de formare structurat divizat, pe de o parte, intr-o perioada de ucenicie de cel putin trei ani, incluzand o formare urmata partial la locul de munca si partial asigurata de o institutie profesionala si, pe de alta parte, o perioada de stagiu si de formare care se incheie cu un examen profesional ce confera dreptul de exercitare a profesiei si de formare a ucenicilor;
- maseur ("
"),
care reprezinta un ciclu de studii si de formare cu o durata totala de 14 ani, dintre care o formare de cinci ani intr-un cadru de formare structurat, incluzand o perioada de ucenicie de doi ani, o perioada de stagiu si de formare de doi ani si o formare de un an, care se incheie cu un examen profesional ce confera dreptul de exercitare a profesiei si de formare a ucenicilor;
- puericultor (puericultoare) ("
");
- educator ("
"),
care reprezinta un ciclu de studii si de formare cu o durata totala de 13 ani, dintre care o formare profesionala de cinci ani intr-o scoala specializata, care se incheie cu un examen;
in Slovacia:
- profesor in domeniul dansului in scolile de studii artistice de baza ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 14 ani si jumatate, dintre care opt ani de invatamant de baza, patru ani de studii intr-o institutie de invatamant secundar specializat si o formare de cinci semestre in pedagogia dansului;
- educator in institutii de educatie specializate si in centre de servicii sociale ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 14 ani, dintre care opt-noua ani de invatamant de baza, patru ani de studii intr-o institutie de invatamant secundar specializata in pedagogie sau intr-o alta institutie de invatamant secundar si doi ani de studii complementare de pedagogie cu frecventa redusa.
2. Sectorul mestesugarilor si al lucratorilor calificati in meserii de tip artizanal (Mester/Meister/Maitre) reprezentand formari legate de activitati artizanale neincluse la titlul III capitolul II din prezenta directiva.
Urmatoarele formari:
in Danemarca:
- optician ("
"),
acest ciclu are o durata totala de 14 ani, inclusiv cinci ani de formare profesionala, din care doi ani si jumatate de instruire teoretica asigurata de institutia de formare profesionala si doi ani si jumatate de instruire practica efectuata la locul de munca, care se incheie cu un examen recunoscut referitor la activitatea artizanala si care confera dreptul de a folosi titlul de "Mester";
- tehnician ortoped ("
"),
acest ciclu are o durata totala de 12 ani si jumatate, inclusiv trei ani si jumatate de formare profesionala, din care un semestru de instruire teoretica asigurata de institutia de formare profesionala si trei ani de instruire practica efectuata la locul de munca, care se incheie cu un examen recunoscut referitor la activitatea artizanala si care confera dreptul de a folosi titlul de "Mester";
- confectioner incaltaminte ortopedica ("
"),
acest ciclu are o durata totala de 13 ani si jumatate, inclusiv patru ani si jumatate de formare profesionala, dintre care doi ani de instruire teoretica asigurata de institutia de formare profesionala si doi ani si jumatate de instruire practica efectuata la locul de munca, care se incheie cu un examen recunoscut referitor la activitatea artizanala si care confera dreptul de a folosi titlul de "Mester".
in Germania:
- optician ("
");
- tehnician dentar ("
");
- bandajist ("
");
- audioprotezist ("
");
- tehnician ortoped ("
");
- confectioner incaltaminte ortopedica ("
");
in Luxemburg:
- optician ("
");
- tehnician dentar ("
");
- audioprotezist ("
");
- tehnician ortoped/bandajist ("
");
- confectioner incaltaminte ortopedica ("
"),
aceste cicluri au o durata totala de 14 ani, inclusiv cel putin cinci ani intr-un cadru de formare structurat, partial la locul de munca si partial in cadrul institutiei de formare profesionala, care se incheie cu un examen care trebuie promovat pentru a putea exercita orice activitate considerata ca fiind de artizanat, cu titlu independent sau ca salariat cu un nivel comparabil de raspundere;
in Austria:
- bandajist ("
");
- corsetier ("
")
- optician ("
");
- confectioner incaltaminte ortopedica ("
");
- tehnician ortoped ("
");
- tehnician dentar ("
");
- gradinar ("
");
care reprezinta un ciclu de studii si de formare cu o durata totala de cel putin 14 ani, din care o formare de cel putin cinci ani intr-un cadru de formare structurat divizat, pe de o parte, intr-o perioada de ucenicie de cel putin trei ani, cuprinzand o formare partial efectuata la locul de munca si partial asigurata de o institutie de invatamant profesional si, pe de alta parte, intr-o perioada de stagiu si de formare de cel putin doi ani, care se incheie cu un examen de masterat care confera dreptul de a exercita profesia, de a forma ucenici si de a utiliza titlul de "Meister";
formarile de maistri artizani in domeniul agriculturii si al silviculturii, cum ar fi:
- maistru in agricultura ("
");
- maistru in activitatea gospodariilor rurale ("
");
- maistru in horticultura ("
");
- maistru in cultura legumicola ("
");
- maistru in cultura fructelor si utilizarea fructelor ("
");
- maistru in viticultura si tehnici viticole ("
");
- maistru in industria lactatelor si branzeturilor ("
");
- maistru in cresterea cailor ("
");
- maistru in industria piscicola ("
");
- maistru in industria avicola ("
");
- maistru in apicultura ("
");
- maistru in industria forestiera ("
");
- maistru in arboricultura forestiera ("
");
- maistru in stocarea produselor agricole ("
"),
care reprezinta un ciclu de studii si de formare cu o durata totala de cel putin 15 ani, din care o formare de cel putin sase ani intr-un cadru de formare structurat divizat, pe de o parte, intr-o perioada de ucenicie de cel putin trei ani, cuprinzand o formare partial efectuata la locul de munca si partial asigurata de o institutie de invatamant profesional si, pe de alta parte, intr-o perioada de stagiu de trei ani, care se incheie cu un examen de masterat care are legatura cu profesia si care confera dreptul de a forma ucenici si de a utiliza titlul de "Meister";
in Polonia
- instructor in domeniul instruirii profesionale practice ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata de:
(i) opt ani de formare de baza si cinci ani de formare profesionala la nivel de liceu sau o formare echivalenta la nivel de liceu intr-un domeniu relevant, urmata de o formare pedagogica cu o durata totala de cel putin 150 de ore, de o formare in domeniul securitatii si igienei la locul de munca si de doi ani de experienta profesionala in profesia care urmeaza sa fie predata sau
(ii) opt ani de formare de baza si cinci ani de formare profesionala la nivel de liceu si o diploma care sa ateste absolvirea unui ciclu de formare intr-o institutie de invatamant superior pedagogic tehnic sau
(iii) opt ani de formare de baza, intre doi si trei ani de formare profesionala de baza la nivel de liceu si cel putin trei ani de experienta profesionala, atestata printr-o o diploma de masterat in respectiva profesie, urmata de o formare pedagogica cu o durata totala de cel putin 150 de ore;
in Slovacia:
- maistru in domeniul pregatirii profesionale ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 12 ani, din care opt ani de formare de baza, patru ani de instruire profesionala [ciclu complet de instruire profesionala la nivel de liceu si/sau o perioada de ucenicie in ciclul (similar) de formare profesionala sau de ucenicie in cauza], o experienta profesionala cu o durata totala de cel putin trei ani in domeniul formarii sau uceniciei urmate si studii suplimentare in pedagogie la facultatea de pedagogie sau la o universitate tehnica, sau un ciclu complet de invatamant secundar si o perioada de ucenicie in ciclul (similar) de formare profesionala sau de ucenicie in cauza, o experienta profesionala cu o durata totala de cel putin trei ani in domeniul formarii sau uceniciei urmate si studii suplimentare in pedagogie la facultatea de pedagogie sau, pana la 1 septembrie 2005, o formare specializata in domeniul pedagogiei specializate, asigurata in centre metodologice de formare a maistrilor in domeniul pregatirii profesionale in scoli specializate, fara studii pedagogice suplimentare.
3. Domeniul maritim
(a) Transportul maritim
Urmatoarele formari:
in Republica Ceha:
- matelot de punte ("
");
- ofiter de punte pe pasarela ("
");
- ofiter secund ("
");
- capitan ("
");
- mecanic ("
");
- ofiter mecanic de punte ("
");
- mecanic secund ("
");
- mecanic sef ("
");
- electrician ("
");
- electrician sef ("
");
in Danemarca:
- capitan in marina comerciala ("
");
- ofiter secund ("
");
- timonier, ofiter de punte ("
");
- ofiter de punte ("
");
- mecanic de vapor ("
");
- prim ofiter mecanic ("
");
- prim ofiter mecanic/mecanic sef de cart ("
").
in Germania:
- capitan de vas mare de coasta ("
");
- capitan de vas de coasta ("
");
- ofiter de punte pe vas mare de coasta ("
");
- ofiter de punte pe vas de coasta ("
");
- ofiter mecanic, categoria C – sef al salii masinilor ("
");
- mecanic sef, categoria C – sef al salii masinilor ("
");
- ofiter mecanic de punte, categoria C ("
");
- mecanic sef, categoria C – ofiter tehnician unic responsabil ("
");
in Italia:
- ofiter de punte ("
");
- ofiter mecanic ("
");
in Letonia:
- inginer electrician la bordul navelor ("
");
- operator pentru aparate frigorifice ("
");
in Țarile de Jos:
- sef de cart pe vas de coasta (cu formare suplimentara) ["
"];
- inginer de motor cu diploma ("
");
- functionar destinat serviciului de ajutor trafic maritim ("
"),
care reprezinta o formare:
- in Republica Ceha:
(i) pentru matelot de punte ("
"):
1. persoana in varsta de cel putin 20 de ani;
2. (a) institutie de formare sau o scoala maritima – sectia navigatie, cele doua cicluri trebuie sa se incheie cu examenul "
" si efectuarea unui serviciu pe mare autorizat, cu o durata de minimum sase luni, efectuat la bordul navelor in timpul studiilor, sau
(b) serviciu pe mare autorizat, cu o durata de minimum doi ani, ca matelor facand parte dintr-o echipa de cart pe pasarela cu misiunea de a acorda sprijin la bordul navei si o formare autorizata, conforma cu standardele de competenta mentionate la sectiunea A-II/1 din codul STCW (Conventia internationala privind standardele de pregatire a navigatorilor, brevetare/atestare si efectuare a serviciului de cart), asigurata de o institutie de formare sau de o scoala maritima dintr-un stat parte la Conventia STCW in cauza si promovarea unui examen in fata unei comisii recunoscute de CTM (Comitetul privind transporturile maritime al Republicii Cehe);
(ii) pentru ofiter de punte pe pasarela ("
"):
1. serviciu pe mare autorizat in calitate de matelot de punte la bordul navelor cu o capacitate bruta egala sau mai mare de 500, cu o durata de minimum sase luni pentru titularii de diplome acordate de institutii de formare sau de scoli maritime sau de un an pentru titularii de diplome obtinute ca urmare a absolvirii unui ciclu de formare autorizat, dintre care cel putin sase luni in calitate de matelot facand parte dintr-o echipa de cart pe pasarela;
2. registru de formare la bordul navei pentru cadeti, completat in mod corespunzator si autorizat;
(iii) pentru ofiter secund ("
"):
brevet de ofiter de cart pe pasarela pentru navele cu o capacitate bruta egala sau mai mare de 500 si serviciu pe mare autorizat cu o durata de minimum 12 luni in aceasta functie.
(iv) pentru capitan ("
"):
= brevet de capitan pentru navele cu o capacitate bruta de 500 - 3000;
= brevet de ofiter secund pentru navele cu o capacitate bruta egala sau mai mare de 3000, serviciu pe mare autorizat cu o durata de minimum sase luni in calitate de ofiter secund pe navele cu o capacitate bruta egala sau mai mare de 500 si serviciu pe mare autorizat cu o durata de minimum sase luni in calitate de ofiter secund pe navele cu o capacitate bruta egala sau mai mare de 3000.
(v) pentru mecanic ("
"):
1. persoana in varsta de cel putin 20 de ani;
2. institutie de formare sau o scoala maritima – sectia inginerie maritima si serviciu pe mare autorizat, cu o durata de minimum sase luni efectuata la bordul navelor in timpul studiilor;
(vi) pentru ofiter mecanic de punte ("
"):
serviciu pe mare autorizat, in calitate de mecanic, cu o durata de minimum sase luni in cazul titularului unei diplome eliberate de o institutie de formare sau de o scoala maritima;
(vii) pentru mecanic secund ("
"):
serviciu pe mare autorizat, cu o durata de minimum 12 luni, in calitate de al treilea ofiter mecanic la bordul navelor, al caror aparat principal de propulsie are o putere egala sau mai mare de 750 kW;
(viii) pentru mecanic sef ("
"):
brevet corespunzator de mecanic secund pentru navele al caror aparat principal de propulsie are o putere egala sau mai mare de 3000 kW si serviciu pe mare autorizat, cu o durata de minimum sase luni, efectuat in aceasta functie;
(ix) pentru electrician ("
"):
1. persoana in varsta de cel putin 18 ani;
2. institutie de formare maritima sau o alta institutie, facultatea de electrotehnica sau o scoala tehnica de inginerie electrotehnica; toate ciclurile de formare trebuie sa se incheie cu examenul "
" si o experienta practica autorizata cu o durata de minimum 12 luni in domeniul electrotehnicii;
(x) pentru electrician sef ("
"):
1. institutie de formare maritima sau o alta institutie, facultatea de electrotehnica, alta institutie de formare sau o institutie de invatamant secundar in domeniul electrotehnicii; toate ciclurile de formare trebuie sa se incheie cu examenul "
" sau cu un examen de stat;
2. serviciu pe mare autorizat, in calitate de electrician, cu o durata de minimum 12 luni pentru titularii de diplome eliberate de institutii de formare sau de scolile maritime, ori de douazeci si patru de luni pentru titularii de diplome eliberate de o institutie de invatamant secundar;
- in Danemarca, de noua ani de scoala primara, urmati de o perioada de formare de baza si/sau de serviciu pe mare cu o durata cuprinsa intre 17 si 36 de luni, la care se adauga:
(i) pentru ofiterul de punte, un an de formare profesionala specializata;
(ii) pentru ceilalti, teri ani de formare profesionala specializata;
- in Germania, cu o durata totala care poate varia intre 14 si 18 ani, inclusiv un ciclu de trei ani de formare profesionala fundamentala si un an de serviciu pe mare, urmati de unul sau doi ani de formare profesionala specializata, completata, dupa caz, de doi ani de practica profesionala in navigatie;
- in Letonia:
(i) pentru inginer electrician la bordul navelor ("
"):
1. persoana in varsta de cel putin 18 ani;
2. care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 12 ani si jumatate, dintre care cel putin noua ani de formare de baza si cel putin trei ani de instruire profesionala. De asemenea, este necesara efectuarea unui serviciu pe mare de cel putin sase luni in calitate de electrician pe nava sau de asistent al inginerului electrician de la bordul navelor cu o putere mai mare de 750 kW. Formarea profesionala se incheie cu un examen special organizat de autoritatea competenta, in conformitate cu programa de formare aprobata de Ministerul Transporturilor;
(ii) pentru operator pentru aparate frigorifice ("
"):
1. persoana in varsta de cel putin 18 ani;
2. care reprezinta o formare cu o durata de cel putin 13 ani, cuprinzand cel putin noua ani de formare de baza si cel putin trei ani de instruire profesionala. De asemenea, este necesara efectuarea unui serviciu pe mare de cel putin 12 luni in calitate de asistent al inginerului specializat in domeniul frigorific. Formarea profesionala se incheie cu un examen special, organizat de autoritatea competenta, in conformitate cu programa de formare aprobata de Ministerul Transporturilor.
- in Italia, cu o durata totala de 13 ani, din care cel putin cinci ani de formare profesionala, care se incheie cu un examen si este completata, dupa caz, de un stagiu profesional;
- in Tarile de Jos:
(i) pentru sef de cart pe vas de coasta (cu formare suplimentara) [stuurman kleine handelsvaart (met aanvulling)] si pentru supraveghetor de motor cu diploma ("
"), incluzand un ciclu de studii cu o durata de 14 ani, dintre care cel putin doi ani intr-o scoala de formare profesionala specializata, completat cu un stagiu de 12 luni;
(ii) pentru functionar in cadrul serviciului de trafic maritim ("
"), cu o durata totala de cel putin 15 ani, incluzand cel putin trei ani de instruire profesionala superioara ("HBO") sau de instruire profesionala secundara ("MBO"), completata de cicluri de specializare la nivel national sau regional, fiecare incluzand cel putin 12 saptamani de instruire teoretica si se incheie cu un examen
si care sunt recunoscute de Conventia internationala STCW (Conventia internationala din 1978 privind standardele de pregatire a navigatorilor, brevetare/atestare si efectuare a serviciului de cart).
(b) Pescuitul maritim:
Urmatoarele formari:
in Germania:
- capitan, pescuit la mare adancime ("
");
- capitan, pescuit de coasta ("
");
- ofiter de punte, pescador de mare adancime ("
");
- ofiter de punte, vas de coasta ("
");
in Țarile de Jos:
- sef de cart/mecanic V ("
");
- mecanic IV (pescador) ("
");
- sef de cart IV (pescador) ("
");
- sef de cart/mecanic IV ("
"),
care reprezinta o formare:
- in Germania, cu o durata totala cuprinsa intre 14 si 18 ani, dintre care un ciclu de trei ani de formare profesionala de baza si un an de serviciu pe mare, urmate de unul sau doi ani de formare profesionala specializata completata, dupa caz, de doi ani de experienta in navigatie;
- in Țarile de Jos, care cuprinde un ciclu variind intre 13 si 15 ani, dintre care cel putin doi ani sunt efectuati intr-o institutie de formare profesionala specializata, urmat de o perioada de practica profesionala de 12 luni,
si este recunoscuta de Conventia Torremolinos (Conventia internationala din 1977 privind securitatea navelor de pescuit).
4. Domeniul tehnic
Urmatoarele formari:
in Republica Ceha:
- tehnician autorizat, constructor autorizat ("
"),
care reprezinta o formare profesionala cu o durata de cel putin noua ani, dintre care patru ani de formare tehnica intr-o institutie de invatamant secundar, care se incheie cu examenul "
", si cinci ani de experienta profesionala, care se incheie cu un test de calificare profesionala pentru a exercita activitatile profesionale selectate din domeniul constructiilor [in conformitate cu Legea nr. 50/1976 Sb. (legea privind constructiile) si Legea nr. 360/1992 Sb];
- mecanic vehicul feroviar ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 12 ani, dintre care cel putin opt ani de formare de baza si cel putin patru ani de formare profesionala intr-o institutie de invatamant secundar, care se incheie cu examenul "
", urmat de examenul de stat privind propulsia vehiculelor;
- revizor cale ferata ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 12 ani, dintre care cel putin opt ani de formare de baza si cel putin patru ani de instruire profesionala intr-o institutie de invatamant secundar in domeniul mecanicii sau al electronicii, care se incheie cu examenul "
";
- instructor scolar auto ("
"),
persoana in varsta de cel putin 24 de ani; care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 12 ani, dintre care cel putin opt ani de formare de baza si cel putin patru ani de instruire profesionala intr-o institutie de invatamant secundar in domeniul circulatiei sau al mecanicii, care se incheie cu examenul "
";
- tehnician de stat insarcinat cu revizia tehnica a automobilului ("
"),
persoana in varsta de cel putin 21 de ani; care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 12 ani, dintre care cel putin opt ani de formare de baza si cel putin patru ani de instruire profesionala intr-o institutie de invatamant secundar, care se incheie cu examenul "
" si urmata de cel putin doi ani de practica tehnica. Persoana in cauza trebuie sa detina un permis de conducere, sa nu aiba antecedente penale, sa fi urmat o formare speciala de tehnician de stat cu o durata de cel putin 120 de ore si sa fi promovat examenul final;
- mecanic responsabil cu controlul emisiilor vehiculelor ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 12 ani, dintre care cel putin opt ani de formare de baza si cel putin patru ani de instruire profesionala intr-o institutie de invatamant secundar, care se incheie cu examenul "
"; de asemenea, candidatul trebuie sa urmeze cel putin trei ani de practica tehnica si o formare speciala de mecanic responsabil cu controlul emisiilor vehiculelor, cu o durata de opt ore, si sa promoveze examenul final;
- capitan, categoria I ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 15 ani, dintre care opt ani de formare de baza si trei ani de instruire profesionala, care se incheie cu examenul "
", si urmata de un examen de obtinere a unui certificat de aptitudini. Formarea profesionala trebuie sa fie urmata de patru ani de experienta profesionala, care se incheie cu un examen;
- restaurator de monumente reprezentand lucrari artizanale ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de 12 ani, in cazul in care se urmeaza ciclul complet de formare tehnica la nivel de liceu in domeniul restaurarii; sau studii cu o durata cuprinsa intre 10 si 12 ani intr-un ciclu de formare conex, plus cinci ani de experienta profesionala, in cazul in care se urmeaza ciclul complet de formare tehnica la nivel de liceu, care se incheie cu examenul "
", sau opt ani de experienta profesionala, in cazul in care se urmeaza ciclul de formare tehnica la nivel de liceu, care se incheie cu un examen final;
- restaurator de opere de arta care nu sunt monumente si care sunt conservate in colectiile muzeelor si galeriilor, precum si de alte obiecte cu valoare culturala ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de 12 ani, plus cinci ani de experienta profesionala, in cazul unui ciclu complet de formare tehnica la nivel de liceu urmat in domeniul restaurarii si care se incheie cu examenul "
";
- responsabil cu gestionarea deseurilor ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 12 ani, dintre care cel putin opt ani de formare de baza si cel putin patru ani de instruire profesionala intr-o institutie de invatamant secundar, care se incheie cu examenul "
" si minimum cinci ani de experienta in domeniul gestionarii deseurilor, dobandita in decursul ultimilor 10 ani;
- tehnician sef minier ("
"),
care reprezinta o formare cu o durata totala de cel putin 12 ani, dintre care cel putin opt ani de formare initiala si cel putin patru ani de instruire profesionala intr-o institutie de invatamant secundar, care se incheie cu examenul "
",
urmata de:
doi ani in calitate de artificier in subteran (pentru activitatile din subteran) si un an in calitate de artificier la suprafata (pentru activitatile la suprafata), inclusiv sase luni ca ajutor de artificier;
un ciclu de 100 de ore de instruire teoretica si practica, urmat de un examen sustinut in fata autoritatii locale competente din sectorul minier;
experienta profesionala de sase luni sau mai mult in domeniul organizarii si executarii exploziilor miniere de mare importanta;
un ciclu de 32 de ore de instruire teoretica si practica, urmat de un examen sustinut in fata autoritatii cehe competente in sectorul minier; 
#PAGEBREAK#
in Italia:
- geometru ("
");
- tehnician agricol ("
"),
care reprezinta cicluri de studii tehnice secundare cu o durata totala de 13 ani, din care opt ani de invatamant obligatoriu, urmati de cinci ani de studii secundare, dintre care trei ani de studii profesionale, care se incheie cu un examen de bacalaureat tehnic si sunt urmate:
(i) in cazul geometrilor, fie de un stagiu practic de cel putin doi ani intr-un birou profesional, fie de cinci ani de experienta profesionala;
(ii) in cazul tehnicienilor agricoli, de efectuarea unui stagiu practic de cel putin doi ani,
urmati de examenul de stat;
in Letonia:
- ajutor mecanic de locomotiva ["
"],
persoana in varsta de cel putin 18 ani; care reprezinta o formare cu o durata totala de 12 ani, dintre care cel putin opt ani de formare de baza si cel putin patru ani de instruire profesionala. Formarea profesionala se incheie cu un examen special, organizat de angajator. Obtinerea unui certificat de aptitudini eliberat de autoritatea competenta pentru cinci ani;
in Țarile de Jos:
- executor judecatoresc ("
");
- tehnician protezist-ortezist ("
"),
care reprezinta un ciclu de studii si formare profesionala:
(i) in cazul executorului judecatoresc ("
"), cu o durata totala de cel putin 19 ani, dintre care opt ani de invatamant obligatoriu, urmati de opt ani de ciclu de studii secundare, dintre care patru ani de studii tehnice, care se incheie cu un examen de stat, completate de trei ani de instruire teoretica si practica axata pe exercitarea profesiei;
(ii) in cazul tehnicianului protezist-ortezist ("
"), cu o durata totala de cel putin 15 ani pe baza de program integral si trei ani la cursuri cu frecventa partiala, dintre care opt ani de invatamant primar, patru ani de invatamant secundar general si trei ani de formare profesionala, incluzand instruire teoretica si practica ca tehnician dentar, completate printr-o formare de trei ani la cursuri cu frecventa partiala ca tehnician protezist-ortezist, care se incheie cu un examen;
in Austria:
- padurar ("
");
- consultant tehnic ("
");
- intermediar de forta de munca ("
");
- agent de plasare a fortei de munca ("
");
- consilier de investitii ("
");
- detectiv particular ("
");
- agent de paza ("
");
- agent imobiliar ("
");
- administrator de imobil ("
");
- promotor constructor, promotor imobiliar ("
");
- birou recuperari creante ("
"),
care reprezinta un ciclu de studii si de formare cu o durata totala de cel putin 15 ani, dintre care opt ani de invatamant obligatoriu, urmati de cel putin cinci ani de studii secundare tehnice sau comerciale, care se incheie printr-un examen tehnic sau comercial (nivel de maturitate), completate de cel putin doi ani de educatie si de formare la locul de munca, care se incheie printr-un examen profesional;
- consilier in asigurari ("
"),
care reprezinta un ciclu de studii si de formare cu o durata totala de 15 ani, dintre care o formare de sase ani intr-un cadru de formare organizat, divizata intr-o perioada de ucenicie de trei ani si o perioada de practica si de formare de trei ani, care se incheie cu un examen;
- antreprenor proiectant ("
");
- maistru tamplar proiectant ("
"),
care reprezinta un ciclu de studii si de formare cu durata totala de cel putin 18 ani, dintre care o formare profesionala de cel putin noua ani, divizata in patru ani de studii tehnice secundare si cinci ani de practica si de formare profesionala, care se incheie cu un examen profesional ce confera dreptul de a exercita profesia si de a forma ucenici, in masura in care aceasta formare se refera la dreptul de a intocmi planuri, de a efectua calcule tehnice si de a supraveghea lucrarile de constructii ("privilegiul Maria-Tereza");
- contabil comercial ("
"), in temeiul Gewerbeordnung 1994 (Legea din 1994 privind comertul, artizanatul si industria);
- contabil independent ("
"), in temeiul Bundesgesetz über die Wirtschaftstreuhandberufe 1999 (Legea din 1999 privind profesiile din domeniul contabilitatii publice);
in Polonia:
- tehnician revizie tehnica auto de baza intr-un service auto ("
"),
care reprezinta o formare de baza cu o durata de opt ani si o formare tehnica de cinci ani intr-o institutie de invatamant secundar, in domeniul automobilelor, o formare de baza in domeniul reviziei auto (51 de ore) si promovarea unui examen de calificare, precum si trei ani de practica intr-un service auto sau intr-un garaj;
- tehnician revizie tehnica auto intr-un service auto regional ("
"),
care reprezinta o formare de baza cu o durata de opt ani si o formare tehnica de cinci ani intr-o institutie de invatamant secundar, in domeniul automobilelor, o formare de baza in domeniul reviziei auto (51 de ore) si promovarea unui examen de calificare, precum si patru ani de practica intr-un service auto sau intr-un garaj;
- tehnician revizie tehnica auto ("
"),
care reprezinta:
(i) o formare de baza cu o durata de opt ani si o formare tehnica de cinci ani intr-o institutie de invatamant secundar, in domeniul auto, precum si patru ani de practica atestata intr-un service auto sau intr-un garaj sau
(ii) o formare de baza cu o durata de opt ani si o formare tehnica de cinci ani intr-o institutie de invatamant secundar, intr-un alt domeniu decat cel auto, precum si opt ani de practica atestata intr-un service auto sau intr-un garaj si o formare completa, cuprinzand o formare de baza si o formare specializata care sa totalizeze 113 ore si sa includa examene pentru fiecare nivel.
Durata in ore si continutul general al cursurilor speciale din cadrul formarii complete de tehnician sunt precizate in mod distinct in Regulamentul Ministerului Infrastructurilor din 28 noiembrie 2002 privind cerintele exacte aplicabile tehnicienilor (JO din 2002, nr. 208, articolul 1769;
- acar ("
"),
care reprezinta o formare de baza cu o durata de opt ani si o instruire profesionala de patru ani intr-o institutie de invatamant secundar cu specializare in domeniul transportului feroviar, precum si un ciclu de formare de 45 de zile care pregateste pentru exercitarea profesiei de acar si promovarea examenului de calificare sau care reprezinta o formare de baza cu o durata de opt ani si o instruire profesionala de cinci ani intr-o institutie de invatamant secundar cu specializare in domeniul transportului feroviar, precum si un ciclu de formare de 63 de zile necesar care pregateste pentru exercitarea profesiei de acar si promovarea examenului de calificare.
5. Cicluri de formare din Regatul Unit, acreditate ca "
" sau ca "
"
Formarile pentru activitatile de:
- asistent veterinar autorizat ("
");
- inginer electrician minier ("
");
- inginer mecanic minier ("
");
- terapeut dentar ("
");
- asistent stomatolog ("
");
- optician cu drept de a elibera retete ("
");
- director adjunct minier ("
");
- administrator judiciar ("
");
- conveyancer autorizat ("
");
- ofiter secund – vase comerciale si de pasageri – nelimitat ("
");
- locotenent - vase comerciale si de pasageri – nelimitat ("
");
- locotenent secund vase comerciale si de pasageri – nelimitat ("
");
- ofiter de punte vase comerciale si de pasageri – nelimitat ("
");
- ofiter mecanic, categoria 2 - vase comerciale si de pasageri – zona comerciala nelimitata ("
");
- tehnician calificat in domeniul gestionarii deseurilor ("
");
care conduc la obtinerea de calificari recunoscute ca "
" (NVQ) sau recunoscute in Scotia ca "
", care se situeaza la nivelurile 3 si 4 ale "
" din Regatul Unit.
Nivelurile 3 si 4 se definesc dupa cum urmeaza:
- nivelul 3: calificare intr-un spectru larg de activitati realizate intr-o varietate de situatii, multe dintre ele fiind complexe, si nu de rutina. Raspunderea si autonomia sunt considerabile, iar functiile exercitate la acest nivel includ deseori supravegherea sau incadrarea altor persoane;
- nivelul 4: calificare intr-un spectru larg de activitati complexe, tehnice sau specializate, realizate intr-o varietate de situatii si care implica un grad important de raspundere personala si de autonomie. Functiile exercitate la acest nivel includ deseori responsabilitatea pentru lucrarile realizate de alte persoane si alocarea resurselor.
[1] De la 1 iunie 1994, titlul profesional de "Krankengymnast(in)" se inlocuieste cu cel de "Physiotherapeut(in)". Cu toate acestea, membrii acestei profesii care si-au obtinut diploma inainte de aceasta data pot continua, daca doresc, sa poarte titlul de "Krankengymnast(in)".
--------------------------------------------------
20050907 
#PAGEBREAK#
ANEXA III 
Lista formarilor reglementate, prevazute la articolul 13 alineatul (2) paragraful al treilea
In Regatul Unit:
Formarile reglementate care conduc la obtinerea calificarilor recunoscute ca "National Vocational Qualifications" (NVQ) sau recunoscute in Scotia ca "Scottish Vocational Qualifications", care se situeaza la nivelurile 3 si 4 ale "National Framework of Vocational Qualifications" din Regatul Unit.
Aceste niveluri se definesc dupa cum urmeaza:
- nivelul 3: calificare intr-un spectru larg de activitati realizate intr-o varietate de situatii, multe dintre ele fiind complexe, si nu de rutina. Raspunderea si autonomi sunt considerabile, iar functiile exercitate la acest nivel includ deseori supravegherea sau incadrarea altor persoane;
- nivelul 4: calificare intr-un spectru larg de activitati, complexe, tehnice sau specializate, realizate intr-o varietate de situatii si care implica un grad important de raspundere personala si de autonomie. Functiile exercitate la acest nivel includ deseori responsabilitatea pentru lucrarile realizate de alte persoane si alocarea resurselor.
In Germania:
Urmatoarele formari reglementate:
- formarile reglementate care pregatesc pentru profesiile de asistent tehnic ["technische(r) Assistent(in)"] si de asistent comercial ["kaufmännische(r) Assistent(in)"] si pentru profesiile sociale ("soziale Berufe"), precum si pentru profesia de instructor logoped si de tehnica a respiratiei ["staatlich geprüfte(r) Atem-, Sprech- und Stimmlehrer(in)"] cu diploma de stat, cu o durata totala de cel putin 13 ani, care presupun absolvirea primului ciclu de formare secundara (mittlerer Bildungsabschluss) si care cuprind:
(i) fie cel putin trei ani [1] de formare profesionala intr-o scoala specializata ("Fachschule"), care se incheie cu un examen, completata eventual printr-un ciclu de specializare de unul sau doi ani, care se incheie cu un examen;
(ii) fie cel putin doi ani si jumatate intr-o scoala specializata ("Fachschule"), care se incheie cu un examen si completati printr-o practica profesionala de cel putin sase luni sau un stagiu profesional de cel putin sase luni intr-o institutie autorizata;
(iii) fie cel putin doi ani intr-o scoala specializata ("Fachschule"), care se incheie cu un examen, completati printr-o practica profesionala de cel putin un an sau un stagiu profesional de cel putin un an intr-o institutie autorizata;
- formarile reglementate pentru tehnicieni ["Techniker(in)"], economisti in gestiunea economica ["Betriebswirt(in)"], designeri ["Gestalter(in)"] si asistenti familiali ["Familienpfleger(in)"] cu diploma de stat ["staatlich geprüfte(r)"], cu o durata totala de cel putin 16 ani, care presupun absolvirea invatamantului obligatoriu sau a unei formari echivalente (cu o durata de minimum noua ani), precum si absolvirea unei formari intr-o scoala profesionala ("Berufsschule") de cel putin trei ani, cuprinzand, la incheierea unei practici profesionale de cel putin doi ani, o formare pe baza de program integral de cel putin doi ani sau o formare la cursuri cu frecventa partiala cu aceeasi durata;
- formarile reglementate si formarile continue reglementate, cu o durata totala de cel putin 15 ani, care presupun, in general, incheierea scolarizarii obligatorii (cu o durata de minimum noua ani) si o formare profesionala (in general trei ani) care cuprind, in general, o practica profesionala de cel putin doi ani (in general trei ani), precum si un examen in cadrul formarii continue, pentru a carui pregatire se asigura, in general, un curs de formare, fie in paralel cu practica profesionala (cel putin 1000 de ore), fie pe baza de program integral (cel putin un an).
Autoritatile germane aduc la cunostinta Comisiei si celorlalte state membre o lista a ciclurilor de formare prevazute de prezenta anexa.
In Tarile de Jos:
- formarile reglementate cu o durata totala de minimum 15 ani, care presupun absolvirea a opt ani de studii primare, urmate de patru ani de studii secundare generale medii ("MAVO"), de studii profesionale pregatitoare ("VBO") sau de studii secundare generale la un nivel superior, la care se adauga trei sau patru ani de formare intr-o institutie de invatamant secundar profesional ("MBO"), care se incheie cu un examen;
- formarile reglementate cu o durata totala de minimum 16 ani, care presupun absolvirea a opt ani de studii primare, urmate de patru ani de studii secundare la un nivel cel putin profesional pregatitor ("VBO") sau de studii secundare generale la nivel superior, la care se adauga cel putin patru ani de formare profesionala in regim de ucenicie, cuprinzand o instruire teoretica intr-o institutie cel putin o zi pe saptamana, iar restul saptamanii o instruire practica intr-un centru de instruire practica sau in cadrul unei intreprinderi, care se incheie cu un examen de absolvire a nivelurilor doi si trei.
Autoritatile Țarilor de Jos aduc la cunostinta Comisiei si celorlalte state membre lista ciclurilor de formare prevazute in prezenta anexa.
In Austria:
- formarile asigurate in cadrul institutiilor de invatamant profesional superior ("Berufsbildende Höhere Schulen") si al institutiilor de invatamant superior in domeniul agriculturii si silviculturii ("Höhere Land- und Forstwirtschaftliche Lehranstalten"), inclusiv cele de tip special ("einschließlich der Sonderformen"), a caror structura si al caror nivel sunt stabilite prin acte cu putere de lege si acte administrative.
Aceste formari au o durata de cel putin 13 ani si includ o formare profesionala de cinci ani, care se incheie cu un examen final, a carui absolvire constituie dovada competentei profesionale;
- formarile asigurate in scolile pentru maistri ("Meisterschulen"), la cursurile pentru maistri ("Meisterklassen"), in scolile de formare a maistrilor in sectorul industrial ("Werkmeisterschulen") sau in scolile de formare a maistrilor in domeniul constructiilor ("Bauhandwerkerschulen"), a caror structura si nivel sunt stabilite prin acte cu putere de lege si acte administrative.
Aceste formari au o durata totala de cel putin 13 ani, cuprinzand noua ani de invatamant obligatoriu, urmati fie de cel putin trei ani de formare profesionala intr-o scoala specializata, fie de cel putin trei ani de formare alternativa in cadrul unei intreprinderi si al unei institutii de invatamant profesional ("Berufsschule"), ambele incheindu-se cu un examen si completate prin absolvirea unei formari de cel putin un an intr-o scoala pentru maistri ("Meisterschule"), la cursurile pentru maistri ("Meisterklassen"), intr-o scoala de formare a maistrilor in sectorul industrial ("Werkmeisterschulen") sau intr-o scoala de formare a maistrilor in domeniul constructiilor. In majoritatea cazurilor, durata totala a formarii este de cel putin 15 ani, inclusiv perioade de experienta profesionala care fie preceda ciclurile de formare in cadrul institutiilor, fie sunt urmate de cursuri cu frecventa redusa (cel putin 960 de ore).
Autoritatile austriece aduc la cunostinta Comisiei si celorlalte state membre lista ciclurilor de formare prevazute in prezenta anexa.
[1] Durata minima de trei ani se poate reduce in cazul in care persoana in cauza detine calificarea necesara pentru a avea acces la universitate ("Abitur"), si anume 13 ani de formare prealabila, sau calificarea necesara pentru a avea acces la "Fachhochschule" ("Fachhochschulreife"), si anume 12 ani de formare prealabila.
--------------------------------------------------
20050907 
#PAGEBREAK#
ANEXA IV 

Activitati pe categorii de experienta profesionala prevazute la articolele 17, 18 si 19
Lista I
Grupe care intra sub incidenta Directivei 64/427/CEE, astfel cum a fost modificata prin Directiva 69/77/CEE, si a directivelor 68/366/CEE si 82/489CEE
1 Directiva 64/427/CEE
(Directiva de liberalizare 64/429/CEE)
Nomenclatorul NICE (corespunzator grupelor principale ISIC 23-40)
Grupa | 23 | Productia de textile |
232 | Fabricarea si prelucrarea de materiale textile pe masini pentru lana cardata |
233 | Fabricarea si prelucrarea materialelor textile pe masini pentru bumbac |
234 | Fabricarea si prelucrarea materialelor textile pe masini pentru matase |
235 | Fabricarea si prelucrarea materialelor textile pe masini pentru in si canepa |
236 | Alte industrii de fibre textile (iuta, fibre dure etc.), funii si franghii |
237 | Fabricarea de obiecte tricotate si crosetate |
238 | Finisaje textile |
239 | Alte industrii textile |
Grupa | 24 | Productia de incaltaminte, alte articole de confectii si lenjerie de pat |
241 | Productia de incaltaminte (cu exceptia celei din cauciuc sau lemn), cu ajutorul masinilor |
242 | Incaltaminte lucrata manual si reparatii |
243 | Fabricarea confectiilor (cu exceptia celor din blana) |
244 | Fabricarea de saltele si lenjerie de pat |
245 | Industriile pielariei si blanurilor |
Grupa | 25 | Productia de lemn si pluta (cu exceptia productiei de mobila din lemn) |
251 | Debitarea si prepararea industriala a lemnului |
252 | Fabricarea de produse de lemn semifinite |
253 | Productia de serie a materialelor de constructie din lemn, inclusiv pardoseli |
254 | Fabricarea de containere de lemn |
255 | Fabricarea altor articole din lemn (cu exceptia mobilei) |
259 | Fabricarea de articole din pai, pluta, impletituri din nuiele si trestie; fabricarea de perii |
Grupa | 26 | 260 Productia de mobila din lemn |
Grupa | 27 | Productia de hartie si articole de hartie |
271 | Fabricarea celulozei, hartiei si cartonului |
272 | Prelucrarea hartiei si cartonului si fabricarea de articole din celuloza |
Grupa | 28 | 280 Tiparire, editare si industriile conexe |
Grupa | 29 | Industria pielariei |
291 | Tabacarii si ateliere de finisare a pieilor |
292 | Fabricarea de articole din piele |
Fosta grupa | 30 | Industria cauciucului si a materialelor plastice, a fibrelor artificiale si a produselor amilacee |
301 | Prelucrarea cauciucului si a azbestului |
302 | Prelucrarea materialelor plastice |
303 | Fabricarea fibrelor artificiale |
Fosta grupa | 31 | Industria chimica |
311 | Fabricarea materiilor chimice de baza si prelucrarea lor |
312 | Fabricarea specializata a produselor chimice, in special pentru utilizare in industrie si agricultura (inclusiv fabricarea pentru uz industrial a grasimilor si uleiurilor vegetale sau animale din grupa ISIC 312) |
313 | Fabricarea specializata de produse chimice, in special pentru uz gospodaresc sau administrativ [exclusiv fabricarea de produse medicinale si farmaceutice (fosta grupa ISIC 319)] |
Grupa | 32 | 320 Industria petroliera |
Grupa | 33 | Fabricarea produselor minerale nemetalice |
331 | Fabricarea de articole din argila structurala |
332 | Fabricarea sticlei si a articolelor din sticla |
333 | Fabricarea de produse din ceramica, inclusiv articole refractare |
334 | Fabricarea cimentului, varului si gipsului |
335 | Fabricarea materialelor structurale din beton, ciment si gips |
339 | Prelucrarea pietrei si fabricarea altor produse minerale nemetalice |
Grupa | 34 | Fabricarea si tratarea primara a metalelor feroase si neferoase |
341 | Industria siderurgica (asa cum este definita in Tratatul CECO, inclusiv uzinele de cocsificare integrate in combinate siderurgice) |
342 | Fabricarea de tevi de otel |
343 | Trefilarea sarmei, trefilarea la rece, laminarea la rece a benzilor, profilarea la rece |
344 | Fabricarea si tratamentele primare ale metalelor neferoase |
345 | Topitorii de metale feroase si neferoase |
Grupa | 35 | Productia de produse metalice (cu exceptia masinilor si echipamentelor de transport) |
351 | Forjare, matritare si presare |
352 | Tratamente secundare si tratamente de suprafata |
353 | Structuri metalice |
354 | Fabricarea de cazane si produse industriale tubulare |
355 | Fabricarea de unelte si articole finite din metal (cu exceptia echipamentelor electrice) |
359 | Activitati auxiliare in constructia de masini |
Grupa | 36 | Productia de masini, altele decat cele electrice |
361 | Fabricarea de masini agricole si tractoare |
362 | Fabricarea de echipament de birotica |
363 | Fabricarea de masini-unelte de prelucrare a metalelor si de elemente si piese pentru acestea si pentru alte utilaje de forta |
364 | Fabricarea de masini pentru textile si accesorii, fabricarea de masini de cusut |
365 | Fabricarea de masini si echipamente pentru industria alimentara si a bauturilor si pentru industria chimica si industrii conexe |
366 | Fabricarea de instalatii si echipamente pentru minerit, topitorii si otelarii si pentru industria constructiilor; fabricarea de echipament cu actionare mecanica |
367 | Fabricarea de echipamente de transmisie |
368 | Fabricarea de masini pentru alte scopuri industriale specifice |
369 | Fabricarea de alte masini si echipamente ne-electrice |
Grupa | 37 | Electrotehnica |
371 | Fabricarea de fire si cabluri electrice |
372 | Fabricarea de motoare, generatoare, transformatoare, schimbatoare si alte echipamente similare pentru furnizarea energiei electrice |
373 | Fabricarea de echipamente electrice pentru uz comercial direct |
374 | Fabricarea de echipamente de telecomunicatii, contoare, alte aparate de masura si echipamente electro-medicale |
375 | Fabricarea de echipamente electronice, receptoare radio si TV, echipament audio |
376 | Fabricarea de aparate electrice de uz gospodaresc |
377 | Fabricarea de lampi si echipamente de iluminat |
378 | Fabricarea de baterii si acumulatori |
379 | Reparatii, asamblare si instalarea specializata a echipamentelor electrice |
Fosta grupa | 38 | Fabricarea de echipamente de transport |
383 | Fabricarea de autovehicule si piese pentru acestea |
384 | Reparatii la autovehicule, motociclete si biciclete |
385 | Fabricarea de motociclete, biciclete si piese pentru acestea |
389 | Fabricarea de echipamente de transport care nu sunt clasificate in alt loc |
Grupa | 39 | Diverse industrii prelucratoare |
391 | Fabricarea de aparate de precizie si de instrumente de masura si control |
392 | Fabricarea de instrumente si echipamente medicale-chirurgicale si de aparate ortopedice (cu exceptia incaltamintei ortopedice) |
393 | Fabricarea de echipament fotografic si optic |
394 | Fabricarea si repararea ceasurilor |
395 | Fabricarea bijuteriilor si prelucrarea metalelor pretioase |
396 | Fabricarea si repararea instrumentelor muzicale |
397 | Fabricarea de jocuri, jucarii si articole de sport |
399 | Alte industrii manufacturiere |
Grupa | 40 | Constructii |
400 | Constructii (nespecializate); demolari |
401 | Constructia de cladiri (locuinte sau altele) |
402 | Constructii civile; constructia de drumuri, poduri, cai ferate etc. |
403 | Lucrari de instalatii |
404 | Decorare si finisare |
2 Directiva 68/366/CEE
(Directiva de liberalizare 68/365/CEE)
Nomenclatorul NICE
Grupa | 20A | 200 Industriile producatoare de grasimi si uleiuri animale si vegetale |
20B | Industriile alimentare (cu exceptia industriei bauturilor) |
201 | Taierea, prepararea si pastrarea carnii |
202 | Industria laptelui si a produselor lactate |
203 | Conservarea si pastrarea legumelor si fructelor |
204 | Conservarea si pastrarea pestelui si a altor produse piscicole |
205 | Fabricarea produselor de morarit |
206 | Fabricarea produselor de panificatie, inclusiv pesmeti si biscuiti |
207 | Industria zaharului |
208 | Fabricarea dulciurilor din cacao, ciocolata si zahar |
209 | Fabricarea de produse alimentare diverse |
Grupa | 21 | Industria bauturilor |
211 | Producerea alcoolului etilic prin fermentare, producerea drojdiei si bauturilor spirtoase |
212 | Producerea vinului si a altor bauturi alcoolice nemaltificate |
213 | Fabricarea berii si maltificare |
214 | Industria bauturilor racoritoare si a apei carbogazoase |
Fosta 30 | Fabricarea produselor de cauciuc, a materialelor plastice, a fibrelor sintetice si a produselor cu amidon |
304 | Fabricarea produselor cu amidon |
3 Directiva 82/489/CEE
Nomenclatorul ISIC
Fosta 855 | Saloane de frumusete (cu exceptia serviciilor de pedichiura si a scolilor profesionale de cosmetica si coafura) |
Lista II
Grupe care intra sub incidenta directivelor 75/368/CEE, 75/369/CEE si 82/470/CEE
1 Directiva 75/368/CEE [activitati prevazute la articolul 5 alineatul (1)]
Nomenclatorul ISIC
Fosta 04 | Pescuit |
043 | Pescuit in apele interioare |
Fosta 38 | Fabricarea echipamentelor de transport |
381 | Constructii si reparatii de nave |
382 | Fabricarea echipamentelor de cale ferata |
386 | Fabricarea avioanelor (inclusiv echipament spatial) |
Fosta 71 | Activitati legate de transport si alte activitati decat transportul care se incadreaza in urmatoarele grupe: |
Fosta 711 | Servicii de vagon de dormit si vagon-restaurant; intretinerea materialului rulant in ateliere de reparatii; curatarea vagoanelor |
Fosta 712 | Intretinerea vehiculelor pentru transportul urban, suburban si interurban de calatori |
Fosta 713 | Intretinerea vehiculelor pentru alte tipuri de transport de calatori (automobile, autocare, taxiuri) |
Fosta 714 | Operarea si intretinerea serviciilor auxiliare de transport rutier (drumuri, tunele si poduri cu taxa, depozite de marfuri, parcari, depouri de autobuze si tramvaie) |
Fosta 716 | Activitati legate de transportul pe apele interioare (operarea si intretinerea cailor navigabile, a porturilor si a altor instalatii pentru transportul pe apele interioare: servicii de remorcare si pilotaj in porturi, amplasarea balizelor, incarcarea si descarcarea navelor si alte activitati similare, cum ar fi operatiunile de salvare a navelor, remorcarea si intretinerea hangarelor pentru ambarcatiuni) |
73 | Comunicatii: servicii postale si de telecomunicatii |
Fosta 85 | Servicii personale |
854 | Spalatorii si servicii de spalatorie, curatare uscata si vopsire |
Fosta 856 | Ateliere fotografice: fotografie portretistica si comerciala, cu exceptia fotoreporterilor |
Fosta 859 | Servicii personale care nu sunt incadrate in alta parte (intretinerea si curatenia cladirilor, sau numai cazare) |
2 Directiva 75/369/CEE (articolul 6: in cazul care activitatea este considerata a fi de natura industriala sau mestesugareasca)
Nomenclatorul ISIC
Urmatoarele activitati itinerante:
(a) cumpararea si vanzarea de marfuri:
- de catre agenti comerciali itineranti, vanzatori si negustori ambulanti (fosta grupa ISIC 612);
- in piete acoperite, in alte conditii decat de pe instalatii fixe permanente, si in piete in aer liber;
(b) activitati reglementate de masurile tranzitorii adoptate deja care exclud in mod expres sau nu mentioneaza desfasurarea unor astfel de activitati in mod itinerant.
3 Directiva 82/470/CEE [articolul 6 alineatele (1) si (3)]
Grupele 718 si 720 din Nomenclatorul ISIC
Activitatile includ in special:
- organizarea, oferirea spre vanzare si vanzarea, direct sau pe baza de comision, a unor elemente individuale sau coordonate (transport, masa, cazare, excursii etc.) pentru o calatorie sau un sejur, indiferent de scopul calatoriei [articolul 2 punctul B litera (a)];
- intermedierea intre furnizorii de diferite metode de transport si persoanele care expediaza sau primesc marfuri si desfasurarea unor activitati conexe:
(aa) prin incheierea unor contracte cu furnizorii din domeniul transportului, in numele titularilor;
(bb) prin alegerea modului de transport, a firmei si a rutei considerate cea mai profitabila pentru titular;
(cc) prin rezolvarea aspectelor tehnice ale operatiunii de transport (de exemplu ambalaje pentru transport); prin realizarea unor operatii auxiliare transportului (de exemplu asigurarea rezervelor de gheata pentru vagoanele frigorifice);
(dd) prin rezolvarea formalitatilor legate de transport, cum ar fi redactarea scrisorilor de trasura; prin gruparea si dispersarea expeditiilor;
(ee) prin coordonarea diverselor etape ale transportului, prin asigurarea tranzitului, re-expedierea, transbordarea si alte operatii terminale;
(ff) prin stabilirea costului, a carausilor, precum si a mijloacelor de transport pentru persoane care expediaza sau primesc marfa:
- evaluarea costurilor de transport si verificarea deconturilor detaliate;
- intreprinderea unor demersuri temporare sau permanente in numele si din partea unui armator sau transportator maritim (pe langa autoritatile portuare, furnizorii maritimi etc.).
[Activitatile enumerate la articolul 2 punctul A literele (a), (b) si (d)].
Lista III
Directivele 64/222/CEE, 68/364/CEE, 68/368/CEE, 75/368/CEE, 75/369/CEE, 70/523/CEE si 82/470/CEE
1 Directiva 64/222/CEE
(Directivele de liberalizare 64/223/CEE si 64/224/CEE)
1. Activitati nesalariate care tin de comertul en gros, cu exceptia celui cu medicamente si produse farmaceutice, a celui cu produse toxice si agenti patogeni si a celui cu carbune (fosta grupa 611).
2. Activitati profesionale ale unui intermediar, care este imputernicit si are instructiuni de la una sau mai multe persoane sa negocieze sau sa efectueze tranzactii comerciale in numele si din partea respectivelor persoane.
3. Activitati profesionale ale unui intermediar care, desi nu are instructiuni permanente in acest sens, pune in contact persoane care doresc sa contracteze direct intre ele sau le pregateste tranzactiile comerciale sau ajuta la incheierea acestora.
4. Activitati profesionale ale unui intermediar care incheie tranzactii comerciale in nume propriu sau in numele altora.
5. Activitati profesionale ale unui intermediar care realizeaza in numele altora vanzari en gros pe baza de licitatie.
6. Activitati profesionale ale unui intermediar care merge din usa in usa cautand comenzi.
7. Prestarea de servicii, cu titlu profesional, de catre un intermediar salariat de una sau mai multe intreprinderi comerciale, industriale sau mestesugaresti. 
#PAGEBREAK#
2 Directiva de liberalizare 68/363/CEE
ISIC fosta grupa 612 Comertul cu amanuntul
Activitati excluse:
012 | Inchirieri de masini agricole |
640 | Imobiliare, inchirierea de proprietati |
713 | Inchirierea de automobile, trasuri si cai |
718 | Inchirierea de vagoane de cale ferata |
839 | Inchirierea de masini pentru intreprinderi comerciale |
841 | Rezervarea de bilete la cinema si inchirierea de filme cinematografice |
842 | Rezervarea de bilete la teatru si inchirierea de echipament teatral |
843 | Inchirierea de ambarcatiuni, biciclete, automate de jocuri de indemanare si de noroc |
853 | Inchirierea de camere mobilate |
854 | Inchirierea de lenjerie |
859 | Inchirierea de imbracaminte |
3 Directiva 68/368/CEE
(Directiva de liberalizare 68/367/CEE)
Nomenclatorul ISIC
ISIC fosta grupa 85:
1. | Restaurante, cafenele, taverne si alte localuri de alimentatie publica (grupa ISIC 852) |
2. | Hoteluri, pensiuni, tabere si alte locuri de cazare (grupa ISIC 853) |
4 Directiva 75/368/CEE (articolul 7)
Toate activitatile enumerate in anexa la Directiva 75/368/CEE, cu exceptia celor mentionate la articolul 5 alineatul (1) din directiva respectiva (lista II punctul 1 din prezenta anexa)
Nomenclatorul ISIC
Fosta grupa 62 | Banci si alte institutii financiare |
Fosta grupa 620 | Societati de cumparare a brevetelor si de licentiere |
Fosta grupa 71 | Transport |
Fosta grupa 713 | Transportul rutier de calatori, cu exceptia transportului cu vehicule motorizate |
Fosta grupa 719 | Transportul hidrocarburilor lichide si a altor produse chimice lichide prin conducte |
Fosta grupa 82 | Servicii comunitare |
827 | Biblioteci, muzee, gradini botanice si zoologice |
Fosta grupa 84 | Servicii de recreere |
843 | Servicii de recreere care nu sunt clasificate in alta parte: activitati sportive (terenuri de sport, organizarea unor evenimente sportive etc.), cu exceptia activitatilor instructorilor sportivijocuri (herghelii cu cai de curse, terenuri pentru jocuri, hipodromuri)alte activitati de recreere (circuri, parcuri de distractii si alte activitati distractive) |
Fosta grupa 85 | Servicii personale |
Fosta grupa 851 | Servicii gospodaresti |
Fosta grupa 855 | Saloane de frumusete si serviciile de manichiura, cu exceptia serviciilor de pedichiura si ale scolilor profesionale de cosmetica si coafura |
Fosta grupa 859 | Servicii personale care nu sunt clasificate in alta parte, cu exceptia maseurilor sportivi si sanitari si a ghizilor montani, impartite in urmatoarele grupe: dezinfectie si dezinsectie;inchirierea de haine si spatii de depozitare;agentii matrimoniale si servicii similare;astrologie, ghicit si alte activitati asemanatoare;servicii de igiena si activitati conexe;pompe funebre si intretinerea cimitirelor;curieri si ghizi-interpreti. |
5 Directiva 75/369/CEE (articolul 5)
Urmatoarele activitati itinerante:
(a) cumpararea si vanzarea de marfuri:
- de catre agenti comerciali itineranti, vanzatori si negustori ambulanti (fosta grupa 612 ISIC);
- in piete acoperite, in alte moduri decat de pe instalatii fixe permanente, si in piete in aer liber;
(b) activitati reglementate de masurile tranzitorii deja adoptate care exclud in mod expres sau nu mentioneaza desfasurarea unor astfel de activitati itinerante.
6 Directiva 70/523/CEE
Activitatile persoanelor care desfasoara activitati independente in domeniul comertului en gros cu carbuni si activitatile intermediarilor din domeniul comertului cu carbuni (fosta grupa 6112, Nomenclatorul ISIC)
7 Directiva 82/470/CEE [articolul 6 alineatul (2)]
[Activitati enumerate la articolul 2 punctul A literele (c) si (e), punctul B litera (b), punctele C si D]
Aceste activitati includ:
- inchirierea de vagoane de cale ferata pentru transportul de persoane si de marfuri;
- activitati de intermediere in vanzarea, cumpararea sau inchirierea navelor;
- pregatirea, negocierea si incheierea de contracte pentru transportul emigrantilor;
- primirea tuturor obiectelor si marfurilor depozitate, in numele depozitarului, fie ca se afla sau nu sub control vamal, in antrepozite, depozite generale, depozite de mobila, depozite frigorifice, silozuri, etc.;
- emiterea unei chitante pentru depozitar cu privire la obiectele sau marfurile depozitate;
- asigurarea de spatii, hrana si locuri de vanzare pentru animale vii in asteptarea vanzarii sau in tranzit de la sau spre piata;
- efectuarea inspectiei sau evaluarii tehnice pentru autovehicule;
- masurarea, cantarirea si calibrarea marfurilor.
--------------------------------------------------
20050907 
#PAGEBREAK#
ANEXA V 
Recunoasterea pe baza coordonarii conditiilor minime de formare
V.1. MEDIC
5.1.1. Titluri de calificare de baza in medicina
Țara | Titlul de calificare | Organismul care elibereaza titlul de calificare | Certificatul care insoteste titlul de calificare | Data de referinta |
BelgiëBelgiqueBelgien | Diploma van artsDiplôme de docteur en médecine | Les universitésDe universiteitenLe Jury compétent d'enseignement de la Communauté françaiseDe bevoegde Examencommissie van de Vlaamse Gemeenschap | | 20 decembrie 1976 |
Èeská republika | Diplom o ukonèení studia ve studijním programu všeobecné lékaøství (doktor medicíny, MUDr.) | Lékáøská fakulta univerzity v Èeské republice | Vysvìdèení o státní rigorózní zkoušce | 1 mai 2004 |
Danmark | Bevis for bestået lægevidenskabelig embedseksamen | Medicinsk universitetsfakultet | Autorisation som læge, udstedt af Sundhedsstyrelsen ogTilladelse til selvstændigt virke som læge (dokumentation for gennemført praktisk uddannelse), udstedt af Sundhedsstyrelsen | 20 decembrie 1976 |
Deutschland | Zeugnis über die Ärztliche PrüfungZeugnis über die Ärztliche Staatsprüfung und Zeugnis über die Vorbereitungszeit als Medizinalassistent, soweit diese nach den deutschen Rechtsvorschriften noch für den Abschluss der ärztlichen Ausbildung vorgesehen war | Zuständige Behörden | | 20 decembrie 1976 |
Eesti | Diplom arstiteaduse õppekava läbimise kohta | Tartu Ülikool | | 1 mai 2004 |
Ελλάς | Πτυχίo Iατρικής | Iατρική Σχoλή Παvεπιστημίoυ,Σχoλή Επιστημώv Υγείας, Τμήμα Iατρικής Παvεπιστημίoυ | | 1 ianuarie 1981 |
España | Título de Licenciado en Medicina y Cirugía | Ministerio de Educación y CulturaEl rector de una Universidad | | 1 ianuarie 1986 |
France | Diplôme d'Etat de docteur en médecine | Universités | | 20 decembrie 1976 |
Ireland | Primary qualification | Competent examining body | Certificate of experience | 20 decembrie 1976 |
Italia | Diploma di laurea in medicina e chirurgia | Università | Diploma di abilitazione all'esercizio della medicina e chirurgia | 20 decembrie 1976 |
Κύπρος | Πιστοποιητικό Εγγραφής Ιατρού | Ιατρικό Συμβούλιο | | 1 mai 2004 |
Latvija | ārsta diploms | Universitātes tipa augstskola | | 1 mai 2004 |
Lietuva | Aukštojo mokslo diplomas, nurodantis suteikt± gydytojo kvalifikacij± | Universitetas | Internatūros pa¾ymėjimas, nurodantis suteikt± medicinos gydytojo profesinê kvalifikacij± | 1 mai 2004 |
Luxembourg | Diplôme d'Etat de docteur en médecine, chirurgie et accouchements, | Jury d'examen d'Etat | Certificat de stage | 20 decembrie 1976 |
Magyarország | Általános orvos oklevél (doctor medicinae univer- sae, röv.: dr. med. univ.) | Egyetem | | 1 mai 2004 |
Malta | Lawrja ta' Tabib tal-Medi- ċina u l-Kirurġija | Universita' ta' Malta | Ċertifikat ta' reġistrazzjoni maħruġ mill-Kunsill Mediku | 1 mai 2004 |
Nederland | Getuigschrift van met goed gevolg afgelegd artsexamen | Faculteit Geneeskunde | | 20 decembrie 1976 |
Österreich | 1.Urkunde über die Verleihung des akademischen Grades Doktor der gesamten Heilkunde (bzw. Doctor medicinae universae, Dr.med.univ.) | 1.Medizinische Fakultät einer Universität | | 1 ianuarie 1994 |
2.Diplom über die spezifische Ausbildung zum Arzt für Allgemeinmedizin bzw. Facharztdiplom | 2.Österreichische Ärztekammer |
Polska | Dyplom ukoñczenia studiów wy¿szych na kierunku lekarskim z tytu³em "lekarza" | 1.Akademia Medyczna2.Uniwersytet Medyczny3.Collegium Medicum Uniwersytetu Jagielloñskiego | Lekarski Egzamin Pañstwowy | 1 mai 2004 |
Portugal | Carta de Curso de licenciatura em medicina | Universidades | Diploma comprovativo da conclusão do internato geral emitido pelo Ministério da Saúde | 1 ianuarie 1986 |
Slovenija | Diploma, s katero se podeljuje strokovni naslov "doktor medicine/doktorica medicine" | Univerza | | 1 mai 2004 |
Slovensko | Vysokoškolský diplom o udelení akademického titulu "doktor medicíny" ("MUDr.") | Vysoká škola | | 1 mai 2004 |
Suomi/Finland | Lääketieteen lisensiaatin tutkinto/Medicine licentiatexamen | Helsingin yliopisto/Helsingfors universitetKuopion yliopistoOulun yliopistoTampereen yliopistoTurun yliopisto | Todistus lääkärin perusterveydenhuollon lisäkoulutuksesta/Examenbevis om tilläggsutbildning för läkare inom primärvården | 1 ianuarie 1994 |
Sverige | Läkarexamen | Universitet | Bevis om praktisk utbildning som utfärdas av Socialstyrelsen | 1 ianuarie 1994 |
United Kingdom | Primary qualification | Competent examining body | Certificate of experience | 20 decembrie 1976 |
5.1.2. Titluri de calificare ca medic specialist
Țara | Titlul de calificare | Organismul care elibereaza titlul de calificare | Data de referinta |
BelgiëBelgiqueBelgien | Bijzondere beroepstitel van geneesheer-specialistTitre professionnel particulier de médecin spécialiste | Minister bevoegd voor VolksgezondheidMinistre de la Santé publique | 20 decembrie 1976 |
Èeská republika | Diplom o specializaci | Ministerstvo zdravotnictví | 1 mai 2004 |
Danmark | Bevis for tilladelse til at betegne sig som speciallæge | Sundhedsstyrelsen | 20 decembrie 1976 |
Deutschland | Fachärztliche Anerkennung | Landesärztekammer | 20 decembrie 1976 |
Eesti | Residentuuri lõputunnistus eriarstiabi erialal | Tartu Ülikool | 1 mai 2004 |
Ελλάς | Τίτλoς Iατρικής Ειδικότητας | 1.Νoμαρχιακή Αυτoδιoίκηση | 1 ianuarie 1981 |
2.Νoμαρχία |
España | Título de Especialista | Ministerio de Educación y Cultura | 1 ianuarie 1986 |
France | 1.Certificat d'études spéciales de médecine | 1.Universités | 20 decembrie 1976 |
2.Attestation de médecin spécialiste qualifié | 2.Conseil de l'Ordre des médecins |
3.Certificat d'études spéciales de médecine | 3.Universités |
4.Diplôme d'études spécialisées ou spécialisation complémentaire qualifiante de médecine | 4.Universités |
Ireland | Certificate of Specialist doctor | Competent authority | 20 decembrie 1976 |
Italia | Diploma di medico specialista | Università | 20 decembrie 1976 |
Κύπρος | Πιστοποιητικό Αναγνώρισης Ειδικότητας | Ιατρικό Συμβούλιο | 1 mai 2004 |
Latvija | "Sertifikāts" — kompetentu iestā¾u izsniegts dokuments, kas apliecina, ka persona ir nokārtojusi sertifikācijas eksāmenu specialitātē | Latvijas Ārstu biedrība Latvijas Ārstniecības personu profesionālo organizāciju savienība | 1 mai 2004 |
Lietuva | Rezidentūros pa¾ymėjimas, nurodantis suteikt± gydytojo specialisto profesinê kvalifikacij± | Universitetas | 1 mai 2004 |
Luxembourg | Certificat de médecin spécialiste | Ministre de la Santé publique | 20 decembrie 1976 |
Magyarország | Szakorvosi bizonyítvány | Az Egészségügyi, Szociális és Családügyi Minisztérium illetékes testülete | 1 mai 2004 |
Malta | Ċertifikat ta' Speċjalista Mediku | Kumitat ta' Approvazzjoni dwar Speċjalisti | 1 mai 2004 |
Nederland | Bewijs van inschrijving in een Specialistenregister | Medisch Specialisten Registratie Commissie (MSRC) van de Koninklijke Nederlandsche Maatschappij tot Bevordering der GeneeskunstSociaal-Geneeskundigen Registratie Commissie van de Koninklijke Nederlandsche Maatschappij tot Bevordering der Geneeskunst | 20 decembrie 1976 |
Österreich | Facharztdiplom | Österreichische Ärztekammer | 1 ianuarie 1994 |
Polska | Dyplom uzyskania tytu³u specjalisty | Centrum Egzaminów Medycznych | 1 mai 2004 |
Portugal | 1.Grau de assistente | 1.Ministério da Saúde | 1 ianuarie 1986 |
2.Titulo de especialista | 2.Ordem dos Médicos |
Slovenija | Potrdilo o opravljenem specialistiènem izpitu | 1.Ministrstvo za zdravje | 1 mai 2004 |
2.Zdravniška zbornica Slovenije |
Slovensko | Diplom o špecializácii | Slovenská zdravotnícka univerzita | 1 mai 2004 |
Suomi/Finland | Erikoislääkärin tutkinto/Specialläkarexamen | 1.Helsingin yliopisto/Helsingfors universitet | 1 ianuarie 1994 |
2.Kuopion yliopisto |
3.Oulun yliopisto |
4.Tampereen yliopisto |
5.Turun yliopisto |
Sverige | Bevis om specialkompetens som läkare, utfärdat av Socialstyrelsen | Socialstyrelsen | 1 ianuarie 1994 |
United Kingdom | Certificate of Completion of specialist training | Competent authority | 20 decembrie 1976 |
5.1.3. Denumirile formarilor medicale specializate
Țara | Anestezie si terapie intensiva Durata minima de formare: 3 ani | Chirurgie generala Durata minima de formare: 5 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | Anesthésie-réanimationAnesthesie reanimatie | ChirurgieHeelkunde |
Èeská republika | Anesteziologie a resuscitace | Chirurgie |
Danmark | Anæstesiologi | Kirurgi elsler kirurgiske sygdomme |
Deutschland | Anästhesiologie | (Allgemeine) Chirurgie |
Eesti | Anestesioloogia | Üldkirurgia |
Ελλάς | Αvαισθησιoλoγία | Χειρoυργική |
España | Anestesiología y Reanimación | Cirugía general y del aparato digestivo |
France | Anesthésiologie-Réanimation chirurgicale | Chirurgie générale |
Ireland | Anaesthesia | General surgery |
Italia | Anestesia e rianimazione | Chirurgia generale |
Κύπρος | Αναισθησιολογία | Γενική Χειρουργική |
Latvija | Anestezioloģija un reanimatoloģija | Ķirurģija |
Lietuva | Anesteziologija reanimatologija | Chirurgija |
Luxembourg | Anesthésie-réanimation | Chirurgie générale |
Magyarország | Aneszteziológia és intenzív terápia | Sebészet |
Malta | Aneste¿ija u Kura Intensiva | Kirurġija Ġenerali |
Nederland | Anesthesiologie | Heelkunde |
Österreich | Anästhesiologie und Intensivmedizin | Chirurgie |
Polska | Anestezjologia i intensywna terapia | Chirurgia ogólna |
Portugal | Anestesiologia | Cirurgia geral |
Slovenija | Anesteziologija, reanimatologija in perioperativna intenzivna medicina | Splošna kirurgija |
Slovensko | Anestéziológia a intenzívna medicína | Chirurgia |
Suomi/Finland | Anestesiologia ja tehohoito/Anestesiologi och intensivvård | Yleiskirurgia/Allmän kirurgi |
Sverige | Anestesi och intensivvård | Kirurgi |
United Kingdom | Anaesthetics | General surgery |
Țara | Neurochirurgie Durata minima de formare: 5 ani | Obstetrica-ginecologie Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | Neurochirurgie | Gynécologie — obstétriqueGynaecologie en verloskunde |
Èeská republika | Neurochirurgie | Gynekologie a porodnictví |
Danmark | Neurokirurgi eller kirurgiske nervesygdomme | Gynækologi og obstetrik eller kvindesygdomme og fødselshjælp |
Deutschland | Neurochirurgie | Frauenheilkunde und Geburtshilfe |
Eesti | Neurokirurgia | Sünnitusabi ja günekoloogia |
Ελλάς | Νευρoχειρoυργική | Μαιευτική-Γυvαικoλoγία |
España | Neurocirugía | Obstetricia y ginecología |
France | Neurochirurgie | Gynécologie — obstétrique |
Ireland | Neurosurgery | Obstetrics and gynaecology |
Italia | Neurochirurgia | Ginecologia e ostetricia |
Κύπρος | Νευροχειρουργική | Μαιευτική — Γυναικολογία |
Latvija | Neiroķirurģija | Ginekoloģija un dzemdniecība |
Lietuva | Neurochirurgija | Akušerija ginekologija |
Luxembourg | Neurochirurgie | Gynécologie — obstétrique |
Magyarország | Idegsebészet | Szülészet-nõgyógyászat |
Malta | Newrokirurġija | Ostetriċja u Ġinekoloġija |
Nederland | Neurochirurgie | Verloskunde en gynaecologie |
Österreich | Neurochirurgie | Frauenheilkunde und Geburtshilfe |
Polska | Neurochirurgia | Po³o¿nictwo i ginekologia |
Portugal | Neurocirurgia | Ginecologia e obstetricia |
Slovenija | Nevrokirurgija | Ginekologija in porodništvo |
Slovensko | Neurochirurgia | Gynekológia a pôrodníctvo |
Suomi/Finland | Neurokirurgia/Neurokirurgi | Naistentaudit ja synnytykset/Kvinnosjukdomar och förlossningar |
Sverige | Neurokirurgi | Obstetrik och gynekologi |
United Kingdom | Neurosurgery | Obstetrics and gynaecology |
Țara | Medicina interna Durata minima de formare: 5 ani | Oftalmologie Durata minima de formare: 3 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | Médecine interneInwendige geneeskunde | OphtalmologieOftalmologie |
Èeská republika | Vnitøní lékaøství | Oftalmologie |
Danmark | Intern medicin | Oftalmologi eller øjensygdomme |
Deutschland | Innere Medizin | Augenheilkunde |
Eesti | Sisehaigused | Oftalmoloogia |
Ελλάς | Παθoλoγία | Οφθαλμoλoγία |
España | Medicina interna | Oftalmología |
France | Médecine interne | Ophtalmologie |
Ireland | General medicine | Ophthalmic surgery |
Italia | Medicina interna | Oftalmologia |
Κύπρος | Παθoλoγία | Οφθαλμολογία |
Latvija | Internā medicīna | Oftalmoloģija |
Lietuva | Vidaus ligos | Oftalmologija |
Luxembourg | Médecine interne | Ophtalmologie |
Magyarország | Belgyógyászat | Szemészet |
Malta | Mediċina Interna | Oftalmoloġija |
Nederland | Interne geneeskunde | Oogheelkunde |
Österreich | Innere Medizin | Augenheilkunde und Optometrie |
Polska | Choroby wewnêtrzne | Okulistyka |
Portugal | Medicina interna | Oftalmologia |
Slovenija | Interna medicina | Oftalmologija |
Slovensko | Vnútorné lekárstvo | Oftalmológia |
Suomi/Finland | Sisätaudit/Inre medicin | Silmätaudit/Ögonsjukdomar |
Sverige | Internmedicin | Ögonsjukdomar (oftalmologi) |
United Kingdom | General (internal) medicine | Ophthalmology |
Tara | Otorinolaringologie Durata minima de formare: 3 ani | Pediatrie Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | Oto-rhino-laryngologieOtorhinolaryngologie | PédiatriePediatrie |
Èeská republika | Otorinolaryngologie | Dìtské lékaøství |
Danmark | Oto-rhino-laryngologi eller øre-næse-halssygdomme | Pædiatri eller sygdomme hos børn |
Deutschland | Hals-Nasen-Ohrenheilkunde | Kinder- und Jugendmedizin |
Eesti | Otorinolarüngoloogia | Pediaatria |
Ελλάς | Ωτoριvoλαρυγγoλoγία | Παιδιατρική |
España | Otorrinolaringología | Pediatría y sus áreas específicas |
France | Oto-rhino-laryngologie | Pédiatrie |
Ireland | Otolaryngology | Paediatrics |
Italia | Otorinolaringoiatria | Pédiatria |
Κύπρος | Ωτορινολαρυγγολογία | Παιδιατρική |
Latvija | Otolaringoloģija | Pediatrija |
Lietuva | Otorinolaringologija | Vaikų ligos |
Luxembourg | Oto-rhino-laryngologie | Pédiatrie |
Magyarország | Fül-orr-gégegyógyászat | Csecsemõ- és gyermekgyógyászat |
Malta | Otorinolaringoloġija | Pedjatrija |
Nederland | Keel-, neus- en oorheelkunde | Kindergeneeskunde |
Österreich | Hals-, Nasen- und Ohrenkrankheiten | Kinder- und Jugendheilkunde |
Polska | Otorynolaryngologia | Pediatria |
Portugal | Otorrinolaringologia | Pediatria |
Slovenija | Otorinolaringológija | Pediatrija |
Slovensko | Otorinolaryngológia | Pediatria |
Suomi/Finland | Korva-, nenä- ja kurkkutaudit/Öron-, näs- och halssjukdomar | Lastentaudit/Barnsjukdomar |
Sverige | Öron-, näs- och halssjukdomar (oto-rhino-laryngologi) | Barn- och ungdomsmedicin |
United Kingdom | Otolaryngology | Paediatrics |
Tara | Pneumologie Durata minima de formare: 4 ani | Urologie Durata minima de formare: 5 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | Pneumologie | Urologie |
Èeská republika | Tuberkulóza a respiraèní nemoci | Urologie |
Danmark | Medicinske lungesygdomme | Urologi eller urinvejenes kirurgiske sygdomme |
Deutschland | Pneumologie | Urologie |
Eesti | Pulmonoloogia | Uroloogia |
Ελλάς | Φυματιoλoγία- Πvευμovoλoγία | Ουρoλoγία |
España | Neumología | Urología |
France | Pneumologie | Urologie |
Ireland | Respiratory medicine | Urology |
Italia | Malattie dell'apparato respiratorio | Urologia |
Κύπρος | Πνευμονολογία — Φυματιολογία | Ουρολογία |
Latvija | Ftiziopneimonoloģija | Uroloģija |
Lietuva | Pulmonologija | Urologija |
Luxembourg | Pneumologie | Urologie |
Magyarország | Tüdõgyógyászat | Urológia |
Malta | Mediċina Respiratorja | Uroloġija |
Nederland | Longziekten en tuberculose | Urologie |
Österreich | Lungenkrankheiten | Urologie |
Polska | Choroby p³uc | Urologia |
Portugal | Pneumologia | Urologia |
Slovenija | Pnevmologija | Urologija |
Slovensko | Pneumológia a ftizeológia | Urológia |
Suomi/Finland | Keuhkosairaudet ja allergologia/Lungsjukdomar och allergologi | Urologia/Urologi |
Sverige | Lungsjukdomar (pneumologi) | Urologi |
United Kingdom | Respiratory medicine | Urology |
Țara | Ortopedie Durata minima de formare: 5 ani | Anatomie patologica Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | Chirurgie orthopédiqueOrthopedische heelkunde | Anatomie pathologiquePathologische anatomie |
Èeská republika | Ortopedie | Patologická anatomie |
Danmark | Ortopædisk kirurgi | Patologisk anatomi eller vævs- og celleundersøgelser |
Deutschland | Orthopädie (und Unfallchirurgie) | Pathologie |
Eesti | Ortopeedia | Patoloogia |
Ελλάς | Ορθoπεδική | Παθoλoγική Αvατoμική |
España | Cirugía ortopédica y traumatología | Anatomía patológica |
France | Chirurgie orthopédique et traumatologie | Anatomie et cytologie pathologiques |
Ireland | Trauma and orthopaedic surgery | Morbid anatomy and histopathology |
Italia | Ortopedia e traumatologia | Anatomia patologica |
Κύπρος | Ορθοπεδική | Παθολογοανατομία — Ιστολογία |
Latvija | Traumatoloģija un ortopēdija | Patoloģija |
Lietuva | Ortopedija traumatologija | Patologija |
Luxembourg | Orthopédie | Anatomie pathologique |
Magyarország | Ortopédia | Patológia |
Malta | Kirurġija Ortopedika | Istopatoloġija |
Nederland | Orthopedie | Pathologie |
Österreich | Orthopädie und Orthopädische Chirurgie | Pathologie |
Polska | Ortopedia i traumatologia narz±du ruchu | Patomorfologia |
Portugal | Ortopedia | Anatomia patologica |
Slovenija | Ortopedska kirurgija | Anatomska patologija in citopatologija |
Slovensko | Ortopédia | Patologická anatómia |
Suomi/Finland | Ortopedia ja traumatologia/Ortopedi och traumatologi | Patologia/Patologi |
Sverige | Ortopedi | Klinisk patologi |
United Kingdom | Trauma and orthopaedic surgery | Histopathology |
Tara | Neurologie Durata minima de formare: 4 ani | Psihiatrie Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | Neurologie | Psychiatrie de l'adulteVolwassen psychiatrie |
Èeská republika | Neurologie | Psychiatrie |
Danmark | Neurologi eller medicinske nervesygdomme | Psykiatri |
Deutschland | Neurologie | Psychiatrie und Psychotherapie |
Eesti | Neuroloogia | Psühhiaatria |
Ελλάς | Νευρoλoγία | Ψυχιατρική |
España | Neurología | Psiquiatría |
France | Neurologie | Psychiatrie |
Ireland | Neurology | Psychiatry |
Italia | Neurologia | Psichiatria |
Κύπρος | Νευρολογία | Ψυχιατρική |
Latvija | Neiroloģija | Psihiatrija |
Lietuva | Neurologija | Psichiatrija |
Luxembourg | Neurologie | Psychiatrie |
Magyarország | Neurológia | Pszichiátria |
Malta | Newroloġija | Psikjatrija |
Nederland | Neurologie | Psychiatrie |
Österreich | Neurologie | Psychiatrie |
Polska | Neurologia | Psychiatria |
Portugal | Neurologia | Psiquiatria |
Slovenija | Nevrologija | Psihiatrija |
Slovensko | Neurológia | Psychiatria |
Suomi/Finland | Neurologia/Neurologi | Psykiatria/Psykiatri |
Sverige | Neurologi | Psykiatri |
United Kingdom | Neurology | General psychiatry |
Tara | Radiologie - imagistica medicala Durata minima de formare: 4 ani | Radioterapie Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | RadiodiagnosticRöntgendiagnose | Radiothérapie-oncologieRadiotherapie-oncologie |
Èeská republika | Radiologie a zobrazovací metody | Radiaèní onkologie |
Danmark | Diagnostik radiologi eller røntgenundersøgelse | Onkologi |
Deutschland | (Diagnostische) Radiologie | Strahlentherapie |
Eesti | Radioloogia | Onkoloogia |
Ελλάς | Ακτιvoδιαγvωστική | Ακτιvoθεραπευτική — Ογκολογία |
España | Radiodiagnóstico | Oncología radioterápica |
France | Radiodiagnostic et imagerie médicale | Oncologie radiothérapique |
Ireland | Diagnostic radiology | Radiation oncology |
Italia | Radiodiagnostica | Radioterapia |
Κύπρος | Ακτινολογία | Ακτινοθεραπευτική Ογκολογία |
Latvija | Diagnostiskā radioloģija | Terapeitiskā radioloģija |
Lietuva | Radiologija | Onkologija radioterapija |
Luxembourg | Radiodiagnostic | Radiothérapie |
Magyarország | Radiológia | Sugárterápia |
Malta | Radjoloġija | Onkoloġija u Radjoterapija |
Nederland | Radiologie | Radiotherapie |
Österreich | Medizinische Radiologie-Diagnostik | Strahlentherapie - Radioonkologie |
Polska | Radiologia i diagnostyka obrazowa | Radioterapia onkologiczna |
Portugal | Radiodiagnóstico | Radioterapia |
Slovenija | Radiologija | Radioterapija in onkologija |
Slovensko | Rádiológia | Radiaèná onkológia |
Suomi/Finland | Radiologia/Radiologi | Syöpätaudit/Cancersjukdomar |
Sverige | Medicinsk radiologi | Tumörsjukdomar (allmän onkologi) |
United Kingdom | Clinical radiology | Clinical oncology |
Tara | Chirurgie plastica – microchirurgie reconstructiva Durata minima de formare: 5 ani | Medicina de laborator Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | Chirurgie plastique, reconstructrice et esthétiquePlastische, reconstructieve en esthetische heelkunde | Biologie cliniqueKlinische biologie |
Èeská republika | Plastická chirurgie | |
Danmark | Plastikkirurgi | |
Deutschland | Plastische (und Ästhetische) Chirurgie | |
Eesti | Plastika- ja rekonstruktiivkirurgia | Laborimeditsiin |
Ελλάς | Πλαστική Χειρoυργική | Χειρουργική Θώρακος |
España | Cirugía plástica, estética y reparadora | Análisis clínicos |
France | Chirurgie plastique, reconstructrice et esthétique | Biologie médicale |
Ireland | Plastic surgery | |
Italia | Chirurgia plastica e ricostruttiva | Patologia clinica |
Κύπρος | Πλαστική Χειρουργική | |
Latvija | Plastiskā ķirurģija | |
Lietuva | Plastinė ir rekonstrukcinė chirurgija | Laboratorinė medicina |
Luxembourg | Chirurgie plastique | Biologie clinique |
Magyarország | Plasztikai (égési) sebészet | Orvosi laboratóriumi diagnosztika |
Malta | Kirurġija Plastika | |
Nederland | Plastische Chirurgie | |
Österreich | Plastische Chirurgie | Medizinische Biologie |
Polska | Chirurgia plastyczna | Diagnostyka laboratoryjna |
Portugal | Cirurgia plástica e reconstrutiva | Patologia clínica |
Slovenija | Plastièna, rekonstrukcijska in estetska kirurgija | |
Slovensko | Plastická chirurgia | Laboratórna medicína |
Suomi/Finland | Plastiikkakirurgia/Plastikkirurgi | |
Sverige | Plastikkirurgi | |
United Kingdom | Plastic surgery | |
Țara | Microbiologie - bacteriologie Durata minima de formare: 4 ani | Biochimie Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | | |
Èeská republika | Lékaøská mikrobiologie | Klinická biochemie |
Danmark | Klinisk mikrobiologi | Klinisk biokemi |
Deutschland | Mikrobiologie (Virologie) und Infektionsepidemiologie | Laboratoriumsmedizin |
Eesti | | |
Ελλάς | 1.Iατρική Βιoπαθoλoγία2.Μικρoβιoλoγία | |
España | Microbiología y parasitología | Bioquímica clínica |
France | | |
Ireland | Microbiology | Chemical pathology |
Italia | Microbiologia e virologia | Biochimica clinica | 
#PAGEBREAK#

Κύπρος | Μικροβιολογία | |
Latvija | Mikrobioloģija | |
Lietuva | | |
Luxembourg | Microbiologie | Chimie biologique |
Magyarország | Orvosi mikrobiológia | |
Malta | Mikrobijoloġija | Patoloġija Kimika |
Nederland | Medische microbiologie | Klinische chemie |
Österreich | Hygiene und Mikrobiologie | Medizinische und Chemische Labordiagnostik |
Polska | Mikrobiologia lekarska | |
Portugal | | |
Slovenija | Klinièna mikrobiologija | Medicinska biokemija |
Slovensko | Klinická mikrobiológia | Klinická biochémia |
Suomi/Finland | Kliininen mikrobiologia/Klinisk mikrobiologi | Kliininen kemia/Klinisk kemi |
Sverige | Klinisk bakteriologi | Klinisk kemi |
United Kingdom | Medical microbiology and virology | Chemical pathology |
Țara | Alergologie Durata minima de formare: 4 ani | Chirurgie toracica Durata minima de formare: 5 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | | Chirurgie thoraciqueHeelkunde op de thorax [*] |
Èeská republika | Alergologie a klinická imunologie | Kardiochirurgie |
Danmark | Klinisk immunologi | Thoraxkirurgi eller brysthulens kirurgiske sygdomme |
Deutschland | | Thoraxchirurgie |
Eesti | | Torakaalkirurgia |
Ελλάς | | Χειρουργική Θώρακος |
España | Immunología | Cirugía torácica |
France | | Chirurgie thoracique et cardiovasculaire |
Ireland | Immunology (clinical and laboratory) | Thoracic surgery |
Italia | | Chirurgia toracica; Cardiochirurgia |
Κύπρος | Ανοσολογία | Χειρουργική Θώρακος |
Latvija | Imunoloģija | Torakālā ķirurģija |
Lietuva | | Krūtinės chirurgija |
Luxembourg | Immunologie | Chirurgie thoracique |
Magyarország | Allergológia és klinikai immunológia | Mellkassebészet |
Malta | Immunoloġija | Kirurġija Kardjo-Toraċika |
Nederland | | Cardio-thoracale chirurgie |
Österreich | Immunologie | |
Polska | Immunologia kliniczna | Chirurgia klatki piersiowej |
Portugal | | Cirurgia cardiotorácica |
Slovenija | | Torakalna kirurgija |
Slovensko | Klinická imunológia a alergológia | Hrudníková chirurgia |
Suomi/Finland | | Sydän-ja rintaelinkirurgia/Hjärt- och thoraxkirurgi |
Sverige | Klinisk immunologi | Thoraxkirurgi |
United Kingdom | Immunology | Cardo-thoracic surgery |
Țara | Chirurgie pediatrica Durata minima de formare: 5 ani | Chirurgie vasculara Durata minima de formare: 5 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | | Chirurgie des vaisseauxBloedvatenheelkunde [**] |
Èeská republika | Dìtská chirurgie | Cévní chirurgie |
Danmark | | Karkirurgi eller kirurgiske blodkarsygdomme |
Deutschland | Kinderchirurgie | Gefäßchirurgie |
Eesti | Lastekirurgia | Kardiovaskulaarkirurgia |
Ελλάς | Χειρoυργική Παίδωv | Αγγειoχειρoυργική |
España | Cirugía pediátrica | Angiología y cirugía vascular |
France | Chirurgie infantile | Chirurgie vasculaire |
Ireland | Paediatric surgery | |
Italia | Chirurgia pediatrica | Chirurgia vascolare |
Κύπρος | Χειρουργική Παίδων | Χειρουργική Αγγείων |
Latvija | Bērnu ķirurģija | Asinsvadu ķirurģija |
Lietuva | Vaikų chirurgija | Kraujagyslių chirurgija |
Luxembourg | Chirurgie pédiatrique | Chirurgie vasculaire |
Magyarország | Gyermeksebészet | Érsebészet |
Malta | Kirurgija Pedjatrika | Kirurġija Vaskolari |
Nederland | | |
Österreich | Kinderchirurgie | |
Polska | Chirurgia dzieciêca | Chirurgia naczyniowa |
Portugal | Cirurgia pediátrica | Cirurgia vascular |
Slovenija | | Kardiovaskularna kirurgija |
Slovensko | Detská chirurgia | Cievna chirurgia |
Suomi/Finland | Lastenkirurgia/Barnkirurgi | Verisuonikirurgia/Kärlkirurgi |
Sverige | Barn- och ungdomskirurgi | |
United Kingdom | Paediatric surgery | |
Țara | Cardiologie Durata minima de formare: 4 ani | Gastroenterologie Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | Cardiologie | Gastro-entérologieGastroenterologie |
Èeská republika | Kardiologie | Gastroenterologie |
Danmark | Kardiologi | Medicinsk gastroenterologi eller medicinske mavetarmsygdomme |
Deutschland | Innere Medizin und Schwerpunkt Kardiologie | Innere Medizin und Schwerpunkt Gastroenterologie |
Eesti | Kardioloogia | Gastroenteroloogia |
Ελλάς | Καρδιoλoγία | Γαστρεvτερoλoγία |
España | Cardiología | Aparato digestivo |
France | Pathologie cardio-vasculaire | Gastro-entérologie et hépatologie |
Ireland | Cardiology | Gastro-enterology |
Italia | Cardiologia | Gastroenterologia |
Κύπρος | Καρδιολογία | Γαστρεντερολογία |
Latvija | Kardioloģija | Gastroenteroloģija |
Lietuva | Kardiologija | Gastroenterologija |
Luxembourg | Cardiologie et angiologie | Gastro-enterologie |
Magyarország | Kardiológia | Gasztroenterológia |
Malta | Kardjoloġija | Gastroenteroloġija |
Nederland | Cardiologie | Leer van maag-darm-leverziekten |
Österreich | | |
Polska | Kardiologia | Gastrenterologia |
Portugal | Cardiologia | Gastrenterologia |
Slovenija | | Gastroenterologija |
Slovensko | Kardiológia | Gastroenterológia |
Suomi/Finland | Kardiologia/Kardiologi | Gastroenterologia/Gastroenterologi |
Sverige | Kardiologi | Medicinsk gastroenterologi och hepatologi |
United Kingdom | Cardiology | Gastro-enterology |
Țara | Reumatologie Durata minima de formare: 4 ani | Hematologie Durata minima de formare: 3 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | Rhumathologiereumatologie | |
Èeská republika | Revmatologie | Hematologie a transfúzní lékaøství |
Danmark | Reumatologi | Hæmatologi eller blodsygdomme |
Deutschland | Innere Medizin und Schwerpunkt Rheumatologie | Innere Medizin und Schwerpunkt Hämatologie und Onkologie |
Eesti | Reumatoloogia | Hematoloogia |
Ελλάς | Ρευματoλoγία | Αιματoλoγία |
España | Reumatología | Hematología y hemoterapia |
France | Rhumatologie | |
Ireland | Rheumatology | Haematology (clinical and laboratory) |
Italia | Reumatologia | Ematologia |
Κύπρος | Ρευματολογία | Αιματολογία |
Latvija | Reimatoloģija | Hematoloģija |
Lietuva | Reumatologija | Hematologija |
Luxembourg | Rhumatologie | Hématologie |
Magyarország | Reumatológia | Haematológia |
Malta | Rewmatoloġija | Ematoloġija |
Nederland | Reumatologie | |
Österreich | | |
Polska | Reumatologia | Hematologia |
Portugal | Reumatologia | Imuno-hemoterapia |
Slovenija | | |
Slovensko | Reumatológia | Hematológia a transfúziológia |
Suomi/Finland | Reumatologia/Reumatologi | Kliininen hematologia/Klinisk hematologi |
Sverige | Reumatologi | Hematologi |
United Kingdom | Rheumatology | Haematology |
Țara | Еndocrinologie Durata minima de formare: 3 ani | Recuperare, medicina fizica si balneologie Durata minima de formare: 3 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | | Médecine physique et réadaptationFysische geneeskunde en revalidatie |
Èeská republika | Endokrinologie | Rehabilitaèní a fyzikální medicína |
Danmark | Medicinsk endokrinologi eller medicinske hormonsygdomme | |
Deutschland | Innere Medizin und Schwerpunkt Endokrinologie und Diabetologie | Physikalische und Rehabilitative Medizin |
Eesti | Endokrinoloogia | Taastusravi ja füsiaatria |
Ελλάς | Εvδoκριvoλoγία | Φυσική Iατρική και Απoκατάσταση |
España | Endocrinología y nutrición | Medicina física y rehabilitación |
France | Endocrinologie, maladies métaboliques | Rééducation et réadaptation fonctionnelles |
Ireland | Endocrinology and diabetes mellitus | |
Italia | Endocrinologia e malattie del ricambio | Medicina fisica e riabilitazione |
Κύπρος | Ενδοκρινολογία | Φυσική Ιατρική και Αποκατάσταση |
Latvija | Endokrinoloģija | Rehabilitoloģija Fiziskā rehabilitācija Fizikālā medicīna |
Lietuva | Endokrinologija | Fizinė medicina ir reabilitacija |
Luxembourg | Endocrinologie, maladies du métabolisme et de la nutrition | Rééducation et réadaptation fonctionnelles |
Magyarország | Endokrinológia | Fizioterápia |
Malta | Endokrinoloġija u Dijabete | |
Nederland | | Revalidatiegeneeskunde |
Österreich | | Physikalische Medizin |
Polska | Endokrynologia | Rehabilitacja medyczna |
Portugal | Endocrinologia | Fisiatria ou Medicina física e de reabilitação |
Slovenija | | Fizikalna in rehabilitacijska medicina |
Slovensko | Endokrinológia | Fyziatria, balneológia a lieèebná rehabilitácia |
Suomi/Finland | Endokrinologia/Endokrinologi | Fysiatria/Fysiatri |
Sverige | Endokrina sjukdomar | Rehabiliteringsmedicin |
United Kingdom | Endocrinology and diabetes mellitus | |
Țara | Neurologie si psihiatrie Durata minima de formare: 5 ani | Dermatovenerologie Durata minima de formare: 3 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | Neuropsychiatrie [***] | Dermato-vénéréologieDermato-venerologie |
Èeská republika | | Dermatovenerologie |
Danmark | | Dermato-venerologi eller hud- og kønssygdomme |
Deutschland | Nervenheilkunde (Neurologie und Psychiatrie) | Haut- und Geschlechtskrankheiten |
Eesti | | Dermatoveneroloogia |
Ελλάς | Νευρoλoγία — Ψυχιατρική | Δερματoλoγία — Αφρoδισιoλoγία |
España | | Dermatología médico-quirúrgica y venereología |
France | Neuropsychiatrie [****] | Dermatologie et vénéréologie |
Ireland | | |
Italia | Neuropsichiatria [*****] | Dermatologia e venerologia |
Κύπρος | Νευρολογία — Ψυχιατρική | Δερματολογία — Αφροδισιολογία |
Latvija | | Dermatoloģija un veneroloģija |
Lietuva | | Dermatovenerologija |
Luxembourg | Neuropsychiatrie [******] | Dermato-vénéréologie |
Magyarország | | Bõrgyógyászat |
Malta | | Dermato-venerejoloġija |
Nederland | Zenuw- en zielsziekten [] | Dermatologie en venerologie |
Österreich | Neurologie und Psychiatrie | Haut- und Geschlechtskrankheiten |
Polska | | Dermatologia i wenerologia |
Portugal | | Dermatovenereologia |
Slovenija | | Dermatovenerologija |
Slovensko | Neuropsychiatria | Dermatovenerológia |
Suomi/Finland | | Ihotaudit ja allergologia/Hudsjukdomar och allergologi |
Sverige | | Hud- och könssjukdomar |
United Kingdom | | |
Țara | Radiologie Durata minima de formare: 4 ani | Psihiatrie pediatrica Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | | Psychiatrie infanto-juvénileKinder- en jeugdpsychiatrie |
Èeská republika | | Dìtská a dorostová psychiatrie |
Danmark | | Børne- og ungdomspsykiatri |
Deutschland | Radiologie | Kinder- und Jugendpsychiatrie und -psychotherapie |
Eesti | | |
Ελλάς | Ακτιvoλoγία — Ραδιoλoγία | Παιδoψυχιατρική |
España | Electrorradiología | |
France | Electro-radiologie [] | Pédo-psychiatrie |
Ireland | Radiology [] | Child and adolescent psychiatry |
Italia | Radiologia | Neuropsichiatria infantile |
Κύπρος | | Παιδοψυχιατρική |
Latvija | | Bērnu psihiatrija |
Lietuva | | Vaikų ir paauglių psichiatrija |
Luxembourg | Électroradiologie [] | Psychiatrie infantile |
Magyarország | Radiológia | Gyermek-és ifjúságpszichiátria |
Malta | | |
Nederland | Radiologie [] | |
Österreich | Radiologie | |
Polska | | Psychiatria dzieci i m³odzie¿y |
Portugal | Radiologia | Pedopsiquiatria |
Slovenija | | Otroška in mladostniška psihiatrija |
Slovensko | | Detská psychiatria |
Suomi/Finland | | Lastenpsykiatria/Barnpsykiatri |
Sverige | | Barn- och ungdomspsykiatri |
United Kingdom | | Child and adolescent psychiatry |
Țara | Geriatrie si gerontologie Durata minima de formare: 4 ani | Nefrologie Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | | |
Èeská republika | Geriatrie | Nefrologie |
Danmark | Geriatri eller alderdommens sygdomme | Nefrologi eller medicinske nyresygdomme |
Deutschland | | Innere Medizin und Schwerpunkt Nephrologie |
Eesti | | Nefroloogia |
Ελλάς | | Νεφρoλoγία |
España | Geriatría | Nefrología |
France | | Néphrologie |
Ireland | Geriatric medicine | Nephrology |
Italia | Geriatria | Nefrologia |
Κύπρος | Γηριατρική | Νεφρολογία |
Latvija | | Nefroloģija |
Lietuva | Geriatrija | Nefrologija |
Luxembourg | Gériatrie | Néphrologie |
Magyarország | Geriátria | Nefrológia |
Malta | Ġerjatrija | Nefroloġija |
Nederland | Klinische geriatrie | |
Österreich | | |
Polska | Geriatria | Nefrologia |
Portugal | | Nefrologia |
Slovenija | | Nefrologija |
Slovensko | Geriatria | Nefrológia |
Suomi/Finland | Geriatria/Geriatri | Nefrologia/Nefrologi |
Sverige | Geriatrik | Medicinska njursjukdomar (nefrologi) |
United Kingdom | Geriatrics | Renal medicine |
Țara | Boli infectioase Durata minima de formare: 4 ani | Sanatate publica si management Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | | |
Èeská republika | Infekèní lékaøství | Hygiena a epidemiologie |
Danmark | Infektionsmedicin | Samfundsmedicin |
Deutschland | | Öffentliches Gesundheitswesen |
Eesti | Infektsioonhaigused | |
Ελλάς | | Κοινωνική Iατρική |
España | | Medicina preventiva y salud pública |
France | | Santé publique et médecine sociale |
Ireland | Infectious diseases | Public health medicine |
Italia | Malattie infettive | Igiene e medicina preventiva |
Κύπρος | Λοιμώδη Νοσήματα | Υγειονολογία/Κοινοτική Ιατρική |
Latvija | Infektoloģija | |
Lietuva | Infektologija | |
Luxembourg | Maladies contagieuses | Santé publique |
Magyarország | Infektológia | Megelõzõ orvostan és népegészségtan |
Malta | Mard Infettiv | Saħħa Pubblika |
Nederland | | Maatschappij en gezondheid |
Österreich | | Sozialmedizin |
Polska | Choroby zaka¼ne | Zdrowie publiczne, epidemiologia |
Portugal | Infecciologia | Saúde pública |
Slovenija | Infektologija | Javno zdravje |
Slovensko | Infektológia | Verejné zdravotníctvo |
Suomi/Finland | Infektiosairaudet/Infektionssjukdomar | Terveydenhuolto/Hälsovård |
Sverige | Infektionssjukdomar | Socialmedicin |
United Kingdom | Infectious diseases | Public health medicine | 
#PAGEBREAK#
Tara | Farmacologie Durata minima de formare: 4 ani | Medicina muncii Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | | Médecine du travailArbeidsgeneeskunde |
Èeská republika | Klinická farmakologie | Pracovní lékaøství |
Danmark | Klinisk farmakologi | Arbejdsmedicin |
Deutschland | Pharmakologie und Toxikologie | Arbeitsmedizin |
Eesti | | |
Ελλάς | | Iατρική της Εργασίας |
España | Farmacología clínica | Medicina del trabajo |
France | | Médecine du travail |
Ireland | Clinical pharmacology and therapeutics | Occupational medicine |
Italia | Farmacologia | Medicina del lavoro |
Κύπρος | | Ιατρική της Εργασίας |
Latvija | | Arodslimības |
Lietuva | | Darbo medicina |
Luxembourg | | Médecine du travail |
Magyarország | Klinikai farmakológia | Foglalkozás-orvostan (üzemorvostan) |
Malta | Farmakoloġija Klinika u t-Terapewtika | Mediċina Okkupazzjonali |
Nederland | | Arbeid en gezondheid, bedrijfsgeneeskundeArbeid en gezondheid, verzekeringsgeneeskunde |
Österreich | Pharmakologie und Toxikologie | Arbeits- und Betriebsmedizin |
Polska | Farmakologia kliniczna | Medycyna pracy |
Portugal | | Medicina do trabalho |
Slovenija | | Medicina dela, prometa in športa |
Slovensko | Klinická farmakológia | Pracovné lekárstvo |
Suomi/Finland | Kliininen farmakologia ja lääkehoito/Klinisk farmakologi och läkemedelsbehandling | Työterveyshuolto/Företagshälsovård |
Sverige | Klinisk farmakologi | Yrkes- och miljömedicin |
United Kingdom | Clinical pharmacology and therapeutics | Occupational medicine |
Țara | Alergologie Durata minima de formare: 3 ani | Medicina nucleara Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | | Médecine nucléaireNucleaire geneeskunde |
Èeská republika | Alergologie a klinická imunologie | Nukleární medicína |
Danmark | Medicinsk allergologi eller medicinske overfølsomhedssygdomme | Klinisk fysiologi og nuklearmedicin |
Deutschland | | Nuklearmedizin |
Eesti | | |
Ελλάς | Αλλεργιoλoγία | Πυρηvική Iατρική |
España | Alergología | Medicina nuclear |
France | | Médecine nucléaire |
Ireland | | |
Italia | Allergologia ed immunologia clinica | Medicina nucleare |
Κύπρος | Αλλεργιολογία | Πυρηνική Ιατρική |
Latvija | Alergoloģija | |
Lietuva | Alergologija ir klinikinė imunologija | |
Luxembourg | | Médecine nucléaire |
Magyarország | Allergológia és klinikai immunológia | Nukleáris medicina (izotóp diagnosztika) |
Malta | | Mediċina Nukleari |
Nederland | Allergologie en inwendige geneeskunde | Nucleaire geneeskunde |
Österreich | | Nuklearmedizin |
Polska | Alergologia | Medycyna nuklearna |
Portugal | Imuno-alergologia | Medicina nuclear |
Slovenija | | Nuklearna medicina |
Slovensko | Klinická imunológia a alergológia | Nukleárna medicína |
Suomi/Finland | | Kliininen fysiologia ja isotooppilääketiede/Klinisk fysiologi och nukleärmedicin |
Sverige | Allergisjukdomar | Nukleärmedicin |
United Kingdom | | Nuclear medicine |
Țara | Chirurgie maxilo-faciala (formare de baza in medicina) Durata minima de formare: 5 ani |
Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | |
Èeská republika | Maxilofaciální chirurgie |
Danmark | |
Deutschland | |
Eesti | |
Ελλάς | |
España | Cirugía oral y maxilofacial |
France | Chirurgie maxillo-faciale et stomatologie |
Ireland | |
Italia | Chirurgia maxillo-facciale |
Κύπρος | |
Latvija | Mutes, sejas un ¾okļu ķirurģija |
Lietuva | Veido ir ¾andikaulių chirurgija |
Luxembourg | Chirurgie maxillo-faciale |
Magyarország | Szájsebészet |
Malta | |
Nederland | |
Österreich | Mund- Kiefer- und Gesichtschirurgie |
Polska | Chirurgia szczekowo-twarzowa |
Portugal | Cirurgia maxilo-facial |
Slovenija | Maxilofaciálna kirurgija |
Slovensko | Maxilofaciálna chirurgia |
Suomi/Finland | |
Sverige | |
United Kingdom | |
Țara | Hematologie Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | |
Èeská republika | |
Danmark | Klinisk blodtypeserologi [] |
Deutschland | |
Eesti | |
Ελλάς | |
España | |
France | Hématologie |
Ireland | |
Italia | |
Κύπρος | |
Latvija | |
Lietuva | |
Luxembourg | Hématologie biologique |
Magyarország | |
Malta | |
Nederland | |
Österreich | |
Polska | |
Portugal | Hematologia clinica |
Slovenija | |
Slovensko | |
Suomi/Finland | |
Sverige | |
United Kingdom | |
Țara | Stomatologie Durata minima de formare: 3 ani | Dermatologie Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | | |
Èeská republika | | |
Danmark | | |
Deutschland | | |
Eesti | | |
Ελλάς | | |
España | Estomatología | |
France | Stomatologie | |
Ireland | | Dermatology |
Italia | Odontostomatologia [] | |
Κύπρος | | |
Latvija | | |
Lietuva | | |
Luxembourg | Stomatologie | |
Magyarország | | |
Malta | | Dermatoloġija |
Nederland | | |
Österreich | | |
Polska | | |
Portugal | Estomatologia | |
Slovenija | | |
Slovensko | | |
Suomi/Finland | | |
Sverige | | |
United Kingdom | | Dermatology |
Țara | Venerologie Durata minima de formare: 4 ani | Medicina tropicala Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | | |
Èeská republika | | |
Danmark | | |
Deutschland | | |
Eesti | | |
Ελλάς | | |
España | | |
France | | |
Ireland | Genito-urinary medicine | Tropical medicine |
Italia | | Medicina tropicale |
Κύπρος | | |
Latvija | | |
Lietuva | | |
Luxembourg | | |
Magyarország | | Trópusi betegségek |
Malta | Mediċina Uro-ġenetali | |
Nederland | | |
Österreich | | Spezifische Prophylaxe und Tropenhygiene |
Polska | | Medycyna transportu |
Portugal | | Medicina tropical |
Slovenija | | |
Slovensko | | Tropická medicína |
Suomi/Finland | | |
Sverige | | |
United Kingdom | Genito-urinary medicine | Tropical medicine |
Țara | Chirurgie gastrointestinala Durata minima de formare: 5 ani | Medicina de urgenta Durata minima de formare: 5 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | Chirurgie abdominaleHeelkunde op het abdomen [] | |
Èeská republika | | Traumatologie Urgentní medicína |
Danmark | Kirurgisk gastroenterologi eller kirurgiske mave-tarmsygdomme | |
Deutschland | Visceralchirurgie | |
Eesti | | |
Ελλάς | | |
España | Cirugía del aparato digestivo | |
France | Chirurgie viscérale et digestive | |
Ireland | | Emergency medicine |
Italia | Chirurgia dell'apparato digerente | |
Κύπρος | | |
Latvija | | |
Lietuva | Abdominalinė chirurgija | |
Luxembourg | Chirurgie gastro-entérologique | |
Magyarország | | Traumatológia |
Malta | | Mediċina tal-Aċċidenti u l-Emerġenza |
Nederland | | |
Österreich | | |
Polska | | Medycyna ratunkowa |
Portugal | | |
Slovenija | Abdominalna kirurgija | |
Slovensko | Gastroenterologická chirurgia | Úrazová chirurgia Urgentná medicína |
Suomi/Finland | Gastroenterologinen kirurgia/Gastroenterologisk kirurgi | |
Sverige | | |
United Kingdom | | Accident and emergency medicine |
Țara | Neurofiziologie clinica Durata minima de formare: 4 ani | Chirurgie oro-dentara si maxilo-faciala (formare de baza in medicina si formare in stomatologie) [] Durata minima de formare: 4 ani |
Denumirea | Denumirea |
BelgiqueBelgiëBelgien | | Stomatologie et chirurgie orale et maxillo-facialeStomatologie en mond-, kaak- en aangezichtschirurgie |
Èeská republika | | |
Danmark | Klinisk neurofysiologi | |
Deutschland | | Mund-, Kiefer- und Gesichtschirurgie |
Eesti | | |
Ελλάς | | |
España | Neurofisiología clínica | |
France | | |
Ireland | Clinical neurophysiology | Oral and maxillo-facial surgery |
Italia | | |
Κύπρος | | Στοματο-Γναθο-Προσωποχειρουργική |
Latvija | | |
Lietuva | | |
Luxembourg | | Chirurgie dentaire, orale et maxillo-faciale |
Magyarország | | Arc-állcsont-szájsebészet |
Malta | Newrofi¿joloġija Klinika | Kirurġija tal-għadam tal-wiċċ |
Nederland | | |
Österreich | | |
Polska | | |
Portugal | | |
Slovenija | | |
Slovensko | | |
Suomi/Finland | Kliininen neurofysiologia/Klinisk neurofysiologi | Suu- ja leukakirurgia/Oral och maxillofacial kirurgi |
Sverige | Klinisk neurofysiologi | |
United Kingdom | Clinical neurophysiology | Oral and maxillo-facial surgery |
5.1.4. Titluri de calificare in medicina generala
Țara | Titlul de calificare | Titlul profesional | Data de referinta |
BelgiëBelgiqueBelgien | Ministerieel erkenningsbesluit van huisartsArrêté ministériel d'agrément de médecin généraliste | HuisartsMédecin généraliste | 31 December 1994 |
Èeská republika | Diplom o specializaci "všeobecné lékaøství" | Všeobecný lékaø | 1 May 2004 |
Danmark | Tilladelse til at anvende betegnelsen alment praktiserende læge/Speciallægel i almen medicin | Almen praktiserende læge/Speciallæge i almen medicin | 31 December 1994 |
Deutschland | Zeugnis über die spezifische Ausbildung in der Allgemeinmedizin | Facharzt/Fachärztin für Allgemeinmedizin | 31 December 1994 |
Eesti | Diplom peremeditsiini erialal | Perearst | 1 May 2004 |
Ελλάς | Tίτλος ιατρικής ειδικότητας γενικής ιατρικής | Iατρός με ειδικότητα γενικής ιατρικής | 31 December 1994 |
España | Título de especialista en medicina familiar y comunitaria | Especialista en medicina familiar y comunitaria | 31 December 1994 |
France | Diplôme d'Etat de docteur en médecine (avec document annexé attestant la formation spécifique en médecine générale) | Médecin qualifié en médecine générale | 31 December 1994 |
Ireland | Certificate of specific qualifications in general medical practice | General medical practitioner | 31 December 1994 |
Italia | Attestato di formazione specifica in medicina generale | Medico di medicina generale | 31 December 1994 |
Κύπρος | Τίτλος Ειδικότητας Γενικής Ιατρικής | Ιατρός Γενικής Ιατρικής | 1 May 2004 |
Latvija | Ģimenes ārsta sertifikāts | Ģimenes (vispārējās prakses) ārsts | 1 May 2004 |
Lietuva | Šeimos gydytojo rezidentūros pa¾ymėjimas | Šeimos medicinos gydytojas | 1 May 2004 |
Luxembourg | Diplôme de formation spécifique en medicine générale | Médecin généraliste | 31 December 1994 |
Magyarország | Háziorvostan szakorvosa bizonyítvány | Háziorvostan szakorvosa | 1 May 2004 |
Malta | Tabib tal-familja | Mediċina tal-familja | 1 May 2004 |
Nederland | Certificaat van inschrijving in het register van erkende huisartsen van de Koninklijke Nederlandsche Maatschappij tot bevordering der geneeskunst | Huisarts | 31 December 1994 |
Österreich | Arzt für Allgemeinmedizin | Arzt für Allgemeinmedizin | 31 December 1994 |
Polska | Diplôme: Dyplom uzyskania tytu³u specjalisty w dziedzinie medycyny rodzinnej | Specjalista w dziedzinie medycyny rodzinnej | 1 May 2004 |
Portugal | Diploma do internato complementar de clínica geral | Assistente de clínica geral | 31 December 1994 |
Slovenija | Potrdilo o opravljeni specializaciji iz dru¾inske medicine | Specialist dru¾inske medicine/Specialistka dru¾inske medicine | 1 May 2004 |
Slovensko | Diplom o špecializácii v odbore "všeobecné lekárstvo" | Všeobecný lekár | 1 May 2004 |
Suomi/Finland | Todistus lääkärin perusterveydenhuollon lisäkoulutuksesta/Bevis om tilläggsutbildning av läkare i primärvård | Yleislääkäri/Allmänläkare | 31 December 1994 |
Sverige | Bevis om kompetens som allmänpraktiserande läkare (Europaläkare) utfärdat av Socialstyrelsen | Allmänpraktiserande läkare (Europaläkare) | 31 December 1994 |
United Kingdom | Certificate of prescribed/equivalent experience | General medical practitioner | 31 December 1994 | 
#PAGEBREAK#

V.2. ASISTENT MEDICAL GENERALIST
5.2.1. Program de studii pentru asistentii medicali generalisti
Programul de studii care conduce la obtinerea unui titlu de calificare ca asistent medical generalist cuprinde urmatoarele doua parti:
A. Instruire teoretica
(a) Asistenta medicala:
- Orientari si deontologie
- Principii generale de sanatate si asistenta medicala
- Principii de asistenta medicala in materie de:
- medicina generala si specialitati medicale;
- chirurgie generala si specialitati chirurgicale;
- puericultura si pediatrie;
- igiena si ingrijirea mamei si a nou-nascutului;
- sanatate mintala si psihiatrie;
- ingrijirea persoanelor in varsta si geriatrie.
(b) Știinte fundamentale:
- Anatomie si fiziologie
- Patologie
- Bacteriologie, virusologie si parazitologie
- Biofizica, biochimie si radiologie
- Dietetica
- Igiena:
- profilaxie;
- educatie sanitara.
- Farmacologie
(c) Știinte sociale:
- Sociologie
- Psihologie
- Principii de administratie
- Principii de predare
- Legislatia sociala si sanitara
- Aspecte juridice ale profesiei
B. Instruire clinica
- Asistenta medicala in materie de:
- medicina generala si specialitati medicale;
- chirurgie generala si specialitati chirurgicale;
- ingrijirea copiilor si pediatrie;
- igiena si ingrijirea mamei si a nou-nascutului;
- sanatate mintala si psihiatrie;
- ingrijirea persoanelor in varsta si geriatrie;
- ingrijire la domiciliu
Predarea uneia sau mai multor materii poate avea loc in cadrul celorlalte discipline sau in conexiune cu acestea.
Instruirea teoretica se face in mod echilibrat si coordonat cu instruirea clinica, astfel incat cunostintele si competentele prevazute in prezenta anexa sa poata fi dobandite in mod corespunzator.
5.2.2. Titluri de calificare ca asistent medical generalist
Țara | Titlu de calificare | Organismul care elibereaza titlul de calificare | Titlul profesional | Data de referinta |
BelgiëBelgiqueBelgien | Diploma gegradueerde verpleger/verpleegsterDiplôme d'infirmier(ère) gradué(e)Diplom eines (einer) graduierten Krankenpflegers (-pflegerin)Diploma in de ziekenhuisverpleegkundeBrevet d'infirmier(ère) hospitalier(ère)Brevet eines (einer) Krankenpflegers (-pflegerin)Brevet van verpleegassistent(e)Brevet d'hospitalier(ère)Brevet einer Pflegeassistentin | De erkende opleidingsinstitutenLes établissements d'enseignement reconnusDie anerkannten AusbildungsanstaltenDe bevoegde Examencommissie van de Vlaamse GemeenschapLe Jury compétent d'enseignement de la Communauté françaiseDer zuständige Prüfungsausschüß der Deutschsprachigen Gemeinschaft | Hospitalier(ère)Verpleegassistent(e)Infirmier(ère) hospitalier(ère)Ziekenhuisverpleger(-verpleegster) | 29 iunie 1979 |
Èeská republika | 1.Diplom o ukonèení studia ve studijním programu ošetøovatelství ve studijním oboru všeobecná sestra (bakaláø, Bc.), accompanied by the following certificate: Vysvìdèení o státní závìreèné zkoušce | 1.Vysoká škola zøízená nebo uznaná státem | 1.Všeobecná sestra | 1 mai 2004 |
2.Diplom o ukonèení studia ve studijním oboru diplomovaná všeobecná sestra (diplomovaný specialista, DiS.), accompanied by the following certificate: Vysvìdèení o absolutoriu | 2.Vyšší odborná škola zøízená nebo uznaná státem | 2.Všeobecný ošetøovatel |
Danmark | Eksamensbevis efter gennemført sygeplejerskeuddannelse | Sygeplejeskole godkendt af Undervisningsministeriet | Sygeplejerske | 29 iunie 1979 |
Deutschland | Zeugnis über die staatliche Prüfung in der Krankenpflege | Staatlicher Prüfungsausschuss | Gesundheits- und Krankenpflegerin/Gesundheits- und Krankenpfleger | 29 iunie 1979 |
Eesti | Diplom õe erialal | 1.Tallinna Meditsiinikool2.Tartu Meditsiinikool3.Kohtla-Järve Meditsiinikool | õde | 1 mai 2004 |
Ελλάς | 1.Πτυχίο Νοσηλευτικής Παν/μίου Αθηνών | 1.Πανεπιστήμιο Αθηνών | Διπλωματούχος ή πτυχιούχος νοσοκόμος, νοσηλευτής ή νοσηλεύτρια | 1 ianuarie 1981 |
2.Πτυχίο Νοσηλευτικής Τεχνολογικών Εκπαιδευτικών Ιδρυμάτων (Τ.Ε.Ι.) | 2.Τεχνολογικά Εκπαιδευτικά Ιδρύματα Υπουργείο Εθνικής Παιδείας και Θρησκευμάτων |
3.Πτυχίο Αξιωματικών Νοσηλευτικής | 3.Υπουργείο Εθνικής 'Αμυνας |
4.Πτυχίο Αδελφών Νοσοκόμων πρώην Ανωτέρων Σχολών Υπουργείου Υγείας και Πρόνοιας | 4.Υπουργείο Υγείας και Πρόνοιας |
5.Πτυχίο Αδελφών Νοσοκόμων και Επισκεπτριών πρώην Ανωτέρων Σχολών Υπουργείου Υγείας και Πρόνοιας | 5.Υπουργείο Υγείας και Πρόνοιας |
6.Πτυχίο Τμήματος Νοσηλευτικής | 6.ΚΑΤΕΕ Υπουργείου Εθνικής Παιδείας και Θρησκευμάτων |
España | Título de Diplomado universitario en Enfermería | Ministerio de Educación y CulturaEl rector de una universidad | Enfermero/a diplomado/a | 1 ianuarie 1986 |
France | Diplôme d'Etat d'infirmier(ère)Diplôme d'Etat d'infirmier(ère) délivré en vertu du décret no 99-1147 du 29 décembre 1999 | Le ministère de la santé | Infirmer(ère) | 29 iunie 1979 |
Ireland | Certificate of Registered General Nurse | An Bord Altranais (The Nursing Board) | Registered General Nurse | 29 iunie 1979 |
Italia | Diploma di infermiere professionale | Scuole riconosciute dallo Stato | Infermiere professionale | 29 iunie 1979 |
Κύπρος | Δίπλωμα Γενικής Νοσηλευτικής | Νοσηλευτική Σχολή | Εγγεγραμμένος Νοσηλευτής | 1 mai 2004 |
Latvija | 1.Diploms par māsas kvalifikācijas iegūšanu | 1.Māsu skolas | Māsa | 1 mai 2004 |
2.Māsas diploms | 2.Universitātes tipa augstskola pamatojoties uz Valsts eksāmenu komisijas lēmumu |
Lietuva | 1.Aukštojo mokslo diplomas, nurodantis suteikt± bendrosios praktikos slaugytojo profesinê kvalifikacij± | 1.Universitetas | Bendrosios praktikos slaugytojas | 1 mai 2004 |
2.Aukštojo mokslo diplomas (neuniversitetinės studijos), nurodantis suteikt± bendrosios praktikos slaugytojo profesine kvalifikacij± | 2.Kolegija |
Luxembourg | Diplôme d'Etat d'infirmierDiplôme d'Etat d'infirmier hospitalier gradué | Ministère de l'éducation nationale, de la formation professionnelle et des sports | Infirmier | 29 iunie 1979 |
Magyarország | 1.Ápoló bizonyítvány | 1.Iskola | Ápoló | 1 mai 2004 |
2.Diplomás ápoló oklevél | 2.Egyetem/fõiskola |
3.Egyetemi okleveles ápoló oklevél | 3.Egyetem |
Malta | Lawrja jew diploma fl-istudji tal-infermerija | Universitá ta' Malta | Infermier Registrat tal-Ewwel Livell | 1 mai 2004 |
Nederland | 1.Diploma's verpleger A, verpleegster A, verpleegkundige A | 1.Door een van overheidswege benoemde examencommissie | Verpleegkundige | 29 iunie 1979 |
2.Diploma verpleegkundige MBOV (Middelbare Beroepsopleiding Verpleegkundige) | 2.Door een van overheidswege benoemde examencommissie |
3.Diploma verpleegkundige HBOV (Hogere Beroepsopleiding Verpleegkundige) | 3.Door een van overheidswege benoemde examencommissie |
4.Diploma beroepsonderwijs verpleegkundige — Kwalificatieniveau 4 | 4.Door een van overheidswege aangewezen opleidingsinstelling |
5.Diploma hogere beroepsopleiding verpleegkundige — Kwalificatieniveau 5 | 5.Door een van overheidswege aangewezen opleidingsinstelling |
Österreich | 1.Diplom als "Diplomierte Gesundheits- und Krankenschwester, Diplomierter Gesundheits- und Krankenpfleger" | 1.Schule für allgemeine Gesundheits- und Krankenpflege | Diplomierte KrankenschwesterDiplomierter Krankenpfleger | 1 ianuarie 1994 |
2.Diplom als "Diplomierte Krankenschwester, Diplomierter Krankenpfleger" | 2.Allgemeine Krankenpflegeschule |
Polska | Dyplom ukoñczenia studiów wy¿szych na kierunku pielêgniarstwo z tytu³em "magister pielêgniarstwa" | Instytucja prowadz±ca kszta³cenie na poziomie wy¿szym uznana przez w³a¶ciwe w³adze (Higher educational institution recognised by the competent authorities) | Pielegniarka | 1 mai 2004 |
Portugal | 1.Diploma do curso de enfermagem geral | 1.Escolas de Enfermagem | Enfermeiro | 1 ianuarie 1986 |
2.Diploma/carta de curso de bacharelato em enfermagem | 2.Escolas Superiores de Enfermagem |
3.Carta de curso de licenciatura em enfermagem | 3.Escolas Superiores de Enfermagem; Escolas Superiores de Saúde |
Slovenija | Diploma, s katero se podeljuje strokovni naslov "diplomirana medicinska sestra/diplomirani zdravstvenik" | 1.Univerza2.Visoka strokovna šola | Diplomirana medicinska sestra/Diplomirani zdravstvenik | 1 mai 2004 |
Slovensko | 1.Vysokoškolský diplom o udelení akademického titulu "magister z ošetrovateµstva" ("Mgr.") | 1.Vysoká škola | Sestra | 1 mai 2004 |
2.Vysokoškolský diplom o udelení akademického titulu "bakalár z ošetrovateµstva" ("Bc.") | 2.Vysoká škola |
3.Absolventský diplom v študijnom odbore diplomovaná všeobecná sestra | 3.Stredná zdravotnícka škola |
Suomi/ Finland | 1.Sairaanhoitajan tutkinto/Sjukskötarexamen | 1.Terveydenhuolto-oppilaitokset/ Hälsovårdsläroanstalter | Sairaanhoitaja/Sjukskötare | 1 ianuarie 1994 |
2.Sosiaali- ja terveysalan ammattikorkeakoulututkinto, sairaanhoitaja (AMK)/Yrkeshögskoleexamen inom hälsovård och det sociala området, sjukskötare (YH) | 2.Ammattikorkeakoulut/ Yrkeshögskolor |
Sverige | Sjuksköterskeexamen | Universitet eller högskola | Sjuksköterska | 1 ianuarie 1994 |
United Kingdom | Statement of Registration as a Registered General Nurse in part 1 or part 12 of the register kept by the United Kingdom Central Council for Nursing, Midwifery and Health Visiting | Various | State Registered NurseRegistered General Nurse | 29 iunie 1979 |
V.3. MEDIC DENTIST
5.3.1. Program de studii pentru medicii dentisti
Programul de studii care conduce la obtinerea titlurilor de calificare ca medic dentist cuprinde cel putin urmatoarele materii. Predarea uneia sau mai multor materii poate avea loc in cadrul celorlalte discipline sau in conexiune cu acestea.
A. Materii de baza
- Chimie
- Fizica
- Biologie
B. Materii medico-biologice si materii medicale generale
- Anatomie
- Embriologie
- Histologie, inclusiv citologie
- Fiziologie
- Biochimie (sau chimie fiziologica)
- Anatomie patologica
- Patologie generala
- Farmacologie
- Microbiologie
- Igiena
- Medicina peventiva si epidemiologie
- Radiologie
- Fizioterapie
- Chirurgie generala
- Medicina interna, inclusiv pediatrie
- Otorinolaringologie
- Dermatovenerologie
- Psihologie generala — psihopatologie — neuropatologie
- Anestezie
C. Materii specific odonto-stomatologice
- Protetica dentara
- Materiale stomatologice
- Stomatologie conservativa
- Stomatologie preventiva
- Anestezie si sedare in stomatologie
- Chirurgie speciala
- Patologie speciala
- Practica clinica odonto-stomatologica
- Pedodontie
- Ortodontie
- Parodontologie
- Radiologie dentara
- Ocluzie dentara si functie maxilara
- Organizare profesionala, deontologie si legislatie
- Aspecte sociale ale practicii dentare.
5.3.2. Titluri de calificare de baza ca medic dentist
Țara | Titlul de calificare | Organismul care elibereaza titlul de calificare | Certificatul care insoteste titlul de calificare | Titlul profesional | Data de referinta |
BelgiëBelgiqueBelgien | Diploma van tandartsDiplôme licencié en science dentaire | De universiteitenLes universitésDe bevoegde Examen- commissie van de Vlaamse GemeenschapLe Jury compétent d'enseignement de la Communauté française | | Licentiaat in de tandheelkundeLicencié en science dentaire | 28 ianuarie 1980 |
Èeská republika | Diplom o ukonèení studia ve studijním programu zubní lékaøství (doktor) | Lékaøská fakulta univerzity v Èeské republice | Vysvìdèení o státní rigorózní zkoušce | Zubní lékaø | 1 mai 2004 |
Danmark | Bevis for tandlægeeksamen (odontologisk kandidateksamen) | Tandlægehøjskolerne, Sundhedsvidenskabeligt universitetsfakultet | Autorisation som tandlæge, udstedt af Sundhedsstyrelsen | Tandlæge | 28 ianuarie 1980 |
Deutschland | Zeugnis über die Zahnärztliche Prüfung | Zuständige Behörden | | Zahnarzt | 28 ianuarie 1980 |
Eesti | Diplom hambaarstiteaduse õppekava läbimise kohta | Tartu Ülikool | | Hambaarst | 1 mai 2004 |
Ελλάς | Πτυχίo Οδovτιατρικής | Παvεπιστήμιo | | Οδοντίατρος ή χειρούργος οδοντίατρος | 1 ianuarie 1981 |
España | Título de Licenciado en Odontología | El rector de una universidad | | Licenciado en odontología | 1 ianuarie 1986 |
France | Diplôme d'Etat de docteur en chirurgie dentaire | Universités | | Chirurgien-dentiste | 28 ianuarie 1980 |
Ireland | Bachelor in Dental Science (B.Dent.Sc.)Bachelor of Dental Surgery (BDS)Licentiate in Dental Surgery (LDS) | UniversitiesRoyal College of Surgeons in Ireland | | DentistDental practitionerDental surgeon | 28 ianuarie 1980 |
Italia | Diploma di laurea in Odontoiatria e Protesi Dentaria | Università | Diploma di abilitazione all'esercizio della professione di odontoiatra | Odontoiatra | 28 ianuarie 1980 |
Κύπρος | Πιστοποιητικό Εγγραφής Οδοντιάτρου | Οδοντιατρικό Συμβούλιο | | Οδοντίατρος | 1 mai 2004 |
Latvija | Zobārsta diploms | Universitātes tipa augstskola | Rezidenta diploms par zobārsta pēcdiploma izglītības programmas pabeigšanu, ko izsniedz universitātes tipa augstskola un "Sertifikāts" — kompetentas iestādes izsniegts dokuments, kas apliecina, ka persona ir nokārtojusi sertifikācijas eksāmenu zobārstniecībā | Zobārsts | 1 mai 2004 |
Lietuva | Aukštojo mokslo diplomas, nurodantis suteikt± gydytojo odontologo kvalifikacij± | Universitetas | Internatūros pa¾ymėjimas, nurodantis suteikt± gydytojo odontologo profesinê kvalifikacij± | Gydytojas odontologas | 1 mai 2004 |
Luxembourg | Diplôme d'Etat de docteur en médecine dentaire | Jury d'examen d'Etat | | Médecin-dentiste | 28 ianuarie 1980 |
Magyarország | Fogorvos oklevél (doctor medicinae dentariae, röv.: dr. med. dent.) | Egyetem | | Fogorvos | 1 mai 2004 |
Malta | Lawrja fil- Kirurġija Dentali | Universitá ta Malta | | Kirurgu Dentali | 1 mai 2004 |
Nederland | Universitair getuigschrift van een met goed gevolg afgelegd tandartsexamen | Faculteit Tandheelkunde | | Tandarts | 28 ianuarie 1980 |
Österreich | Bescheid über die Verleihung des akademischen Grades "Doktor der Zahnheilkunde" | Medizinische Fakultät der Universität | | Zahnarzt | 1 ianuarie 1994 |
Polska | Dyplom ukoñczenia studiów wy¿szych z tytu³em "lekarz dentysta" | 1.Akademia Medyczna,2.Uniwersytet Medyczny,3.Collegium Medicum Uniwersytetu Jagielloñskiego | Lekarsko — Dentystyczny Egzamin Pañstwowy | Lekarz dentysta | 1 mai 2004 |
Portugal | Carta de curso de licenciatura em medicina dentária | FaculdadesInstitutos Superiores | | Médico dentista | 1 ianuarie 1986 |
Slovenija | Diploma, s katero se podeljuje strokovni naslov "doktor dentalne medicine/doktorica dentalne medicine" | Univerza | Potrdilo o opravljenem strokovnem izpitu za poklic zobozdravnik/zobozdravnica | Doktor dentalne medicine/Doktorica dentalne medicine | 1 mai 2004 |
Slovensko | Vysokoškolský diplom o udelení akademického titulu "doktor zubného lekárstva" ("MDDr.") | Vysoká škola | | Zubný lekár | 1 mai 2004 |
Suomi/ Finland | Hammaslääketieteen lisensiaatin tutkinto/Odontologie licentiatexamen | Helsingin yliopisto/Helsingfors universitetOulun yliopistoTurun yliopisto | Terveydenhuollon oikeusturvakeskuksen päätös käytännön palvelun hyväksymisestä/Beslut av Rättskyddscentralen för hälsovården om godkännande av praktisk tjänstgöring | Hammaslääkäri/Tandläkare | 1 ianuarie 1994 |
Sverige | Tandläkarexamen | Universitetet i UmeåUniversitetet i GöteborgKarolinska InstitutetMalmö Högskola | Endast för examensbevis som erhållits före den 1 juli 1995, ett utbildningsbevis som utfärdats av Socialstyrelsen | Tandläkare | 1 ianuarie 1994 |
United Kingdom | Bachelor of Dental Surgery (BDS or B.Ch.D.)Licentiate in Dental Surgery | UniversitiesRoyal Colleges | | DentistDental practitionerDental surgeon | 28 ianuarie 1980 |
5.3.3. Titluri de calificare ca medic dentar specialist
Ortodontie |
Țara | Titlu de calificare | Organismul care elibereaza titlul de calificare | Data de referinta |
BelgiëBelgiqueBelgien | Titre professionnel particulier de dentiste spécialiste en orthodontieBijzondere beroepstitel van tandarts specialist in de orthodontie | Ministre de la Santé publiqueMinister bevoegd voor Volksgezondheid | 27 ianuarie 2005 |
Danmark | Bevis for tilladelse til at betegne sig som specialtandlæge i ortodonti | Sundhedsstyrelsen | 28 ianuarie 1980 |
Deutschland | Fachzahnärztliche Anerkennung für Kieferorthopädie; | Landeszahnärztekammer | 28 ianuarie 1980 |
Eesti | Residentuuri lõputunnistus ortodontia erialal | Tartu Ülikool | 1 mai 2004 |
Ελλάς | Τίτλoς Οδovτιατρικής ειδικότητας της Ορθoδovτικής | Νoμαρχιακή ΑυτoδιoίκησηΝoμαρχία | 1 ianuarie 1981 |
France | Titre de spécialiste en orthodontie | Conseil National de l'Ordre des chirurgiens dentistes | 28 ianuarie 1980 |
Ireland | Certificate of specialist dentist in orthodontics | Competent authority recognised for this purpose by the competent minister | 28 ianuarie 1980 |
Italia | Diploma di specialista in Ortognatodonzia | Università | 21 mai 2005 |
Κύπρος | Πιστοποιητικό Αναγνώρισης του Ειδικού Οδοντιάτρου στην Ορθοδοντική | Οδοντιατρικό Συμβούλιο | 1 mai 2004 |
Latvija | "Sertifikāts" — kompetentas iestādes izsniegts dokuments, kas apliecina, ka persona ir nokārtojusi sertifikācijas eksāmenu ortodontijā | Latvijas Ārstu biedrība | 1 mai 2004 |
Lietuva | Rezidentūros pa¾ymėjimas, nurodantis suteikt± gydytojo ortodonto profesinê kvalifikacij± | Universitetas | 1 mai 2004 |
Magyarország | Fogszabályozás szakorvosa bizonyítvány | Az Egészségügyi, Szociális és Családügyi Minisztérium illetékes testülete | 1 mai 2004 |
Malta | Ċertifikat ta' speċjalista dentali fl-Ortodonzja | Kumitat ta' Approvazzjoni dwar Speċjalisti | 1 mai 2004 |
Nederland | Bewijs van inschrijving als orthodontist in het Specialistenregister | Specialisten Registratie Commissie (SRC) van de Nederlandse Maatschappij tot bevordering der Tandheelkunde | 28 ianuarie 1980 |
Polska | Dyplom uzyskania tytu³u specjalisty w dziedzinie ortodoncji | Centrum Egzaminów Medycznych | 1 mai 2004 |
Slovenija | Potrdilo o opravljenem specialistiènem izpitu iz èeljustne in zobne ortopedije | 1.Ministrstvo za zdravje2.Zdravniška zbornica Slovenije | 1 mai 2004 |
Suomi/Finland | Erikoishammaslääkärin tutkinto, hampaiston oikomishoito/Specialtand-läkarexamen, tandreglering | Helsingin yliopisto/Helsingfors universitetOulun yliopistoTurun yliopisto | 1 ianuarie 1994 |
Sverige | Bevis om specialistkompetens i tandreglering | Socialstyrelsen | 1 ianuarie 1994 |
United Kingdom | Certificate of Completion of specialist training in orthodontics | Competent authority recognised for this purpose | 28 ianuarie 1980 |
Chirurgie orala |
Țara | Titlu de calificare | Organismul care elibereaza titlul de calificare | Data de referinta |
Danmark | Bevis for tilladelse til at betegne sig som specialtandlæge i hospitalsodontologi | Sundhedsstyrelsen | 28 ianuarie 1980 |
Deutschland | Fachzahnärztliche Anerkennung für Oralchirurgie/Mundchirurgie | Landeszahnärztekammer | 28 ianuarie 1980 | 
#PAGEBREAK#
Ελλάς | Τίτλoς Οδovτιατρικής ειδικότητας της Γvαθoχειρoυργικής (up to 31 December 2002) | Νoμαρχιακή ΑυτoδιoίκησηΝoμαρχία | 1 ianuarie 2003 |
Ireland | Certificate of specialist dentist in oral surgery | Competent authority recognised for this purpose by the competent minister | 28 ianuarie 1980 |
Italia | Diploma di specialista in Chirurgia Orale | Università | 21 mai 2005 |
Κύπρος | Πιστοποιητικό Αναγνώρισης του Ειδικού Οδοντιάτρου στην Στοματική Χειρουργική | Οδοντιατρικό Συμβούλιο | 1 mai 2004 |
Lietuva | Rezidentūros pa¾ymėjimas, nurodantis suteikt± burnos chirurgo profesinê kvalifikacij± | Universitetas | 1 mai 2004 |
Magyarország | Dento-alveoláris sebészet szakorvosa bizonyítvány | Az Egészségügyi, Szociális és Családügyi Minisztérium illetékes testülete | 1 mai 2004 |
Malta | Ċertifikat ta' speċjalista dentali fil-Kirurġija tal-ħalq | Kumitat ta' Approvazzjoni dwar Speċjalisti | 1 mai 2004 |
Nederland | Bewijs van inschrijving als kaakchirurg in het Specialistenregister | Specialisten Registratie Commissie (SRC) van de Nederlandse Maatschappij tot bevordering der Tandheelkunde | 28 ianuarie 1980 |
Polska | Dyplom uzyskania tytu³u specjalisty w dziedzinie chirurgii stomatologicznej | Centrum Egzaminów Medycznych | 1 mai 2004 |
Slovenija | Potrdilo o opravljenem specialistiènem izpitu iz oralne kirurgije | 1.Ministrstvo za zdravje2.Zdravniška zbornica Slovenije | 1 mai 2004 |
Suomi/Finland | Erikoishammaslääkärin tutkinto, suu- ja leuka-kirurgia/Specialtandläkar-examen, oral och maxillofacial kirurgi | Helsingin yliopisto/Helsingfors universitetOulun yliopistoTurun yliopisto | 1 ianuarie 1994 |
Sverige | Bevis om specialist-kompetens i tandsystemets kirurgiska sjukdomar | Socialstyrelsen | 1 ianuarie 1994 |
United Kingdom | Certificate of completion of specialist training in oral surgery | Competent authority recognised for this purpose | 28 ianuarie 1980 |
V.4. MEDIC VETERINAR
5.4.1. Program de studii pentru medicii veterinari
Programul de studii care conduce la obtinerea titlurilor de calificare ca medic veterinar cuprinde cel putin urmatoarele materii.
Predarea uneia sau mai multor materii poate avea loc in cadrul celorlalte discipline sau in conexiune cu acestea.
А. Materii de baza:
- Fizica
- Chimie
- Biologie animala
- Biologia plantelor
- Matematici aplicate stiintelor biologice
B. Materii specifice:
(а) Știinte fundamentale:
- Anatomie (inclusiv histologie si embriologie)
- Fiziologie
- Biochimie
- Genetica
- Farmacologie
- Farmacie
- Toxicologie
- Microbiologie
- Imunologie
- Epidemiologie
- Deontologie
(b) Știinte clinice:
- Obstetrica
- Patologie (inclusiv anatomie patologica)
- Parazitologie
- Medicina clinica si chirurgie (inclusiv anestezie)
- Prelegeri clinice despre diferite animale domestice, pasari si alte specii de animale
- Medicina preventiva
- Radiologie
- Reproducere si tulburari de reproducere
- Medicina veterinara si sanatate publica
- Legislatie in domeniul medicinii veterinare si medicina legala
- Terapeutica
- Propedeutica
(c) Productie animala:
- Productie animala
- Nutritie animala
- Agronomie
- Economie rurala
- Cresterea si sanatatea animalelor
- Igiena veterinara
- Etologie protectie animala.
(d) Igiena alimentara:
- inspectia si controlul produselor alimentare pentru animale sau de origine animala
- igiena si tehnologie alimentara
- lucrari practice (inclusiv lucrari practice in locurile de sacrificare si de tratare a produselor alimentare)
Instruirea practica se poate desfasura sub forma unui stagiu, cu conditia ca aceasta sa fie pe baza de program integral si sa se afle sub controlul direct al autoritatii sau al organismului competent si sa nu depaseasca sase luni din perioada totala de cinci ani de studiu.
Repartizarea instruirii teoretice si practice intre diferitele grupe de materii se face echilibrat si in mod coordonat, astfel incat cunostintele si experienta sa poata fi dobandite in mod corespunzator pentru a permite medicilor veterinari sa-si poata indeplini sarcinile in totalitate.
5.4.2. Ttluri de calificare ca medic veterinar
Țara | Titlu de calificare | Organismul care elibereaza titlul de calificare | Certificatul care insoteste titlul de calificare | Data de referinta |
BelgiëBelgiqueBelgien | Diploma van dierenartsDiplôme de docteur en médecine vétérinaire | De universiteitenLes universitésDe bevoegde Examen-commissie van de Vlaamse GemeenschapLe Jury compétent d'enseignement de la Communauté française | | 21 decembrie 1980 |
Èeská republika | Diplom o ukonèení studia ve studijním programu veterinární lékaøství (doktor veterinární medicíny, MVDr.)Diplom o ukonèení studia ve studijním programu veterinární hygiena a ekologie (doktor veterinární medicíny, MVDr.) | Veterinární fakulta univerzity v Èeské republice | | 1 mai 2004 |
Danmark | Bevis for bestået kandidateksamen i veterinærvidenskab | Kongelige Veterinær- og Landbohøjskole | | 21 decembrie 1980 |
Deutschland | Zeugnis über das Ergebnis des Dritten Abscnitts der Tierärztlichen Prüfung und das Gesamtergebnis der Tierärztlichen Prüfung | Der Vorsitzende des Prüfungsausschusses für die Tierärztliche Prüfung einer Universität oder Hochschule | | 21 decembrie 1980 |
Eesti | Diplom: täitnud veterinaarmeditsiini õppekava | Eesti Põllumajandusülikool | | 1 mai 2004 |
Ελλάς | Πτυχίo Κτηvιατρικής | Πανεπιστήμιο Θεσσαλονίκης και Θεσσαλίας | | 1 ianuarie 1981 |
España | Título de Licenciado en Veterinaria | Ministerio de Educación y CulturaEl rector de una universidad | | 1 ianuarie 1986 |
France | Diplôme d'Etat de docteur vétérinaire | | | 21 decembrie 1980 |
Ireland | Diploma of Bachelor in/of Veterinary Medicine (MVB)Diploma of Membership of the Royal College of Veterinary Surgeons (MRCVS) | | | 21 decembrie 1980 |
Italia | Diploma di laurea in medicina veterinaria | Università | Diploma di abilitazione all'esercizio della medicina veterinaria | 1 ianuarie 1985 |
Κύπρος | Πιστοποιητικό Εγγραφής Kτηνιάτρου | Κτηνιατρικό Συμβούλιο | | 1 mai 2004 |
Latvija | Veterinārārsta diploms | Latvijas Lauksaimniecības Universitāte | | 1 mai 2004 |
Lietuva | Aukštojo mokslo diplomas (veterinarijos gydytojo (DVM)) | Lietuvos Veterinarijos Akademija | | 1 mai 2004 |
Luxembourg | Diplôme d'Etat de docteur en médecine vétérinaire | Jury d'examen d'Etat | | 21 decembrie 1980 |
Magyarország | Állatorvos doktor oklevél — dr. med. vet. | Szent István Egyetem Állatorvos-tudományi Kar | | 1 mai 2004 |
Malta | Liċenzja ta' Kirurgu Veterinarju | Kunsill tal-Kirurġi Veterinarji | | 1 mai 2004 |
Nederland | Getuigschrift van met goed gevolg afgelegd diergeneeskundig/veeartse-nijkundig examen | | | 21 decembrie 1980 |
Österreich | Diplom-TierarztMagister medicinae veterinariae | Universität | Doktor der VeterinärmedizinDoctor medicinae veterinariaeFachtierarzt | 1 ianuarie 1994 |
Polska | Dyplom lekarza weterynarii | 1.Szko³a G³ówna Gospodarstwa Wiejskiego w Warszawie2.Akademia Rolnicza we Wroc³awiu3.Akademia Rolnicza w Lublinie4.Uniwersytet Warmiñsko-Mazurski w Olsztynie | | 1 mai 2004 |
Portugal | Carta de curso de licenciatura em medicina veterinária | Universidade | | 1 ianuarie 1986 |
Slovenija | Diploma, s katero se podeljuje strokovni naslov "doktor veterinarske medicine/doktorica veterinarske medicine" | Univerza | Sprièevalo o opravljenem dr¾avnem izpitu s podroèja veterinarstva | 1 mai 2004 |
Slovensko | Vysokoškolský diplom o udelení akademického titulu "doktor veterinárskej medicíny" ("MVDr.") | Univerzita veterinárskeho lekárstva | | 1 mai 2004 |
Suomi/ Finland | Eläinlääketieteen lisensiaatin tutkinto/Veterinärmedicine licentiatexamen | Helsingin yliopisto/Helsingfors universitet | | 1 ianuarie 1994 |
Sverige | Veterinärexamen | Sveriges Lantbruksuniversitet | | 1 ianuarie 1994 |
United Kingdom | 1.Bachelor of Veterinary Science (BVSc) | 1.University of Bristol | 21 decembrie 1980 |
2.Bachelor of Veterinary Science (BVSc) | 2.University of Liverpool |
3.Bachelor of Veterinary Medicine (BvetMB) | 3.University of Cambridge |
4.Bachelor of Veterinary Medicine and Surgery (BVM&S) | 4.University of Edinburgh |
5.Bachelor of Veterinary Medicine and Surgery (BVM&S) | 5.University of Glasgow |
6.Bachelor of Veterinary Medicine (BvetMed) | 6.University of London |
V.5. MOAȘA
5.5.1. Program de studii pentru moase (Tipurile de formare І si ІІ)
Programul de formare pentru obtinerea unei diplome, a unui certificat sau a unui titlu de calificare ca moasa consta din urmatoarele doua parti:
A. Instruirea teoretica si tehnica
(a) Materii de baza
- Notiuni fundamentale de anatomie si fiziologie
- Notiuni fundamentale de patologie
- Notiuni fundamentale de bacteriologie, virusologie si parazitologie
- Notiuni fundamentale de biofizica, biochimie si radiologie
- Pediatrie, in special referitor la nou-nascuti
- Igiena, educatie sanitara, medicina preventiva, diagnosticare timpurie
- Nutritie si dietetica, in special cu privire la femei, nou-nascuti si sugari
- Notiuni fundamentale de sociologie si probleme de medicina sociala
- Notiuni fundamentale de farmacologie
- Psihologie
- Pedagogie
- Legislatie medicala si sociala si organizare medicala
- Deontologie si legislatie profesionala
- Educatie sexuala si planificare familiala
- Protectia juridica a mamei si copilului
(b) Materii specifice activitatilor moaselor
- Anatomie si fiziologie
- Embriologie si dezvoltarea fatului
- Sarcina, nastere si puerperalitate
- Patologie ginecologica si obstetrica
- Pregatire pentru nastere si maternitate, inclusiv aspectele psihologice
- Pregatire pentru nastere (inclusiv cunoasterea si folosirea echipamentului tehnic de obstetrica)
- Analgezie, anestezie si resuscitare
- Fiziologia si patologia nou-nascutului
- Ingrijirea si supravegherea nou-nascutului
- Factori psihologici si sociali
B. Instruirea practica si instruirea clinica
Aceasta instruire se face sub supraveghere corespunzatoare:
- Consultarea femeilor insarcinate, inclusiv cel putin 100 de examinari prenatale.
- Supravegherea si ingrijirea a cel putin 40 de parturiente.
- Asistarea de catre studenti la cel putin 40 de nasteri; in cazul in care nu se poate ajunge la acest numar ca urmare a lipsei de femei in travaliu, poate fi redus la minim 30, cu conditia ca studentul sa particpe activ la inca 20 de nasteri.
- Asistarea la nasteri cu prezentare pelviana. In cazul in care acest lucru nu este posibil, ca urmare a numarului insuficient de nasteri cu prezentare pelviana, instruirea se face prin simulare.
- Practicarea epiziotomiei si initierea in sutura. Initierea va cuprinde instruire teoretica si exercitii clinice. Practicarea suturii include sutura epiziotomiilor si a rupturilor simple de perineu, care poate fi simulata in cazul in care este absolut necesar.
- Supravegherea si ingrijirea a 40 de femei, care urmeaza sa nasca sau care au nascut, avand sarcini cu risc.
- Supravegherea si ingrijirea, inclusiv examinarea, a cel putin 100 de parturiente sanatoase si nou-nascuti sanatosi.
- Urmarirea si ingrijirea nou-nascutului necesitand ingrijiri speciale, inclusiv a celor nascuti prematur, a celor nascuti dupa termen, precum si a celor subponderali sau bolnavi.
- Ingrijirea femeilor care prezinta cu patologii ginecologice si obstetricale.
- Initierea in ingrijirea medicala si chirurgicala. Initierea va cuprinde instruire teoretica si exercitii clinice.
Instruirea teoretica si tehnica (parte A a programului de formare) se face in mod echilibrat si coordonat cu instruirea clinica (partea B a programului de formare), astfel incat cunostintele si experientele prevazute in aceasta anexa sa poata fi dobandite in mod corespunzator.
Instruirea clinica a moasei (partea B a programului de formare) trebuie efectuata sub forma unor stagii controlate in cadrul spitalelor sau al altor servicii de sanatate autorizate de autoritatile sau organismele competente. In cursul acestei formari, viitoarele moase participa la activitatile serviciilor in cauza, in masura in care aceste activitati contribuie la formarea lor. Acestea sunt initiate in responsabilitatile pe care le implica activitatile de moasa.
5.5.2. Titluri de calificare ca moasa
Țara | Titlu de calificare | Organismul care elibereaza titlul de calificare | Titlul profesional | Data de referinta |
BelgiëBelgiqueBelgien | Diploma van vroedvrouwDiplôme d'accoucheuse | De erkende opleidingsinstitutenLes établissements d'enseignementDe bevoegde Examen- commissie van de Vlaamse GemeenschapLe Jury compétent d'enseignement de la Communauté française | VroedvrouwAccoucheuse | 23 ianuarie 1983 |
Èeská republika | 1.Diplom o ukonèení studia ve studijním programu ošetøovatelství ve studijním oboru porodní asistentka (bakaláø, Bc.)Vysvìdèení o státní závìreèné zkoušce | 1.Vysoká škola zøízená nebo uznaná státem | Porodní asistentka/porodní asistent | 1 mai 2004 |
2.Diplom o ukonèení studia ve studijním oboru diplomovaná porodní asistentka (diplomovaný specialista, DiS.)Vysvìdèení o absolutoriu | 2.Vyšší odborná škola zøízená nebo uznaná státem |
Danmark | Bevis for bestået jordemodereksamen | Danmarks jordemoderskole | Jordemoder | 23 ianuarie 1983 |
Deutschland | Zeugnis über die staatliche Prüfung für Hebammen und Entbindungspfleger | Staatlicher Prüfungsausschuss | HebammeEntbindungspfleger | 23 ianuarie 1983 |
Eesti | Diplom ämmaemanda erialal | 1.Tallinna Meditsiinikool2.Tartu Meditsiinikool | Ämmaemand | 1 mai 2004 |
Ελλάς | 1.Πτυχίο Τμήματος Μαιευτικής Τεχνολογικών Εκπαιδευτικών Ιδρυμάτων (Τ.Ε.Ι.) | 1.Τεχνολογικά Εκπαιδευτικά Ιδρύματα (Τ.Ε.Ι.) | ΜαίαΜαιευτής | 23 ianuarie 1983 |
2.Πτυχίο του Τμήματος Μαιών της Ανωτέρας Σχολής Στελεχών Υγείας και Κοινων. Πρόνοιας (ΚΑΤΕΕ) | 2.ΚΑΤΕΕ Υπουργείου Εθνικής Παιδείας και Θρησκευμάτων |
3.Πτυχίο Μαίας Ανωτέρας Σχολής Μαιών | 3.Υπουργείο Υγείας και Πρόνοιας |
España | Título de MatronaTítulo de Asistente obstétrico (matrona)Título de Enfermería obstétrica-ginecológica | Ministerio de Educación y Cultura | MatronaAsistente obstétrico | 1 ianuarie 1986 |
France | Diplôme de sage-femme | L'Etat | Sage-femme | 23 ianuarie 1983 |
Ireland | Certificate in Midwifery | An Board Altranais | Midwife | 23 ianuarie 1983 |
Italia | Diploma d'ostetrica | Scuole riconosciute dallo Stato | Ostetrica | 23 ianuarie 1983 |
Κύπρος | Δίπλωμα στο μεταβασικό πρόγραμμα Μαιευτικής | Νοσηλευτική Σχολή | Εγγεγραμμένη Μαία | 1 mai 2004 |
Latvija | Diploms par vecmātes kvalifikācijas iegūšanu | Māsu skolas | Vecmāte | 1 mai 2004 |
Lietuva | 1.Aukštojo mokslo diplomas, nurodantis suteikt± bendrosios praktikos slaugytojo profesinê kvalifikacij±, ir profesinės kvalifikacijos pa¾ymėjimas, nurodantis suteikt± akušerio profesinê kvalifikacij±Pa¾ymėjimas, liudijantis profesinê praktik± akušerijoje | 1.Universitetas | Akušeris | 1 mai 2004 |
2.Aukštojo mokslo diplomas (neuniversitetinės studijos), nurodantis suteikt± bendrosios praktikos slaugytojo profesinê kvalifikacij±, ir profesinės kvalifikacijos pa¾ymėjimas, nurodantis suteikt± akušerio profesinê kvalifikacij±Pa¾ymėjimas, liudijantis profesinê praktik± akušerijoje | 2.Kolegija |
3.Aukštojo mokslo diplomas (neuniversitetinės studijos), nurodantis suteikt± akušerio profesinê kvalifikacij± | 3.Kolegija |
Luxembourg | Diplôme de sage-femme | Ministère de l'éducation nationale, de la formation professionnelle et des sports | Sage-femme | 23 ianuarie 1983 |
Magyarország | Szülésznõ bizonyítvány | Iskola/fõiskola | Szülésznõ | 1 mai 2004 |
Malta | Lawrja jew diploma fl- Istudji tal-Qwiebel | Universita ta' Malta | Qabla | 1 mai 2004 |
Nederland | Diploma van verloskundige | Door het Ministerie van Volksgezondheid, Welzijn en Sport erkende opleidings-instellingen | Verloskundige | 23 ianuarie 1983 |
Österreich | Hebammen-Diplom | HebammenakademieBundeshebammenlehranstalt | Hebamme | 1 ianuarie 1994 |
Polska | Dyplom ukoñczenia studiów wy¿szych na kierunku po³o¿nictwo z tytu³em "magister po³o¿nictwa" | Instytucja prowadz±ca kszta³cenie na poziomie wy¿szym uznana przez w³a¶ciwe w³adze (Higher educational institution recognised by the competent authorities) | Po³o¿na | 1 mai 2004 |
Portugal | 1.Diploma de enfermeiro especialista em enfermagem de saúde materna e obstétrica | 1.Ecolas de Enfermagem | Enfermeiro especialista em enfermagem de saúde materna e obstétrica | 1 ianuarie 1986 |
2.Diploma/carta de curso de estudos superiores especializados em enfermagem de saúde materna e obstétrica | 2.Escolas Superiores de Enfermagem |
3.Diploma (do curso de pós-licenciatura) de especialização em enfermagem de saúde materna e obstétrica | 3.Escolas Superiores de EnfermagemEscolas Superiores de Saúde |
Slovenija | Diploma, s katero se podeljuje strokovni naslov "diplomirana babica/diplomirani babièar" | 1.Univerza2.Visoka strokovna šola | diplomirana babica/diplomirani babièar | 1 mai 2004 |
Slovensko | 1.Vysokoškolský diplom o udelení akademického titulu "bakalár z pôrodnej asistencie" ("Bc.")2.Absolventský diplom v študijnom odbore diplomovaná pôrodná asistentka | 1.Vysoká škola2.Stredná zdravotnícka škola | Pôrodná asistentka | 1 mai 2004 |
Suomi/ Finland | 1.Kätilön tutkinto/barnmorskeexamen | 1.Terveydenhuoltooppi-laitokset/hälsovårdsläroanstalter | Kätilö/Barnmorska | 1 ianuarie 1994 |
2.Sosiaali- ja terveysalan ammattikorkeakoulututkinto, kätilö (AMK)/yrkeshögskoleexamen inom hälsovård och det sociala området, barnmorska (YH) | 2.Ammattikorkeakoulut/ Yrkeshögskolor |
Sverige | Barnmorskeexamen | Universitet eller högskola | Barnmorska | 1 ianuarie 1994 |
United Kingdom | Statement of registration as a Midwife on part 10 of the register kept by the United Kingdom Central Council for Nursing, Midwifery and Health visiting | Various | Midwife | 23 ianuarie 1983 | 
#PAGEBREAK#
V.6. FARMACIST
5.6.1. Program de studii pentru farmacisti
- Biologia plantelor si animalelor
- Fizica
- Chimie generala si anorganica
- Chimie organica
- Chimie analitica
- Chimie farmaceutica, inclusiv analiza medicamentelor
- Biochimie generala si aplicata (medicala)
- Anatomie si fiziologie; terminologie medicala
- Microbiologie
- Farmacologie si farmacoterapie
- Tehnologie farmaceutica
- Toxicologie
- Farmacognosie
- Legislatie si, dupa caz, deontologie.
Repartizarea instruirii teoretice si practice trebuie, pentru fiecare materie care figureaza in programul minim de studii, sa acorde suficienta importanta, pentru a pastra caracterul universitar al instruirii.
5.6.2. Titluri de calificare ca farmacist
Țara | Titlu de calificare | Organismul care elibereaza titlul de calificare | Certificatul care insoteste titlul de calificare | Data de referinta |
BelgiëBelgiqueBelgien | Diploma van apothekerDiplôme de pharmacien | De universiteitenLes universitésDe bevoegde Examencommissie van de Vlaamse GemeenschapLe Jury compétent d'enseignement de la Communauté française | | 1 octombrie 1987 |
Èeská republika | Diplom o ukonèení studia ve studijním programu farmacie (magistr, Mgr.) | Farmaceutická fakulta univerzity v Èeské republice | Vysvìdèení o státní závìreèné zkoušce | 1 mai 2004 |
Danmark | Bevis for bestået farmaceutisk kandidateksamen | Danmarks Farmaceutiske Højskole | | 1 octombrie 1987 |
Deutschland | Zeugnis über die Staatliche Pharmazeutische Prüfung | Zuständige Behörden | | 1 octombrie 1987 |
Eesti | Diplom proviisori õppekava läbimisest | Tartu Ülikool | | 1 mai 2004 |
Ελλάς | Άδεια άσκησης φαρμακευτικού επαγγέλματος | Νομαρχιακή Αυτοδιοίκηση | | 1 octombrie 1987 |
España | Título de Licenciado en Farmacia | Ministerio de Educación y CulturaEl rector de una universidad | | 1 octombrie 1987 |
France | Diplôme d'Etat de pharmacienDiplôme d'Etat de docteur en pharmacie | Universités | | 1 octombrie 1987 |
Ireland | Certificate of Registered Pharmaceutical Chemist | | | 1 octombrie 1987 |
Italia | Diploma o certificato di abilitazione all'esercizio della professione di farmacista ottenuto in seguito ad un esame di Stato | Università | | 1 noiembrie 1993 |
Κύπρος | Πιστοποιητικό Εγγραφής Φαρμακοποιού | Συμβούλιο Φαρμακευτικής | | 1 mai 2004 |
Latvija | Farmaceita diploms | Universitātes tipa augstskola | | 1 mai 2004 |
Lietuva | Aukštojo mokslo diplomas, nurodantis suteikt± vaistininko profesinê kvalifikacij± | Universitetas | | 1 mai 2004 |
Luxembourg | Diplôme d'Etat de pharmacien | Jury d'examen d'Etat + visa du ministre de l'éducation nationale | | 1 octombrie 1987 |
Magyarország | Okleveles gyógyszerész oklevél (magister pharmaciae, röv: mag. Pharm) | EG Egyetem | | 1 mai 2004 |
Malta | Lawrja fil-farmaċija | Universitá ta' Malta | | 1 mai 2004 |
Nederland | Getuigschrift van met goed gevolg afgelegd apothekersexamen | Faculteit Farmacie | | 1 octombrie 1987 г. |
Österreich | Staatliches Apothekerdiplom | Bundesministerium für Arbeit, Gesundheit und Soziales | | 1 octombrie 1994 |
Polska | Dyplom ukoñczenia studiów wy¿szych na kierunku farmacja z tytu³em magistra | 1.Akademia Medyczna2.Uniwersytet Medyczny3.Collegium Medicum Uniwersytetu Jagielloñskiego | | 1 mai 2004 |
Portugal | Carta de curso de licenciatura em Ciências Farmacêuticas | Universidades | | 1 octombrie 1987 |
Slovenija | Diploma, s katero se podeljuje strokovni naziv "magister farmacije/magistra farmacije" | Univerza | Potrdilo o opravljenem strokovnem izpitu za poklic magister farmacije/magistra farmacije | 1 mai 2004 |
Slovensko | Vysokoškolský diplom o udelení akademického titulu "magister farmácie" ("Mgr.") | Vysoká škola | | 1 mai 2004 |
Suomi/Finland | Proviisorin tutkinto/Provisorexamen | Helsingin yliopisto/Helsingfors universitetKuopion yliopisto | | 1 octombrie 1994 |
Sverige | Apotekarexamen | Uppsala universitet | | 1 octombrie 1994 |
United Kingdom | Certificate of Registered Pharmaceutical Chemist | | | 1 octombrie 1987 |
V.7. ARHITECT
5.7.1. Titluri de calificare ca arhitect, recunoscute in temeiul articolului 46 alineatul (1)
Țara | Titlu de calificare | Organismul care elibereaza titlul de calificare | Certificatul care insoteste titlul de calificare | Anul universitar de referinta |
BelgiëBelgiqueBelgien | 1.ArchitectArchitecte2.ArchitectArchitecte3.Architect4.ArchitectArchitecte5.ArchitectArchitecte6.Burgelijke ingenieur-architect | 1.Nationale hogescholen voor architectuur2.Hogere-architectuur-instituten3.Provinciaal Hoger Instituut voor Architectuur te Hasselt4.Koninklijke Academies voor Schone Kunsten5.Sint-Lucasscholen6.Faculteiten Toegepaste Wetenschappen van de Universiteiten6."Faculté Polytechnique" van Mons | | 1988/1989 |
1.ArchitecteArchitect2.ArchitecteArchitect3.Architect4.ArchitecteArchitect5.ArchitecteArchitect6.Ingénieur-civil— architecte | 1.Ecoles nationales supérieures d'architecture2.Instituts supérieurs d'architecture3.Ecole provinciale supérieure d'architecture de Hasselt4.Académies royales des Beaux-Arts5.Ecoles Saint-Luc6.Facultés des sciences appliquées des universités6.Faculté polytechnique de Mons |
Danmark | Arkitekt cand. arch. | Kunstakademiets Arkitektskole i KøbenhavnArkitektskolen i Århus | | 1988/1989 |
Deutschland | Diplom-Ingenieur, Diplom-Ingenieur Univ. | Universitäten (Architektur/Hochbau)Technische Hochschulen (Architektur/Hochbau)Technische Universitäten (Architektur/Hochbau)Universitäten-Gesamthochschulen (Architektur/Hochbau)Hochschulen für bildende KünsteHochschulen für Künste | | 1988/1989 |
Diplom-Ingenieur, Diplom-Ingenieur FH | Fachhochschulen (Architektur/Hochbau) [16]Universitäten-Gesamthochschulen (Architektur/Hochbau) beientsprechenden Fachhochschulstudiengängen |
Eλλάς | Δίπλωμα αρχιτέκτονα — μηχανικού | Εθνικό Μετσόβιο Πολυτεχνείο (ΕΜΠ), τμήμα αρχιτεκτόνων — μηχανικώνΑριστοτέλειο Πανεπιστήμο Θεσσαλονίκης (ΑΠΘ), τμήμα αρχιτεκτόνων — μηχανικών της Πολυτεχνικής σχολής | Βεβαίωση που χορηγεί το Τεχνικό Επιμελητήριο Ελλάδας (ΤΕΕ) και η οποία επιτρέπει την άσκηση δραστηριοτήτων στον τομέα της αρχιτεκτονικής | 1988/1989 |
España | Título oficial de arquitecto | Rectores de las universidades enumeradas a continuación: Universidad Politécnica de Cataluña, Escuelas Técnicas Superiores de Arquitectura de Barcelona o del Vallès;Universidad Politécnica de Madrid, Escuela Técnica Superior de Arquitectura de Madrid;Universidad Politécnica de Las Palmas, Escuela Técnica Superior de Arquitectura de Las Palmas;Universidad Politécnica de Valencia, Escuela Técnica Superior de Arquitectura de Valencia;Universidad de Sevilla, Escuela Técnica Superior de Arquitectura de Sevilla;Universidad de Valladolid, Escuela Técnica Superior de Arquitectura de Valladolid;Universidad de Santiago de Compostela, Escuela Técnica Superior de Arquitectura de La Coruña;Universidad del País Vasco, Escuela Técnica Superior de Arquitectura de San Sebastián;Universidad de Navarra, Escuela Técnica Superior de Arquitectura de Pamplona;Universidad de Alcalá de Henares, Escuela Politécnica de Alcalá de Henares;Universidad Alfonso X El Sabio, Centro Politécnico Superior de Villanueva de la Cañada;Universidad de Alicante, Escuela Politécnica Superior de Alicante;Universidad Europea de Madrid;Universidad de Cataluña, Escuela Técnica Superior de Arquitectura de Barcelona;Universidad Ramón Llull, Escuela Técnica Superior de Arquitectura de La Salle;Universidad S.E.K. de Segovia, Centro de Estudios Integrados de Arquitectura de Segovia;Universidad de Granada, Escuela Técnica Superior de Arquitectura de Granada. | | 1988/1989 1999/2000 1999/2000 1997/1998 1998/1999 1999/2000 1998/1999 1999/2000 1994/1995 |
France | 1.Diplôme d'architecte DPLG, y compris dans le cadre de la formation professionnelle continue et de la promotion sociale. | 1.Le ministre chargé de l'architecture | | 1988/1989 |
2.Diplôme d'architecte ESA | 2.Ecole spéciale d'architecture de Paris |
3.Diplôme d'architecte ENSAIS | 3.Ecole nationale supérieure des arts et industries de Strasbourg, section architecture |
Ireland | 1.Degree of Bachelor of Architecture (B.Arch. NUI) | 1.National University of Ireland to architecture graduates of University College Dublin | | 1988/1989 |
2.Degree of Bachelor of Architecture (B.Arch.)(Previously, until 2002 - Degree standard diploma in architecture (Dip. Arch)) | 2.Dublin Institute of Technology, Bolton Street, Dublin(College of Technology, Bolton Street, Dublin) |
3.Certificate of associateship (ARIAI) | 3.Royal Institute of Architects of Ireland |
4.Certificate of membership (MRIAI) | 4.Royal Institute of Architects of Ireland |
Italia | —Laurea in architettura | Università di CamerinoUniversità di Catania — Sede di SiracusaUniversità di ChietiUniversità di FerraraUniversità di FirenzeUniversità di GenovaUniversità di Napoli Federico IIUniversità di Napoli IIUniversità di PalermoUniversità di ParmaUniversità di Reggio CalabriaUniversità di Roma "La Sapienza"Universtià di Roma IIIUniversità di TriestePolitecnico di BariPolitecnico di MilanoPolitecnico di TorinoIstituto universitario di architettura di Venezia | Diploma di abilitazione all'esercizo indipendente della professione che viene rilasciato dal ministero della Pubblica istruzione dopo che il candidato ha sostenuto con esito positivo l'esame di Stato davanti ad una commissione competente | 1988/1989 |
—Laurea in ingegneria edile — architettura | Università dell'AquillaUniversità di PaviaUniversità di Roma "La Sapienza" | Diploma di abilitazione all'esercizo indipendente della professione che viene rilasciato dal ministero della Pubblica istruzione dopo che il candidato ha sostenuto con esito positivo l'esame di Stato davanti ad una commissione competente | 1998/1999 |
—Laurea specialistica in ingegneria edile — architettura | Università dell'AquillaUniversità di PaviaUniversità di Roma "La Sapienza"Università di AnconaUniversità di Basilicata — PotenzaUniversità di PisaUniversità di BolognaUniversità di CataniaUniversità di GenovaUniversità di PalermoUniversità di Napoli Federico IIUniversità di Roma — Tor VergataUniversità di TrentoPolitecnico di BariPolitecnico di Milano | Diploma di abilitazione all'esercizo indipendente della professione che viene rilasciato dal ministero della Pubblica istruzione dopo che il candidato ha sostenuto con esito positivo l'esame di Stato davanti ad una commissione competente | 2003/2004 |
Laurea specialistica quinquennale in ArchitetturaLaurea specialistica quinquennale in ArchitetturaLaurea specialistica quinquennale in ArchitetturaLaurea specialistica in Architettura | Prima Facoltà di Architettura dell'Università di Roma "La Sapienza"Università di FerraraUniversità di GenovaUniversità di PalermoPolitecnico di MilanoPolitecnico di BariUniversità di Roma IIIUniversità di FirenzeUniversità di Napoli IIPolitecnico di Milano II | Diploma di abilitazione all'esercizo indipendente della professione che viene rilasciato dal ministero della Pubblica istruzione dopo che il candidato ha sostenuto con esito positivo l'esame di Stato davanti ad una commissione competente Diploma di abilitazione all'esercizo indipendente della professione che viene rilasciato dal ministero della Pubblica istruzione dopo che il candidato ha sostenuto con esito positivo l'esame di Stato davanti ad una commissione competente Diploma di abilitazione all'esercizo indipendente della professione che viene rilasciato dal ministero della Pubblica istruzione dopo che il candidato ha sostenuto con esito positivo l'esame di Stato davanti ad una commissione competente Diploma di abilitazione all'esercizo indipendente della professione che viene rilasciato dal ministero della Pubblica istruzione dopo che il candidato ha sostenuto con esito positivo l'esame di Stato davanti ad una commissione competente | 1998/1999 1999/2000 2003/2004 2004/2005 |
Nederland | 1.Het getuigschrift van het met goed gevolg afgelegde doctoraal examen van de studierichting bouwkunde, afstudeerrichting architectuur | 1.Technische Universiteit te Delft | Verklaring van de Stichting Bureau Architectenregister die bevestigt dat de opleiding voldoet aan de normen van artikel 46. | 1988/1989 |
2.Het getuigschrift van het met goed gevolg afgelegde doctoraal examen van de studierichting bouwkunde, differentiatie architectuur en urbanistiek | 2.Technische Universiteit te Eindhoven |
3.Het getuigschrift hoger beroepsonderwijs, op grond van het met goed gevolg afgelegde examen verbonden aan de opleiding van de tweede fase voor beroepen op het terrein van de architectuur, afgegeven door de betrokken examencommissies van respectievelijk:de Amsterdamse Hogeschool voor de Kunsten te Amsterdamde Hogeschool Rotterdam en omstreken te Rotterdamde Hogeschool Katholieke Leergangen te Tilburgde Hogeschool voor de Kunsten te Arnhemde Rijkshogeschool Groningen te Groningende Hogeschool Maastricht te Maastricht | |
Österreich | 1.Diplom-Ingenieur, Dipl.-Ing. | 1.Technische Universität Graz (Erzherzog-Johann-Universität Graz) | | 1998/1999 |
2.Dilplom-Ingenieur, Dipl.-Ing. | 2.Technische Universität Wien |
3.Diplom-Ingenieur, Dipl.-Ing. | 3.Universität Innsbruck (Leopold-Franzens-Universität Innsbruck) |
4.Magister der Architektur, Magister architecturae, Mag. Arch. | 4.Hochschule für Angewandte Kunst in Wien |
5.Magister der Architektur, Magister architecturae, Mag. Arch. | 5.Akademie der Bildenden Künste in Wien |
6.Magister der Architektur, Magister architecturae, Mag. Arch. | 6.Hochschule für künstlerishe und industrielle Gestaltung in Linz |
Portugal | Carta de curso de licenciatura em Arquitectura Para os cursos iniciados a partir do ano académico de 1991/92 | Faculdade de arquitectura da Universidade técnica de LisboaFaculdade de arquitectura da Universidade do PortoEscola Superior Artística do PortoFaculdade de Arquitectura e Artes da Universidade Lusíada do Porto | | 1988/1989 1991/1992 |
Suomi/Finland | Arkkitehdin tutkinto/Arkitektexamen | Teknillinen korkeakoulu/Tekniska högskolan (Helsinki)Tampereen teknillinen korkeakoulu/Tammerforstekniska högskolaOulun yliopisto/Uleåborgs universitet | | 1998/1999 |
Sverige | Arkitektexamen | Chalmers Tekniska Högskola AB Kungliga Tekniska Högskolan Lunds Universitet | | 1998/1999 |
United Kingdom | 1.Diplomas in architecture | 1.UniversitiesColleges of ArtSchools of Art | Certificate of architectural education, issued by the Architects Registration Board. The diploma and degree courses in architecture of the universities, schools and colleges of art should have met the requisite threshold standards as laid down in Article 46 of this Directive and in Criteria for validation published by the Validation Panel of the Royal Institute of British Architects and the Architects Registration Board. EU nationals who possess the Royal Institute of British Architects Part I and Part II certificates, which are recognised by ARB as the competent authority, are eligible. Also EU nationals who do not possess the ARB-recognised Part I and Part II certificates will be eligible for the Certificate of Architectural Education if they can satisfy the Board that their standard and length of education has met the requisite threshold standards of Article 46 of this Directive and of the Criteria for validation. | 1988/1989 |
2.Degrees in architecture | 2.Universities | |
3.Final examination | 3.Architectural Association | |
4.Examination in architecture | 4.Royal College of Art | |
5.Examination Part II | 5.Royal Institute of British Architects | |
[*] 1 ianuarie 1983.
[**] 1 ianuarie 1983.
[***] 1 august 1987, cu exceptia persoanelor care au inceput perioada de formare inainte de aceasta data.
[****] 31 decembrie 1971.
[*****] 31 octombrie 1999.
[******] Titlurile de calificare nu mai sunt eliberate pentru formarile incepute inainte de 5 martie 1982.
[] 9 iulie 1984.
[] 3 decembrie 1971.
[] 31 octombrie 1993.
[] Titlurile de calificare nu mai sunt eliberate pentru perioadele de formare incepute dupa 5 martie 1982.
[] 8 iulie 1984.
[] 1 ianuarie 1983, cu exceptia persoanelor care au inceput formarea inainte de aceasta data si care au incheiat-o inainte de sfarsitul anului 1988.
[] 31 decembrie 1994.
[] 1 ianuarie 1983.
[] Formarea care atesta dobandirea calificarilor oficiale de specialist in chirurgie oro-dentara si maxilo-faciala (formare de baza in medicina si formare in stomatologie), care presupune incheierea si validarea studiilor de baza in medicina (articolul 24) si, de asemenea, incheierea si validarea studiilor de baza in stomatologie (articolul 34).
[16] Diese Diplome sind je nach Dauer der durch sie abgeschlossenen Ausbildung gemäß Artikel 47 Absatz 1 anzuerkennen.
--------------------------------------------------
20050907 
#PAGEBREAK#
ANEXA VI 
Drepturi dobandite, aplicabile profesiilor recunoscute pe baza coordonarii conditiilor minime de formare profesionala
6. Titluri de calificare ca arhitect care beneficiaza de drepturi dobandite in temeiul articolului 49 alineatul (1)
Țara | Titluri de calificare | Anul universitar de referinta |
België/Belgique/Belgien | Diplomele eliberate de scolile nationale superioare de arhitectura sau de institutele nationale superioare de arhitectura (architecte - architect)Diplomele eliberate de scoala superioara provinciala de arhitectura din Hasselt (arhitect)Diplomele eliberate de academiile regale de arte frumoase (architecte - architect)Diplomele eliberate de "Écoles Saint-Luc" (architecte - architect)Diplomele universitare de inginer in constructii civile, insotite de un certificat de stagiu eliberat de Ordinul arhitectilor care confera titularului dreptul de utilizare a titlului profesional de arhitect (architecte — architect)Diplomele de arhitect eliberate de comisia de examinare centrala sau de stat pentru arhitectura (architecte — architect)Diplomele de inginer constructor civil-arhitect si diplomele de inginer-arhitect eliberate de facultatile de stiinte aplicate ale universitatilor si de Facultatea Politehnica din Mons (ingénieur - architecte, ingénieur -architect) | 1987/1988 |
Èeská republika | Diplomele eliberate de facultatile "Èeské vysoké uèení technické" (Universitatea tehnica ceha din Praga):"Vysoká škola architektury a pozemního stavitelství" (Școala superioara de arhitectura si constructii imobiliare) (pana in 1951),"Fakulta architektury a pozemního stavitelství" (Facultatea de arhitectura si constructii imobiliare) (1951-1960),"Fakulta stavební" (Facultatea de constructii civile) (din 1960) in specializarile: constructii si structuri imobiliare, constructii imobiliare, constructii si arhitectura, arhitectura (inclusiv amenajarea teritoriului), constructii civile si constructii destinate productiei industriale si agricole sau in cadrul programului de studii de constructii civile, in specializarea constructii imobiliare si arhitectura,"Fakulta architektury" (Facultatea de arhitectura) (din 1976) in specializarile: arhitectura, amenajarea teritoriului sau, in cadrul programului de studii de arhitectura si amenajarea teritoriului, in specializarile: arhitectura, teoria proiectarii arhitectonice, amenajarea teritoriului, istoria arhitecturii si reconstructia monumentelor istorice sau arhitectura si constructii imobiliare,Diplomele eliberate de "Vysoká škola technická Dr. Edvarda Beneše" (pana in 1951) in specializarea arhitectura si constructii;Diplomele eliberate de "Vysoká škola stavitelství v Brnì" (1951 - 1956) in specializarea arhitectura si constructii;Diplomele eliberate de "Vysoké uèení technické v Brnì", de "Fakulta architektury" (Facultatea de arhitectura) (din 1956) in specializarea arhitectura si amenajarea teritoriului sau de "Fakulta stavební" (Facultatea de constructii civile) (din 1956) in specializarea constructii;Diplomele eliberate de "Vysoká škola báòská — Technická univerzita Ostrava", "Fakulta stavební" (Facultatea de constructii civile) (din 1997) in specializarea structuri si arhitectura sau in specializarea constructii civile;Diplome eliberate de "Technická univerzita v Liberci", "Fakulta architektury" (Facultatea de arhitectura) (din 1994) in cadrul programului de studii de arhitectura si amenajarea teritoriului, in specializarea arhitectura;Diplomele eliberate de "Akademie výtvarných umìní v Praze" in cadrul programului de studiu al artelor frumoase, in specializarea proiectare arhitectonica;Diplomele eliberate de "Vysoká škola umìlecko-prùmyslová v Praze" in cadrul programului de studiu al artelor frumoase, in specializarea arhitectura;Certificatul de autorizare eliberat de "Èeská komora architektù" fara precizarea specializarii sau in specializarea constructii imobiliare. | 2006/2007 |
Danmark | Diplomele eliberate de scolile nationale de arhitectura din Copenhaga si Århus (architekt)Certificatul de autorizare eliberat de Comisia arhitectilor conform Legii nr. 202 din 28 mai 1975 (registreret arkitekt)Diplomele eliberate de scolile superioare de constructii civile (bygningskonstruktør), insotite de o atestare din partea autoritatilor competente care certifica faptul ca persoana respectiva a promovat un test pentru titlul sau de calificare, cuprinzand o evaluare a planurilor realizate si executate de candidat in decursul unei perioade de cel putin sase ani de practicare efectiva a activitatilor prevazute la articolul 48 din prezenta directiva | 1987/1988 |
Deutschland | Diplomele eliberate de scolile superioare de arte frumoase [Dipl.-Ing., Architekt (HfbK)]Diplomele eliberate de Technische Hochschulen, catedra de arhitectura (Architektur/Hochbau), de universitatile tehnice, catedra de arhitectura (Architektur/Hochbau), de universitati, catedra de arhitectura (Architektur/Hochbau), precum si, in masura in care aceste institutii au fost regrupate in Gesamthochschulen, de Gesamthochschulen, catedra de arhitectura (Architektur/Hochbau) (Dipl.-Ing. si orice alte titluri de calificare eliberate ulterior titularilor acestor diplome)Diplome eliberate de Fachhochsulen, catedra de arhitectura (Architektur/Hochbau) si, in masura in care aceste institutii au fost regrupate in Gesamthochschulen, de Gesamthochschulen, catedra de arhitectura (Architektur/Hochbau), insotite, in cazul in care durata studiilor este mai mica de patru ani, dar de cel putin trei ani, de un certificat prin care se atesta o perioada de experienta profesionala de patru ani in Republica Federala Germania, eliberat de ordinul profesional in conformitate cu articolul 47 alineatul (1) (Ingénieur grad. si orice alte titluri de calificare eliberate ulterior titularilor acestor diplome)Certificatele (Prüfungszeugnisse) eliberate inainte de 1 ianuarie 1973 de Ingenieurschulen, catedra de arhitectura, si de Werkkunstschulen, catedra de arhitectura, insotite de un atestat din partea autoritatilor competente certificand faptul ca persoana respectiva a promovat un test pentru titlul sau de calificare, cuprinzand o evaluare a planurilor realizate si executate de candidat in decursul unei perioade de cel putin sase ani de practicare efectiva a activitatilor prevazute la articolul 48 din prezenta directiva | 1987/1988 |
Eesti | Diplom arhitektuuri erialal, väljastatud Eesti Kunstiakadeemia arhitektuuri teaduskonna poolt alates 1996 aastast (diploma de studii de arhitectura, eliberata de Facultatea de Arhitectura a Academiei Estoniene de Arte din 1996), väljastatud Tallinna Kunstiülikooli poolt 1989-1995 aastal (eliberata de Universitatea de Arte din Tallinn in perioada 1989-1995), väljastatud Eesti NSV Riikliku Kunstiinstituudi poolt 1951-1988 (eliberata de Institutul de Stat pentru Arte al Republicii Socialiste Sovietice Estonia in perioada 1951-1988). | 2006/2007 |
Eλλάς | Diplomele de inginer-arhitect eliberate de "Metsovion Polytechnion" din Atena, insotite de un atestat eliberat de Camera tehnica a Greciei care confera dreptul exercitarii de activitati in domeniul arhitecturiiDiplomele de inginer-arhitect eliberate de "Aristotelion Panepistimion" din Salonic, insotite de un atestat eliberat de Camera tehnica a Greciei care confera dreptul exercitarii de activitati in domeniul arhitecturiiDiplomele de inginer-constructor civil eliberate de "Metsovion Polytechnion" din Atena, insotite de un atestat eliberat de Camera tehnica a Greciei care confera dreptul exercitarii de activitati in domeniul arhitecturiiDiplomele de inginer-constructor civil eliberate de "Artistotelion Panepistimion" din Salonic, insotite de un atestat eliberat de Camera tehnica a Greciei care confera dreptul exercitarii de activitati in domeniul arhitecturiiDiplomele de inginer-inginer constructor civil eliberate de "Panepistimion Thrakis", insotite de un atestat eliberat de Camera tehnica a Greciei care confera dreptul exercitarii de activitati in domeniul arhitecturiiDiplomele de inginer-inginer constructor civil eliberate de "Panepistimion Patron", insotite de un atestat eliberat de Camera tehnica a Greciei care confera dreptul exercitarii de activitati in domeniul arhitecturii | 1987/1988 |
España | Titlul oficial de arhitect (título oficial de arquitecto) decernat de Ministerul Educatiei si Știintei sau de universitati | 1987/1988 |
France | Diplomele de arhitect recunoscute de guvern, eliberate pana in 1959 de Ministerul educatiei nationale si ulterior de Ministerul afacerilor culturale (architecte DPLG)Diplomele eliberate de "École spéciale d'architecture" (architecte DESA)Diplomele eliberate din 1955 de "École nationale supérieure des arts et industries de Strasbourg" (fosta "École nationale d'ingénieurs de Strasbourg"), catedra de arhitectura (architecte ENSAIS) | 1987/1988 |
Ireland | Titlul de "Bachelor of Architecture" acordat de "National University of Ireland" [B. Arch.(NUI)] absolventilor licentiati ai "University College" din DublinDiploma de nivel universitar in arhitectura eliberata de "College of Technology", Bolton Street, Dublin (Diplom. Arch.)Certificatul de membru asociat al "Royal Institute of Architects of Ireland" (ARIAI)Certificatul de membru al "Royal Institute of Architects of Ireland" (MRIAI) | 1987/1988 |
Italia | Diplomele de "laurea in architettura" eliberate de universitati, institute politehnice si institute superioare de arhitectura din Venetia si Reggio-Calabria, insotite de diploma care confera titularului dreptul de a exercita in mod independent profesia de arhitect, eliberata de Ministerul educatiei dupa ce candidatul a promovat, in fata unei comisii competente, examenul de stat care ii confera dreptul de a exercita in mod independent profesia de arhitect (dott. architetto)Diplomele de "laurea in ingegneria" in domeniul constructiilor, eliberate de universitati si institute politehnice, insotite de diploma care confera titularului dreptul de a exercita in mod independent o profesie in domeniul arhitecturii, eliberata de Ministerul educatiei dupa ce candidatul a promovat, in fata unei comisii competente, examenul de stat care ii confera dreptul de a exercita in mod independent profesia (dott. ing. Architetto ou dott. Ing. in ingegneria civile) | 1987/1988 |
Κύπρος | Βεβαίωση Εγγραφής στο Μητρώο Αρχιτεκτόνων που εκδίδεται από το Επιστημονικό και Τεχνικό Επιμελητήριο Κύπρου [Certificat de inregistrare in Registrul arhitectilor eliberat de Camera stiintifica si tehnica a Ciprului (ETEK)] | 2006/2007 |
Latvija | "Arhitekta diploms", ko izsniegusi Latvijas Valsts Universitātes In¾enierceltniecības fakultātes Arhitektūras nodaļa līdz 1958. gadam, Rīgas Politehniskā Institūta Celtniecības fakultātes Arhitektūras nodaļa no 1958. gada līdz 1991.gadam, Rīgas Tehniskās Universitātes Arhitektūras fakultāte kopš 1991. gada, un "Arhitekta prakses sertifikāts", ko izsniedz Latvijas Arhitektu savienība (diplomele de arhitect eliberate de catedra de arhitectura a Facultatii de constructii civile a Universitatii de stat din Letonia pana in 1958, diplomele de arhitect eliberate de catedra de arhitectura a Facultatii de constructii civile a Institutului politehnic din Riga in perioada 1958-1991, diplomele de arhitect eliberate de Facultatea de arhitectura a Universitatii tehnice din Riga din 1991 si 1992 si certificatul de inregistrare eliberat de Asociatia arhitectilor din Letonia) | 2006/2007 |
Lietuva | Diplomele de inginer arhitect/arhitect eliberate de Kauno politechnikos institutas pana in 1969 (in¾inierius architektas/architektas);Diplomele de arhitect/diplomele de licenta si master in arhitectura eliberate de Vilnius in¾inerinis statybos institutas pana in 1990, de Vilniaus technikos universitetas pana in 1996, de Vilnius Gedimino technikos universitetas din 1996 (architektas/architektûros bakalauras/architektûros magistras);Diplomele de specializare atestand o formare profesionala in arhitectura/licenta sau master in arhitectura, eliberate de LTSR Valstybinis dailës institutas pana in 1990 si de Vilniaus dailës akademija din 1990 (architektûros kursas/architektûros bakalauras/architektūros magistras);Diplomele de licenta si de master in arhitectura eliberate de Kauno technologijos universitetas din 1997 (architektūros bakalauras/architektūros magistras);Toate aceste diplome trebuie sa fie insotite de certificatul eliberat de Comisia de atestare, care confera dreptul de exercitare a activitatilor in domeniul arhitecturii (architecte certifié/Atestuotas architektas) | 2006/2007 |
Magyarország | Diploma "okleveles építészmérnök" (diploma de arhitectura, master in stiintele arhitecturii) eliberata de universitati;Diploma "okleveles építész tervezõ mûvész" (diploma de master in stiintele arhitecturii si constructiei civile) eliberata de universitati | 2006/2007 |
Malta | Perit: Lawrja ta' Perit eliberata de Universita' ta' Malta, care confera dreptul la inregistrare ca "Perit". | 2006/2007 |
Nederland | Atestat care certifica promovarea examenului de licenta in arhitectura, eliberata de catedrele de arhitectura ale scolilor tehnice superioare din Delft sai Eindhoven (bouwkundig ingenieur)Diplomele eliberate de academiile de arhitectura recunoscute de stat (architect)Diplomele eliberate pana in 1971 de fostele institutii de invatamant superior in arhitectura (Hoger Bouwkunstonderricht) (architect HBO)Diplomele eliberate pana in 1970 de fostele institutii de invatamant superior in arhitectura (voortgezet Bouwkunstonderricht) (architect VBO)Atestat care certifica promovarea examenului organizat de Consiliul arhitectilor al "Bond van Nederlandse Architecten" (Ordinul arhitectilor olandezi, BNA) (architect)Diploma de la "Stichting Instituut voor Architectuur" (Fundatia "Institutul de arhitectura") (IVA) eliberata la absolvirea unui curs organizat de aceasta fundatie si care se intinde pe durata a minimum patru ani (architect), insotita de un atestat din partea autoritatilor competente certificand faptul ca persoana respectiva a promovat un test pentru titlul sau de calificare, cuprinzand o evaluare a planurilor realizate si executate de candidat in decursul unei perioade de cel putin sase ani de practicare efectiva a activitatilor prevazute la articolul 44 din prezenta directivaUn atestat al autoritatilor competente certificand faptul ca, inainte de 5 august 1985, persoana respectiva a promovat examenul "kandidaat in de bouwkunde", organizat de scoala tehnica superioara din Delft sau din Eindhoven si ca, pe o perioada de cel putin cinci ani imediat inainte de data respectiva, a exercitat activitati in domeniul arhitecturii a caror natura si importanta garanteaza, conform criteriilor recunoscute in Țarile de Jos, o competenta suficienta pentru exercitarea respectivelor activitati (architect)Un atestat din partea autoritatilor competente eliberat numai persoanelor care au implinit varsta de patruzeci de ani inainte de 5 august 1985 si certificand faptul ca, pe o perioada de cel putin cinci ani imediat inainte de data respectiva, persoanele in cauza au exercitat activitati in domeniul arhitecturii a caror natura si importanta garanteaza, conform criteriilor recunoscute in Țarile de Jos, o competenta suficienta pentru exercitarea respectivelor activitati (architect)Atestatele mentionate la liniutele a saptea si a opta nu mai trebuie recunoscute dupa data intrarii in vigoare a actelor cu putere de lege si de reglementare privind accesul la si exercitarea activitatilor din domeniul arhitecturii cu titlul profesional de arhitect in Țarile de Jos, in masura in care, in conformitate cu aceste dispozitii, atestatele respective nu permit accesul la aceste activitati cu titlul profesional mentionat | 1987/1988 |
Österreich | Diplome eliberate de universitatile tehnice din Viena si Graz, precum si de Universitatea din Innsbruck, Facultatea de constructii civile si arhitectura, catedra de arhitectura (Architektur), constructii civile (Bauingenieurwesen Hochbau) si constructii (Wirtschaftingenieurwesen — Bauwesen)Diplome eliberate de Universitatea de constructii rurale, catedra de economie funciara si economia apelor (Kulturtechnik und Wasserwirtschaft)Diplome eliberate de Colegiul universitar de arte aplicate din Viena, catedra de arhitecturaDiplome eliberate de Academia de arte frumoase din Viena, catedra de arhitecturaDiplome de inginer atestat (Ing.), eliberate de colegii tehnice superioare, colegii tehnice sau colegii tehnice de constructii, insotite de licenta de "Baumeister" care atesta o experienta profesionala de minimum sase ani in Austria, confirmata prin examenDiplome eliberate de Colegiul universitar de formare artistica si industriala din Linz, catedra de arhitecturaCertificate de calificare pentru exercitarea profesiei de inginer constructor sau de inginer specializat in domeniul constructiilor (Hochbau, Bauwesen, Wirtschaftsingenieurwesen — Bauwesen, Kulturtechnik und Wasserwirtschaft), eliberate in conformitate cu Legea tehnicienilor constructori, (Ziviltechnikergesetz, BGBI, no 156/1994) | 1997/1998 |
Polska | Diplomele eliberate de facultatile de arhitectura din cadrul: Universitatii tehnice din Varsovia, Facultatea de arhitectura din Varsovia (Politechnika Warszawska, Wydzia³ Architektury); titlu profesional de arhitect: in¿ynier architekt, magister nauk technicznych; in¿ynier architekt; in¿yniera magistra architektury; magistra in¿yniera architektury; magistra in¿yniera architekta; magister in¿ynier architekt. (in perioada 1945-1948, titlul: in¿ynier architekt, magister nauk technicznych; in perioada 1951-1956, titlul: in¿ynier architekt; in perioada 1954-1957, etapa a 2-a, titlul: in¿yniera magistra architektury; in perioada 1957-1959, titlul: in¿yniera magistra architektury; in perioada 1959-1964, titlul: magistra in¿yniera architektury; in perioada 1964-1982, titlul: magistra in¿yniera architekta; in perioada 1983-1990, titlul: magister in¿ynier architekt; din 1991, titlul: magistra in¿yniera architekta)Universitatii tehnice din Cracovia, Facultatea de arhitectura din Cracovia (Politechnika Krakowska, Wydzia³ Architektury); titlul profesional de arhitect: magister in¿ynier architekt (in perioada 1945-1953, Universitatea de minerit si metalurgie, Facultatea politehnica de arhitectura - Akademia Górniczo-Hutnicza, Politechniczny Wydzia³ Architektury)Universitatii tehnice din Wroc³aw, Facultatea de arhitectura din Wroc³aw (Politechnika Wroc³awska, Wydzia³ Architektury); titlu profesional de arhitect: in¿ynier architekt magister nauk technicznych; magister in¿ynier Architektury; magister in¿ynier architekt. (in perioada 1949-1964, titlul: in¿ynier architekt, magister nauk technicznych; in perioada 1956-1964, titlul: magister in¿ynier architektury; din 1964, titlul: magister in¿ynier architekt)Universitatii tehnice din Silezia, Facultatea de arhitectura din Gliwice (Politechnika ¦l±ska, Wydzia³ Architektury); titlul profesional de arhitect: in¿ynier architekt; magister in¿ynier architekt. (in perioada 1945-1955, Facultatea de inginerie si constructii - Wydzia³ In¿ynieryjno-Budowlany, titlul: in¿ynier architekt; in perioada 1961-1969, Facultatea de constructii industriale si inginerie generala - Wydzia³ Budownictwa Przemys³owego i Ogólnego, titlul: magister in¿ynier architekt; in perioada 1969-1976, Facultatea de inginerie si arhitectura — Wydzia³ Budownictwa i Architektury, titlul: magister in¿ynier architekt; din 1977, Facultatea de arhitectura — Wydzia³ Architektury, titlul: magister in¿ynier architekt si, din 1995, titlul: in¿ynier architekt)Universitatii tehnice din Poznañ, Facultatea de arhitectura din Poznañ (Politechnika Poznañska, Wydzia³ Architektury); titlul profesional de arhitect: in¿ynier architektury; in¿ynier architekt; magister in¿ynier architekt (in perioada 1945-1955, Școala de inginerie, Facultatea de arhitectura - Szko³a In¿ynierska, Wydzia³ Architektury, titlul: in¿ynier architektury; din 1978, titlul: magister in¿ynier architekt si, din 1999, titlul: in¿ynier architekt)Universitatii tehnice din Gdañsk, Facultatea de arhitectura din Gdañsk (Politechnika Gdañska, Wydzia³ Architektury); titlul profesional: magister in¿ynier architekt. (in perioada 1945-1969, Facultatea de arhitectura Wydzia³ Architektury, in perioada 1969-1971, Facultatea de inginerie si arhitectura - Wydzia³ Budownictwa i Architektury, in perioada 1971-1981, Institutul de arhitectura si amenajarea teritoriului - Instytut Architektury i Urbanistyki, din 1981, Facultatea de arhitectura - Wydzia³ Architektury)Universitatii tehnice din Bia³ystok, Facultatea de arhitectura din Bia³ystok (Politechnika Bia³ostocka, Wydzia³ Architektury); titlul profesional de arhitect: magister in¿ynier architekt (in perioada 1975-1989 Institutul de arhitectura – Instytut Architektury)Universitatii tehnice din £ód¼, Facultatea de constructii civile, arhitectura si inginerie a mediului din £ód¼ (Politechnika £ódzka, Wydzia³ Budownictwa, Architektury i In¿ynierii ¦rodowiska); titlul profesional de arhitect: in¿ynier architekt; magister in¿ynier architekt (in perioada 1973-1993, Facultatea de constructii civile si de arhitectura - Wydzia³ Budownictwa i Architektury si, din 1992, Facultatea de constructii civile, arhitectura si inginerie a mediului - Wydzia³ Budownictwa, Architektury i In¿ynierii ¦rodowiska; titlul: in perioada 1973-1978, in¿ynier architekt, din 1978, titlul: magister in¿ynier architekt)Universitatii tehnice din Szczecin, Facultatea de constructii civile si arhitectura din Szczecin (Politechnika Szczeciñska, Wydzia³ Budownictwa i Architektury); titlul profesional de arhitect: in¿ynier architekt; magister in¿ynier architekt (in perioada 1948-1954, Școala superioara de inginerie, Facultatea de arhitectura - Wy¿sza Szko³a In¿ynierska, Wydzia³ Architektury, titlul: in¿ynier architekt, din 1970, titlul: magister in¿ynier architekt si din 1998, titlul: in¿ynier architekt)Toate aceste diplome trebuie sa fie insotite de certificatul de membru eliberat de camera regionala a arhitectilor din Polonia competenta, care confera dreptul de exercitare a activitatilor in domeniul arhitecturii in Polonia. | 2006/2007 |
Portugal | Diploma "diploma do curso especial de arquitectura" eliberata de scolile de arte frumoase din Lisabona si PortoDiploma de arhitect "diploma de arquitecto" eliberata de scolile de arte frumoase din Lisabona si PortoDiploma "diploma do curso de arquitectura" eliberata de scolile superioare de arte frumoase din Lisabona si PortoDiploma "diploma de licenciatura em arquitectura" eliberata de Școala superioara de arte frumoase din LisabonaDiploma "carta de curso de licenciatura em arquitectura" eliberata de Universitatea tehnica din Lisabona si de Universitatea din PortoLicenta in constructii civile (licenciatura em engenharia civil) eliberata de Institutul superior tehnic al Universitatii tehnice din LisabonaLicenta in constructii civile (licenciatura em engenharia civil) eliberata de Facultatea de inginerie (de Engenharia) a Universitatii din PortoLicenta in constructii civile (licenciatura em engenharia civil) eliberata de Facultatea de stiinta si tehnologie a Universitatii din CoimbraLicenta in constructii civile, productie (licenciatura em engenharia civil, produçao) eliberata de Universitatea din Minho | 1987/1988 |
Slovenija | "Univerzitetni diplomirani in¾enir arhitekture/univerzitetna diplomirana in¾enirka arhitekture" (diplomele universitare de arhitectura) eliberate de Facultatea de arhitectura, insotite de un certificat eliberat de autoritatea competenta in materie de arhitectura recunoscut de lege, care confera dreptul de exercitare a activitatilor in domeniul arhitecturii;Diploma universitara eliberata de Facultatile tehnice care acorda titlul "univerzitetni diplomirani in¾enir (univ.dipl.in¾.)/univerzitetna diplomirana in¾enirka", insotita de un certificat eliberat de autoritatea competenta in materie de arhitectura recunoscut de lege, care confera dreptul de exercitare a activitatilor in domeniul arhitecturii | 2006/2007 |
Slovensko | Diploma in specializarea "arhitectura si constructii imobiliare" ("architektúra a pozemné staviteµstvo") eliberata de Universitatea tehnica slovaca (Slovenská vysoká škola technická) din Bratislava in perioada 1950-1952 (titlu: Ing.)Diploma in specializarea "arhitectura" ("architektúra") eliberata de Facultatea de arhitectura si de constructii imobiliare din cadrul Universitatii tehnice slovace (Fakulta architektúry a pozemného staviteµstva, Slovenská vysoká škola technická) din Bratislava in perioada 1952-1960 (titlu: Ing. arch.)Diploma in specializarea "constructii imobiliare" ("pozemné staviteµstvo") eliberata de Facultatea de arhitectura si de constructii imobiliare din cadrul Universitatii tehnice slovace (Fakulta architektúry a pozemného staviteµstva, Slovenská vysoká škola technická) din Bratislava in perioada 1952-1960 (titlul: Ing.)Diploma in specializarea "arhitectura" ("architektúra") eliberata de Facultatea de constructii civile din cadrul Universitatii tehnice slovace (Stavebná fakulta, Slovenská vysoká škola technická) din Bratislava in perioada 1961-1976, (titllul: Ing. arch.)Diploma in specializarea "constructii imobiliare" ("pozemné stavby") eliberata de Facultatea de constructii civile din cadrul Universitatii tehnice slovace (Stavebná fakulta, Slovenská vysoká škola technická) din Bratislava in perioada 1961-1976, (titlu: Ing.)Diploma in specializarea "arhitectura" ("architektúra") eliberata de Facultatea de arhitectura din cadrul Universitatii tehnice slovace (Fakulta architektúry, Slovenská vysoká škola technická) din Bratislava din 1977, (titlu: Ing.arch.)Diploma in specializarea "urbanism" ("urbanizmus") eliberata de Facultatea de arhitectura din cadrul Universitatii tehnice slovace (Fakulta architektúry, Slovenská vysoká škola technická) din Bratislava din 1977 (titlu: Ing. arch.)Diploma in specializarea "constructii imobiliare" ("pozemné stavby") eliberata de Facultatea de constructii civile din cadrul Universitatii tehnice slovace (Stavebná fakulta, Slovenská technická univerzita) din Bratislava in perioada 1977-1997 (titlu: Ing.)Diploma in specializarea "arhitectura si constructii imobiliare" ("architektúra a pozemné stavby") eliberata de Facultatea de constructii civile din cadrul Universitatii tehnice slovace (Stavebná fakulta, Slovenská technická univerzita) din Bratislava din 1998 (titlu: Ing.)Diploma in domeniul "constructii imobiliare — specializarea arhitectura" ("pozemné stavby — špecializácia: architektúra") eliberata de Facultatea de constructii civile din cadrul Universitatii tehnice slovace (Stavebná fakulta, Slovenská technická univerzita) din Bratislava in 2000 si 2001 (titlu: Ing.)Diploma in specializarea "constructii imobiliare si arhitectura" ("pozemné stavby a architektúra") eliberata de Facultatea de constructii civile din cadrul Universitatii tehnice slovace (Stavebná fakulta — Slovenská technická univerzita) din Bratislava din 2001 (titlu: Ing.)Diploma in specializarea "arhitectura" ("architektúra") eliberata de Academia de arte frumoase si design (Vysoká škola výtvarných umení) din Bratislava din 1969 (titlu: Akad. arch. pana in 1990; Mgr. in perioada 1990-1992; Mgr. arch. in perioada 1992-1996; Mgr. art. din 1997)Diploma in domeniul "constructii imobiliare" ("pozemné staviteµstvo") eliberata de Facultatea de constructii civile din cadrul Universitatii tehnice (Stavebná fakulta, Technická univerzita) din Košice in perioada 1981-1991 (titlu: Ing.)Toate aceste diplome trebuie sa fie insotite de urmatoarele documente: Certificat de autorizare eliberat de Camera slovaca a arhitectilor (Slovenská komora architektov) din Bratislava, fara precizarea domeniului sau in domeniul "constructii imobiliare" ("pozemné stavby") sau "amenajarea teritoriului" ("územné plánovanie")Certificat de autorizare eliberat de Camera slovaca a inginerilor constructori civili (Slovenská komora stavebných in¾inierov) din Bratislava in domeniul constructiilor imobiliare ("pozemné stavby") | 2006/2007 |
Suomi/Finland | Diplomele eliberate de catedrele de arhitectura ale universitatilor tehnice si ale Universitatii din Oulu (arkkitehti/arkitekt)Diplomele eliberate de institutele de tehnologie (rakennusarkkitehti/byggnadsarkitekt) | 1997/1998 |
Sverige | Diplomele eliberate de Școala de arhitectura a Institutului Regal de Tehnologie, de Institutul Chalmers de Tehnologie si de Institutul de Tehnologie din cadrul Universitatii Lund (arkitekt, diploma de master in arhitectura)Certificatele de membru al Svenska Arkitekters Riksförbund (SAR), in cazul in care persoanele in cauza au fost pregatite intr-unul dintre statele in care se aplica prezenta directiva | 1997/1998 |
United Kingdom | Titlurile conferite ca urmare a promovarii unui examen la:"Royal Institute of British Architects"scolile de arhitectura ale universitatilor, institutelor politehnice, colegiilor, academiilor, scolilor de tehnologie si arta care, la data de 10 iunie 1985, erau recunoscute de "Architects Registration Council" al Regatului Unit in scopul inscrierii in Registrul profesiei (Architect)Un certificat care prevede faptul ca titularul sau are un drept dobandit de a-si pastra titlul profesional de arhitect in temeiul sectiunii 6 alineatul (1) litera (a), al sectiunii 6 alineatul (1) litera (b) sau al sectiunii 6 alineatul (1) din Legea privind inregistrarea arhitectilor din 1931 (Architect)Un certificat care prevede faptul ca titularul sau are un drept dobandit de a-si pastra titlul profesional de arhitect in temeiul sectiunii 2 din Legea privind inregistrarea arhitectilor din 1938 (Architect) | 1987/1988 |
--------------------------------------------------
20050907 
#PAGEBREAK#
ANEXA VII Documente si certificate necesare in conformitate cu articolul 50 alineatul (1)
1. Documente
(a) Dovada nationalitatii persoanei in cauza.
(b) Copie dupa atestatele de competenta profesionala sau dupa titlul de calificare care asigura accesul la profesia in cauza si, dupa caz, atestarea experientei profesionale a persoanei in cauza.
Autoritatile competente ale statului membru gazda pot invita solicitantul sa furnizeze informatii privind formarea sa astfel incat sa poata stabili o eventuala diferenta semnificativa fata de formarea nationala necesara, astfel cum este cea mentionata la articolul 14. In cazul in care solicitantul nu este in masura sa furnizeze respectivele informatii, autoritatea competenta a statului membru gazda se adreseaza punctului de contact, autoritatii competente sau oricarui alt organism competent al statului membru de origine.
(c) In cazurile prevazute la articolul 16, o atestare privind natura si durata activitatii, eliberata de autoritatea sau organismul competent al statului membru de origine sau al statului membru de provenienta.
(d) Autoritatea competenta a statului membru gazda, care conditioneaza accesul la o profesie reglementata de prezentarea unor dovezi privind caracterul onorabil, moral sau absenta unei situatii de faliment sau care suspenda sau interzic exercitarea unei profesii in caz de eroare profesionala grava sau de infractiune penala, accepta ca dovada suficienta pentru resortisantii statelor membre care doresc sa exercite respectiva profesie pe teritoriul sau, prezentarea unor documente eliberate de autoritatile competente ale statului membru de origine sau de provenienta, din care rezulta ca respectivele cerinte sunt indeplinite. Autoritatile in cauza trebuie sa trimita documentele solicitate in termen de doua luni.
Atunci cand nu sunt eliberate de autoritatile competente ale statului membru de origine sau de provenienta, documentele mentionate la primul paragraf se inlocuiesc cu o declaratie sub juramant – sau, in statele membre in care nu exista un astfel de juramant, de o declaratie solemna – facuta de persoana in cauza in fata unei autoritati judiciare sau administrative competente sau, dupa caz, in fata unui notar sau a unui organism profesional calificat al statului membru de origine sau de provenienta, care elibereaza un certificat ce atesta respectivul juramant sau respectiva declaratie solemna.
(e) Atunci cand un stat membru gazda le solicita resortisantilor, pentru a avea acces la o profesie reglementata, un document privind sanatatea fizica sau psihica a solicitantului, respectivul stat membru accepta ca dovada suficienta prezentarea documentului solicitat in statul membru de origine. Atunci cand statul membru de origine nu solicita un astfel de document, statul membru gazda accepta un certificat eliberat de o autoritate competenta a respectivului stat. In acest caz, autoritatile competente ale statului membru de origine trebuie sa trimita documentul solicitat in termen de doua luni.
(f) Atunci cand un stat membru gazda le solicita resortisantilor, pentru a avea acces la profesia reglementata:
- o dovada a situatiei financiare a solicitantului;
- dovada ca solicitantul este asigurat impotriva riscurilor pecuniare care decurg din raspunderea profesionala in conformitate cu dispozitiile legale si de reglementare in vigoare in statul membru gazda in ceea ce priveste termenii si extinderea acestei garantii,
respectivul stat membru accepta ca dovada suficienta un certificat in acest sens, eliberat de bancile si intreprinderile de asigurare dintr-un alt stat membru.
2. Certificate
Pentru a facilita punerea in aplicare a titlului III capitolul III din prezenta directiva, statele membre pot prevedea ca beneficiarii care indeplinesc conditiile de formare necesare sa prezinte, impreuna cu titlurile lor de calificare, un certificat eliberat de autoritatile competente ale statului membru de origine care atesta ca titlurile sunt cele prevazute de prezenta directiva.
--------------------------------------------------