Obiceiuri si traditii de primavara. De ce sarbatorim Martisorul sau "babele"

Vine vine primavara,
Se asterne in toata tara,
Floricele pe campii
Hai sa le-adunam copii!

Asa incepea un cantecel pe care il fredonam pe vremea cand eram copiii, si unii dintre noi isi aduc aminte chiar si acum de el, in special in luna martie.

Numita in popor Martisor, luna martie este considerata luna a primaverii si fara doar si poate, este luna cu cele mai multe semnificatii si traditii, unele dintre ele pastrate pana astazi, intr-o forma sau alta.

Foarte multe legende au ca punct de pornire luna Martie, in special cele legate de Baba Dochia si ale ei cojoace, dar sa nu uitam de vestitul martisor cu care incepem luna sau de mucenicii sarbatoriti pe 9 martie.

Martisorul

Niciodata nu ne-am intrebat de ce se daruiesc martisoare la 1 martie sau de ce trebuie sa le purtam si de ce au snurul alb cu rosu de fiecare data. Pana la urma, sunt atatea culori ce le pot inlocui. De ce nu albastru, sau chiar verde, mai ales ca verdele simbolizeaza natura, iar primavara natura se trezeste la viata?

Obiceiul martisorului este o secventa a unui ritual de innoire a timpului si anului, primavara, la nasterea si moartea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii, firul martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului.

Snurul de martisor, alcatuit din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric, iubire-ura, viata-moarte. Snurul era fie legat la mana, fie purtat in piept.

El se purta de la 1 martie pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: se aude cucul cantand, infloresc ciresii, vin berzele sau randunelele. Atunci, martisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa aduca noroc, fie era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele si da-mi albetele".

Cu timpul, la acest snur s-a adaugat o moneda de argint. Moneda era asociata soarelui, astfel ca martisorul ajunge sa fie un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui.

Poetul George Cosbuc, intr-un studiu dedicat martisorului afirma: "scopul purtarii lui este sa-ti apropii soarele, purtandu-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intai frumusete ca a lui, apoi veselie si sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet... Taranii pun copiilor martisoare ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta are sa se ofileasca".

Dincolo de obiceiuri si simboluri legate de martisor, el ramine ca o intrupare a bucuriei de a trai, a dragostei de viata, un semn prin care noi, oamenii salutam renasterea naturii odata cu venirea primaverii. Martisorul ramine, peste timp, simbolul soarelui atotputernic si al puritatii sufletesti.

V-ati gindit, vreodata, ca a darui un martisor inseamna a darui o farima de soare?

Zilele Babei Dochia

Legenda spune ca Baba Dochia purta 9 sau 12 cojoace pe care a inceput sa si le scoata la inceputul lunii martie, de unde si vremea schimbatoare de la inceputul acestei luni, dar si obiceiul de a ne alege o "baba".

Asa ca, inca inainte sa inceapa luna martie, putini rezistam tentatiei de a ne alege o "baba" in primele 9 zile ale lunii martisorului. In caz ca uitam sa alegem, rezolvam repede prin stabilirea "babei" in functie de ziua de nastere.

Traditia populara spune ca ne alegem una din aceste zile pentru a vedea cum va fi noul an pentru noi, asa ca daca "baba" va fi insorita si anul nostru va fi bun, insa o zi mohorata prevesteste un an pe masura.

Tot credinta populara spune ca aceasta perioada este cea mai capricioasa din tot anul, astfel ca zilele de primavara desavarsita se pot transforma peste noapte in iarna tarzie.

Cei 40 de mucenici

Sarbatoarea sfintilor mucenici apare in calendarul ortodox sub denumirea de "Sfintii 40 de Mucenici din Sevastia", acestia fiind praznuiti in fiecare an, pe data de 9 martie.

Traditia spune ca mucenicii erau soldati crestini care au trait pe vremea imparatului Licinius, prigonitor al crestinilor.

Liciunius, afland de credinta lor, i-a silit sa se inchine idolilor insa cum mucenicii au refuzat, i-a condamnat la moarte prin inghetare in lacul Sevastiei.

La miezul noptii, unul dintre cei 40 de mucenici a iesit din apa din cauza gerului. Alergand spre baia calda, pusa de cei ce slujeau idolilor, a murit.

In timp ce se aflau in apa inghetata, crestinii au inceput sa se roage Domnului, iar rugaciunea lor a fost ascultata: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. Unul dintre soldatii de paza, uimit ca in miezul noptii o lumina din cer incalzeste apa si ca o cununa din cele 40, pogorate peste mucenici, nu are peste cine sa se aseze, s-a aruncat in apa, marturisind ca si el este crestin.

Pentru ca au fost scosi vii din lac, trupurile lor au fost arse si oasele aruncate in lac.

In credinta populara in ziua mucenicilor se incheie zilele babelor, lasand loc zilelor mosilor. De aceea, in aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pamantului cu bate sau maiuri, rostirea descantecelor, pentru ca sa iasa caldura si sa intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.

In ziua de 9 martie, in toate comunitatile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat. Dupa ce plugul era trecut prin foc de catre fierarul satului, era reparat, curatat si purificat. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sarbatorilor de primavara.

 

Voi ce alte traditii si obiceiuri de primavara mai stiti?
 

Sursa: www.crestinortodox.ro