Accesul la documentele institutiilor privind cauzele in fata instantelor comunitare

Regulamentul comunitar privind accesul public la documente prevede ca orice cetatean al Uniunii si orice persoana fizica sau juridica avand resedinta intr-un stat membru are drept de acces la documentele institutiilor. Regulamentul prevede exceptii la acest principiu general, in special in cazul in care divulgarea unui document ar aduce atingere protectiei procedurilor judiciare sau obiectivelor activitatilor de ancheta, cu exceptia cazului in care un interes public superior justifica divulgarea.

La 1 august 2003, l’Association de la presse internationale (API), o organizatie de ziaristi straini acreditati in Belgia, a solicitat Comisiei accesul la toate inscrisurile pe care aceasta le-a prezentat Tribunalului de Prima Instanta sau Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene in cadrul urmatoarelor cauze: T-209/01 Honeywell/Comisia, T-210/01 General Electric/Comisia, T-212/03 MyTravel/Comisia, T-342/99 Airtours/Comisia, C-203/03 Comisia/Austria, C-466/98 si altele – cauzele „Cer Deschis”, C-224/01 Köbler si C-280/00 Altmark Trans.

Comisia a acordat accesul la observatiile pe care le prezentase in cadrul cauzelor preliminare C-224/01 si C-280/00. In schimb, prin decizia din 20 noiembrie 2003, aceasta a respins cererea de acces la memoriile privind actiunile directe.

In decizia sa, Comisia a explicat ca accesul la documente in cauzele T-209/01, T-210/01 si C-203/03 ar aduce atingere procedurilor judiciare in curs, in special pozitiei sale ca parte, si bunei desfasurari a dezbaterilor. Referitor la accesul la documentele privind cauza T-342/99, Comisia a indicat ca, desi finalizata, aceasta cauza fusese urmata de o actiune in dauneinterese( T-212/03) si ca divulgarea memoriilor sale ar aduce atingere procedurii pendinte.

In privinta cauzelor „Cer Deschis”, Comisia a explicat ca, desi aceste cauze se finalizasera prin pronuntarea hotararilor Curtii care au constatat neindeplinirea obligatiilor de catre statele membre in cauza, acestea din urma nu se conformasera inca hotararilor, astfel incat se desfasurau inca negocieri pentru ca aceste state sa puna capat incalcarii dreptului comunitar constatate.

Pentru acest motiv, divulgarea memoriilor ar aduce atingere protectiei obiectivului activitatilor de ancheta privind aceste neindepliniri ale obligatiilor.

API a solicitat Tribunalului de Prima Instanta sa anuleze aceasta decizie.

Cauzele T-209/01 Honeywell, T-210/01 General Electric si C-203/03 Comisia/Austria 
Tribunalul aminteste obligatia Comisiei de a analiza in mod concret continutul fiecarui document pentru care se solicita accesul. Tribunalul constata ca nu a fost efectuata o astfel de analiza de catre Comisie, ci aceasta s-a limitat la a opera o distinctie dupa tipul de procedura si stadiul procedurii, estimand ca pentru cauzele avand ca obiect pronuntarea unor hotarari preliminare accesul poate fi acordat daca audierea pledoariilor a avut deja loc, in timp ce pentru actiunile directe se impune respingerea cererii de acces pana la pronuntarea hotararii definitive si, in cazul cauzelor conexe pendinte, pana la finalizarea cauzei conexe. Urmand acest rationament, Comisia a considerat deci ca toate memoriile depuse in cauzele in care ea insasi era parte si care erau pendinte trebuie considerate in mod automat si global ca fiind acoperite de exceptie.

Tribunalul aminteste ca posibilitatea de a nu recurge la o analiza a continutului documentelor solicitate este admisa numai daca este evident ca exceptia invocata se aplica integralitatii continutului lor. Tribunalul recunoaste, in acest sens, ca partile au dreptul de a-si apara interesele independent de orice influenta externa si ca garantarea unui schimb de informatii si de opinii liber de orice influenta externa poate impune, in interesul bunului mers al justitiei, excluderea memoriilor institutiilor de la accesul publicului, atata timp cat continutul acestora nu a facut obiectul unei dezbateri in fata judecatorului. Tribunalul concluzioneaza deci ca, dat fiind ca procedura judiciara priveste o cauza pentru care sedinta nu a avut inca loc, Comisia poate refuza divulgarea memoriilor sale fara a efectua o analiza concreta a continutului acestora.

In schimb, dupa desfasurarea sedintei, Comisia are obligatia de a efectua o apreciere concreta a fiecarui document solicitat pentru a verifica, in raport cu continutul acestuia, daca poate fi divulgat sau daca divulgarea sa ar aduce atingere procedurii judiciare la care acesta se refera.

In acest context, Tribunalul considera ca neefectuand o analiza concreta a memoriilor privind cauzele T-209/01, T-210/01 si C-203/03, Comisia nu a savarsit nicio eroare de drept intrucat sedinta de judecata in aceste cauze nu avusese loc la data deciziei.

In ceea ce priveste posibilitatea ca un interes public superior sa justifice divulgarea, in pofida atingerii aduse procedurilor judiciare, Tribunalul precizeaza ca ii revine institutiei in cauza sa puna in balanta interesului public asociat divulgarii si interesul satisfacut prin refuzarea divulgarii, daca este cazul, in lumina argumentelor prezentate de solicitantul accesului. In plus, Tribunalul indica faptul ca interesul public superior trebuie, in principiu, sa fie distinct de principiile generale ale transparentei care constituie temeiul regulamentului, dar ca invocarea acestor principii poate prezenta, in raport cu circumstantele particulare ale spetei, o importanta care depaseste nevoia de protectie a documentelor litigioase. Tribunalul constata ca nu aceasta este situatia in speta, dat fiind faptul ca dreptul publicului de a fi informat asupra cauzelor in curs de solutionare este asigurat prin faptul ca informatii cu privire la fiecare actiune sunt publicate in  Jurnalul Oficial, de la introducerea acesteia, si ca in ziua sedintei este facut public un raport al acesteia, in cursul sedintei argumentele partilor fiind discutate in mod public. 

Tribunalul concluzioneaza deci ca respingerea cererii de acces la documente pentru cauzele T-209/01, T-210/01 si C-203/03 era justificata. 


Cauza T-342/99 Airtours 
Tribunalul remarca faptul ca respingerea de catre Comisie a cererii de acces la memoriile sale privind cauza T-342/99 a fost justificata de aceasta prin faptul ca anumite argumente prezentate in cadrul acestei cauze ar fi utilizate si discutate pentru apararea pozitiei sale in cadrul actiunii in daune-interese care a fost introdusa de aceeasi parte (T-212/03). Tribunalul considera ca, in mod manifest, o astfel de justificare nu este de natura sa stabileasca faptul ca respingerea cererii de acces la aceste memorii era acoperita de exceptia privind protectia procedurilor judiciare.

In acest sens, Tribunalul subliniaza ca memoriile mentionate privesc o cauza finalizata prin pronuntarea unei hotarari a Tribunalului, continutul acestora fiind facut public in raportul de sedinta, dezbatut in cursul unei sedinte publice si reluat in hotarare, ceea ce implica faptul ca este vorba despre argumente care fac deja parte din domeniul public. In plus, simpla imprejurare ca argumente deja prezentate in fata judecatorului intr-o cauza finalizata ar putea fi discutate de asemenea in cadrul unei cauze similare, nu indica in niciun caz natura riscului de prejudiciere a derularii procedurii inca pendinte. Pretinsa necesitate de a proteja argumente care vor fi utilizate intr-o procedura inca pendinte nu poate deci constitui un motiv de respingere a cererii de acces la memorii privind o cauza deja finalizata prin pronuntarea unei hotarari a Tribunalului.

Reiese ca, respingand cererea de acces la memoriile privind cauza T-342/99, Comisia a savarsit o eroare de apreciere si aceasta decizie de respingere trebuie anulata.

Cauzele „Cer Deschis” 

Tribunalul aminteste ca posibilitatea unei solutionari amiabile a diferendului dintre Comisie si statul membru justifica, in aplicarea exceptiei privind protectia obiectivelor activitatilor de ancheta, respingerea cererii de acces la documente redactate in cadrul procedurii de constatare a neindeplinirii obligatiilor si ca aceasta cerinta de confidentialitate persista in cursul procedurii in fata Curtii. In masura in care se bazeaza pe rezultatele anchetei efectuate pentru a dovedi existenta neindeplinirii obligatiilor contestate, memoriile prezentate in cadrul unei cauze in constatarea neindeplinirii obligatiilor pot fi acoperite de aceasta exceptie.

Tribunalul remarca faptul ca in speta, la data adoptarii deciziei, Curtea pronuntase deja, de aproximativ un an, hotararile care constatau incalcari ale dreptului comunitar imputate de catre Comisie statelor membre in cauza. Deci nu se poate contesta ca, la aceasta data, activitatile de ancheta care vizau sa dovedeasca existenta neindeplinirii obligatiilor in cauza erau incheiate si condusesera la constatarea lor de catre Curte.

Tribunalul apreciaza ca respingerea cererii de acces nu poate fi justificata prin faptul ca statele membre in cauza nu se conformasera inca respectivelor hotarari, ceea ce are drept consecinta faptul ca procedurile in fata Comisiei erau inca in curs de desfasurare si ca o noua sesizare a Curtii nu poate fi exclusa. Intr-adevar, o respingere a cererii de acces la documente atata timp cat nu s-a decis asupra tuturor consecintele ce rezulta din aceste proceduri, chiar in cazul in care este necesara o noua ancheta care ar conduce eventual la introducerea unei a doua actiuni, ar echivala cu conditionarea accesului la respectivele documente de producerea unei serii de evenimente viitoare si nesigure, ce depind de celeritatea si de diligenta diferitelor autoritati vizate. O astfel de solutie ar fi contrara obiectivului care consta in garantarea celui mai mare efect posibil dreptului de acces public la documentele institutiilor.

Tribunalul concluzioneaza ca, respingand cererea de acces la memoriile pe care le-a prezentat in cadrul cauzelor Cer Deschis, Comisia a savarsit o eroare de apreciere. Astfel, Tribunalul anuleaza decizia cu privire la acest aspect. 

Nota AvocatNet:
Numai legislatia europeana din editia printata a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene poate fi considerata autentica.