UPDATE: Masurile pentru accelerarea solutionarii proceselor, la Comisia juridica a Senatului

Legea privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor impune instituirea unor norme procedurale cu efecte imediate pentru a facilita eficientizarea procedurilor judiciare si solutionarea cu celeritate a proceselor si reglementeaza masuri legislative punctuale, care vizeaza, in principal, simplificarea si sporirea celeritatii solutionarii cauzelor, cu impact direct si asupra executarii hotararilor.

MJ a lansat acest act nomativ in dezbatere publica, in luna aprilie a acestui an.

“Prin adoptarea acestor masuri, pe care le-am putea grupa sub titulatura „micii reforme”, pregatim momentul intrarii in vigoare a Codurilor, avand in vedere si faptul ca sistemul tinde sa atinga o limita a functionarii, datorita lipsei de personal in raport cu cresterea volumului de dosare pe rol”, a declarat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, in momentul lansarii proiectului.

Potrivit acestuia, Legea micii reforme este un rezultat al discutiilor cu magistratii, cu asociatiile profesionale.

“Printre cele mai importante masuri propuse mentionez simplificarea procedurilor de citare, instituirea obligatiei judecatorului de a fixa termene procedurale scurte, chiar de la o zi la alta, simplificarea procedurilor la nivelul ICCJ, recunoasterea vinovatiei, eliminandu-se astfel proceduri care au devenit in timp greoaie si inutile pentru stabilirea adevarului”, adauga ministrul.

Exceptia de necompetenta, invocata in prima zi de infatisare

Legea prevede obligatia judecatorilor de a fixa termene procedurale scurte, chiar de la o zi la alta.

Prin exceptie, termene procedurale mai indelungate decat cele deja mentionate vor putea fi acordate numai pentru motive temeinice.

De asemenea, judecatorii vor dispune si de alte mijloace pentru instiintarea partilor pentru infatisarea la termen. Astfel, instanta va avea posibilitatea de apela la telefon, telegraf, fax, posta electronica sau orice alt mijloc de comunicare care sa asigure transmiterea documentelor catre participantii la proces.

“Magistratii trebuie sa se implice mai mult in indicarea de solutii tehnice, sa nu se limiteze doar la aratarea cu degetul a problemelor. Este adevarat ca avem deficit de personal in Justitie, dar resursele umane existente nu sunt folosite la maximum in unele instante si parchete. Indicatorii de eficienta s-au diminuat sever in partea finala a anului 2009. Nivelul de operativitate a scazut, iar volumul de cauze a crescut. Aceasta impune o evaluare corecta a volumului real de activitate de catre CSM, pentru a evita incarcarea artificiala a instantelor”, a mai spus ministrul justitiei, Catalin Predoiu.

Totodata, actul normativ prevede ca exceptia de necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica sa poata fi invocata de parti sau de catre judecator in prima zi de infatisare, in fata primei instante si nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului.

In acelasi timp, necompetenta de ordine privata va fi invocata doar de catre parat, prin intampinare. In cazul in care intampinarea nu este obligatorie, necompetenta va putea fi invocata cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Pe de alta parte, necompetenta generala a instantelor judecatoresti va putea fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a pricinii.

Legea prevede si faptul ca, in cauzele privind conflictele de munca si asigurari sociale, in compunerea completului pentru judecarea cauzelor amintite sa intre un singur judecator si 2 asistenti judiciari, astfel incta volumul de munca al instantelor sa fie diminuat.

Incuviintarea executarii silite, in maxim 3 zile

Dupa reintroducerea controlului judecatoresc al inceperii executarii silite, in practica executionala, s-a constatat inregistrarea unei durate excesive (in unele cazuri de 2-3 luni) a procedurii de incuviintare a executarii silite.

In acest sens, actul normativ aprobat propune reglementarea unui termen scurt – de maximum 3 zile – atat pentru sesizarea instantei de executare de catre executorul judecatoresc, cat si pentru incuviintarea executarii silite de catre aceasta instanta.

O alta prevedere de natura sa accelereze procedura de executare silita vizeaza reglementarea expresa a posibilitatii executorului judecatoresc de a proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv.

De asemenea, potrivit actului normativ, incuviintarea executarii silite va cuprinde, in sfera sa, si executarea obligatiilor stabilite prin titlurile executorii (cu titlu de exemplu procesele-verbale prin care se stabileste cuantumul cheltuielilor de executare) care vor fi emise de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita astfel incuviintate.

Legea contine expres ipotezele in care instanta de executare poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite.

Totodata, executorul judecatoresc va fi obligat sa il informeze pe debitor cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare, propunere care indeplineste o dubla functie: pe de o parte, informativa, asigurand astfel previzibilitatea activitatii de executare silita, iar, pe de alta parte, incurajeaza debitorul urmarit sa dea lamuririle necesare in legatura cu bunurile si veniturile urmaribile, precum si sa consimta la o executare de bunavoie a obligatiilor stabilite prin titlu executoriu.

Solutionarea mai eficienta a cauzelor penale

Instantele penale au de acum posibilitatea de a se pronunta cu privire la orice chestiune prealabila sau in orice exceptie de nelegalitate de care depinde solutionarea cauzei, prin eliminarea invocarii exceptiei de nelegalitate in fata instantei penale.

In acelasi timp, plangerile penale si plangerile impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata gresit indreptate vor fi trimise organului judiciar competent pe cale administrativa, astfel incat sa fie redus numarul de cauze aflat pe rolul instantelor.

Conform prevederilor din Legea micii reforme, serviciile de medicina legala nu vor mai putea intocmi expertiza psihiatrica a minorului pentru a i se stabili discernamantul, nemaiexistand baza legala pentru ca autoritatea tutelara sa efectueze anchete sociale la cererea organelor.

O alta prevedere a actului normativ se refera la faptul ca suportarea cheltuielilor judiciare sa revina persoanei care a facut sesizarea, daca se retine in sarcina acesteia o culpa procesuala sau de catre faptuitor, daca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni sa revina persoanei care a facut sesizarea. Prin aceasta masura, MJ incearca sa limiteze numarul mare de sesizari nejustificate ale organelor de urmarire penala, asigurand coerenta sistemului.

Reducerea numarului de cai de atac in procesele penale

In vederea asigurarii desfasurarii cu celeritate a proceselor penale complexe, modificarile vizeaza si reducerea numarului de cai de atac ce pot fi exercitate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie prin eliminarea posibilitatii exercitarii in fata tribunalului a cai de atac a apelului impotriva acestora hotarari.

Astfel, toate sentintele pronuntate de judecatorie vor putea fi atacate numai cu recurs devolutiv integral in fapt si drept in fata curtii de apel, asigurandu-se astfel dublul grad de jurisdictie.

Cu toate astea, pe langa competenta de a judeca in prima instanta, tribunalul va ramane instanta de control judiciar numai pentru judecarea recursurilor formulate impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii in materia masurilor preventive, a liberarii provizorii sau a masurilor asiguratorii, a hotararilor penale pronuntate de judecatorii in materia executarii hotararilor penale sau a reabilitarii, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege.

Masura aceasta ar face ca tribunalul sa fie degrevat de numarul mare de apeluri si recursuri pe care trebuia sa le judece.

Recursul in interesul legii

Legea propune largirea sferei persoanelor care pot sesiza Inalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel, ar putea dobandi calitate procesuala activa in aceasta materie si Avocatul Poporului, precum si colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

De asemenea, actul normativ va crea un complet in alcatuirea caruia urmeaza a intra:

•  presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie – care va fi si presedintele acestui complet;

•  presedintii sectiilor din cadrul acestei instante;

•  un numar de 20 de judecatori, din care 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra chestiunea de drept care a fost solutionata diferit, precum si cate doi judecatori din cadrul celorlalte sectii.

Legea asigura deopotriva:

•  reprezentativitatea tuturor sectiilor instantei supreme. O atare solutie se impune si tinand seama de faptul ca unele probleme de drept comporta aspecte pluri- sau interdisciplinare, reclamand, ca atare, prezenta in compunerea acestui complet a unui numar de judecatori din cadrul tuturor sectiilor instantei supreme;

•  specializarea completului. Din totalul numarului de judecatori „ponderea” decisiva revine judecatorilor din cadrul sectiei in a carei competenta intra chestiunea de drept care a fost solutionata diferit.

De asemenea, in scopul optimizarii procedurii de solutionare a recursului in interesul legii, un judecator raportor sau, dupa caz, trei judecatori raportori vor fi delegati cu judecarea acestei cai extraordinare de atac. Sarcina acestora va consta in intocmirea unui raport asupra recursului in interesul legii, care va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, daca este cazul, precum si doctrina in materie.

Totodata, acestia vor intocmi si motiva proiectul solutiei propuse a fi data recursului in interesul legii.

In acelasi timp, pentru a inlatura deficientele constatate cu privire la durata solutionarii acestei cai extraordinare de atac, Legea micii reforme propune instituirea unor termene rezonabile cat priveste:

•  judecarea recursului in interesul legii: in termen de cel mult trei luni de la data sesizarii instantei;

•  motivarea: in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntarea deciziei; si

•  publicarea: in termen de cel mult 15 zile de la data motivarii deciziei.