avocatnet.ro 
Plenul Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) a dezbatut, miercuri, in cadrul controlului anterior promulgarii, obiectia de neconstitutionalitate asupra Legii bugetului de stat pe anul 2013, formulata de un numar de 54 deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, anunta institutia intr-un document de presa publicat pe site-ul propriu.
Astfel, in urma deliberarilor, CCR a constatat, cu unanimitate de voturi, ca Legea bugetului de stat pe anul 2013 este constitutionala.
"Argumentatia retinuta in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru", se mai precizeaza in comunicatul CCR.
Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2013 a fost aprobat prima data de Guvern in sedinta din 23 ianuarie, iar la inceputul lunii februarie a fost dezbatut in plenul Parlamentului.
In urma dezbaterilor, cele doua camere reunite ale Legislativului au aprobat bugetul de stat pe anul 2013 cu 309 de voturi "pentru", inregistrandu-se 108 voturi "impotriva".
Iata textul integral al Deciziei CCR, asa cum a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 92, din 13 februarie 2013:
CURTEA CONSTITUTIONALA
DECIZIA Nr. 57
referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii bugetului de stat pe anul 2013
1. In continuare, autorii sesizarii sustin, in esenta, ca, pe traseul de la parlamentari la comisii, din cauza modalitatii defectuoase de transmitere a amendamentelor, o parte dintre acestea s-au pierdut, motiv pentru care nu au mai putut fi puse in discutie atat la comisii, cat si in plenul celor doua Camere ale Parlamentului, astfel ca „legea criticata a fost adoptata fara analizarea, dezbaterea si eventual admiterea sau respingerea tuturor amendamentelor opozitiei parlamentare”, ceea ce contravine dispozitiilor art. 47 alin. (1) si art. 50 alin (3) din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, celor ale art. 19 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, precum si prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5). Autorii sesizarii considera ca o infrangere a acestor prevederi constitutionale si a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 24/2000 oconstituie si faptul ca „fundamentarea bugetului s-a facut pe un text de lege inca neadoptat, adica o modificare la Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor [...], care este inca in procedura parlamentara.”
2. In sesizare se arata ca „modalitatea de dezbatere si de adoptare a legii criticate a avut ca rezultat discriminarea unei parti din populatia Romaniei, pentru care parlamentarii opozitiei aveau de formulat amendamente”, in timp ce „parlamentarii majoritatii si cetatenii pentru care au fost formulate amendamente care au fost admise s-au pozitionat mai presus de lege”, ceea ce infrange art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie.
3. Cat priveste incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 56 alin. (2), autorii criticii considera ca o justa asezare a sarcinilor fiscale prin legea bugetului „nu s-a putut realiza atat timp cat amendamentele opozitiei parlamentare nu au putut fi avute in vedere [...].”
4. In fine, autorii sesizarii sustin ca „atitudinea majoritatii parlamentare a incalcat recomandarile Comisiei de la Venetia cuprinse in Opinia nr. 685 din 17 decembrie 2012 [...].”
In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate.
Presedintele Camerei Deputatilor a transmis punctul sau de vedere cu Adresa nr. 51/1057 din 12 februarie 2013, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 602 din 12 februarie 2013, prin care apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, arata, in esenta, ca masurile adoptate prin legea criticata au fost dezbatute si adoptate in conformitate cu prevederile constitutionale si dispozitiile regulamentare invocate. In sustinerea acestui punct de vedere face referire la jurisprudenta constanta in materie a Curtii Constitutionale. Guvernul a transmis punctul sau de vedere cu Adresa nr. 5/946/2013, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 603 din 12 februarie 2013, prin care considera sesizarea de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, deoarece „modalitatea de fundamentare a bugetului [...] reprezinta un aspect tehnic care nu este de natura a aduce atingere principiilor statului de drept si suprematiei legii.” De asemenea, considera ca „modalitatea de analiza a unor amendamente propuse de parlamentari nu are nicio influenta cu privire la aplicarea nediscriminatorie a unui act normativ; aceleasi considerente sunt valabile si in ceea ce priveste respectarea principiului justei asezari a sarcinilor fiscale, de altfel legea bugetului de stat neavand ca obiect de reglementare stabilirea unor taxe sau impozite.”
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate.
CURTEA, examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele: Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sa solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate formulata de cei 54 de deputati. Obiectul controlului de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile Legii bugetului de stat pe anul 2013, care, in opinia autorilor sesizarii, contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5), art. 16 alin. (1) si (2) si art. 56 alin. (2), al caror cuprins este urmatorul:
- Art. 1 alin. (3) si (5): „(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate. [...]; (5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”;
- Art. 16 alin. (1) si (2): „(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”;
- Art. 56 alin. (2): „Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.”
De asemenea, sunt invocate Avizul nr. 685 din 17 decembrie 2012 al Comisiei europene pentru democratie prin drept (Comisia de la Venetia), dispozitiile art. 22, art. 47 alin. (1) si art. 50 alin. (3) din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, precum si cele ale art. 19 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.
Examinand sustinerile autorilor sesizarii de neconstitutionalitate, Curtea retine cele ce urmeaza:
Bugetul reprezinta planul financiar al statului, aprobat prin lege, prin care sunt prevazute veniturile si cheltuielile publice stabilite in fiecare an, necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor statului. Potrivit alin. (2) al art. 138 din Constitutie, bugetul se elaboreaza anual, acest principiu aplicandu-se atat actului denumit buget, cat si componentelor sale, care, insumate, nu pot fi diferite de el. Legea bugetului de stat pe anul 2013, potrivit art. 1, „prevede si autorizeaza pentru anul 2013 veniturile pe capitole si subcapitole si cheltuielile pe destinatii si pe ordonatorii principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului national unic de asigurari sociale desanatate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile si activitatilor finantate integral din venituri proprii”.
1. Cu privire la infrangerea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, prin nerespectarea dispozitiilor art. 22, art. 47 alin. (1) si art. 50 alin. (3) din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, Curtea retine ca nu este de competenta sa sa controleze modalitatea in care sunt puse in aplicare Regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului in procesul legislativ. In acest sens, s-a pronuntat prin Decizia nr. 1.466 din 10 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 893 din 21 decembrie 2009. Totodata, prin Decizia nr. 786 din 13 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009, Curtea a statuat ca nu este de competenta sa „analizarea eventualelor incalcari ale Regulamentului sedintelor comune.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-sef, Doina Suliman Curtea Constitutionala nu isi poate extinde controlul si asupra actelor de aplicare a regulamentelor, intrucat ar incalca insusi principiul autonomiei regulamentare al celor doua Camere, instituit prin art. 64 alin. (1) teza intai din Legea fundamentala. Analiza Curtii este una in drept, fara a viza aspecte de fapt ale procedurii parlamentare”.
In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, Curtea observa ca acestea reglementeaza „incorporarea actelor normative in codexuri pe materii”, astfel ca nu au nicio legatura cu procedura de adoptare a legii atacate. De altfel, fundamentarea bugetului nu este afectata de imprejurarea ca la data dezbaterii si aprobarii acestuia legea referitoare la modificarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor era trimisa spre reexaminare la Parlament. Pe de alta parte, potrivit prevederilor art. 64 alin. (1) teza a doua din Constitutie, „Resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute in bugetele aprobate de acestea”, iar conform art. 34 alin. (2) din Legea privind finantele publice nr. 500/2002, „Camera Deputatilor si Senatul, cu consultarea Guvernului, isi aproba bugetele proprii si le inainteaza Guvernului in vederea includerii lor in proiectul bugetului de stat.” Asa fiind, in proiectul legii criticate sunt incluse bugetele celor doua Camere ale Parlamentului, astfel cum au fost aprobate prin Hotararea Senatului nr. 1/2013 si prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 1/2013, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49/2013. In aceste conditii, Curtea nu poate primi critica referitoare la incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5).
2. In legatura cu sustinerea potrivit careia „modalitatea de dezbatere si de adoptare a legii criticate a avut ca rezultat discriminarea unei parti din populatia Romaniei, pentru care parlamentarii opozitiei aveau de formulat amendamente”, in timp ce „parlamentarii majoritatii si cetatenii pentru care au fost formulate amendamente care au fost admise s-au pozitionat mai presus de lege”, Curtea constata ca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie nu au aplicabilitate in sensul invocat de autorii sesizarii, in cadrul procedurii parlamentare de adoptare a unui act normativ. De asemenea, Curtea nu poate retine nici infrangerea alin. (2) al art. 16 din Constitutie, deoarece insasi legea permite formularea amendamentelor, admiterea sau respingerea acestora.
3. Cat priveste incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 56 alin. (2), Curtea constata ca autorii sesizarii nu precizeaza modul in care amendamentele propuse de opozitie la legea criticata ar contribui la asezarea justa a sarcinilor fiscale si nici dispozitiile legii adoptate care ar contraveni acestui principiu constitutional. Curtea observa ca textul constitutional mentionat nu are incidenta in cauza, intrucat legea bugetului nu instituie impozite si taxe, astfel ca nu se pune problema indeplinirii cerintei constitutionale.
4. Referitor la sustinerea autorilor sesizarii, potrivit careia, prin atitudinea sa, majoritatea parlamentara a incalcat Avizul nr. 685 din 17 decembrie 2012 al Comisiei europene pentru democratie prin drept (Comisia de la Venetia), Curtea retine ca acesta are doar un caracter consultativ de recomandare. De altfel, Curtea constata ca acest aviz priveste „compatibilitatea cu principiile constitutionale si statul de drept a actiunilor Guvernului si Parlamentului Romaniei cu privire la alte institutii ale statului si Ordonanta de urgenta a Guvernului de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si Ordonanta de urgenta a Guvernului de modificare si completare a Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.”
Totodata, astfel cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012, „in domeniul dreptului parlamentar, principala consecinta a naturii elective a mandatului reprezentativ si a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat in mod sugestiv «majoritatea decide, opozitia se exprima». Majoritatea decide, intrucat, in virtutea mandatului reprezentativ primit de la popor, opinia majoritara este prezumat ca reflecta sau corespunde opiniei majoritare a societatii. Opozitia se exprima, ca o consecinta a aceluiasi mandat reprezentativ care fundamenteaza dreptul inalienabil al minoritatii politice de a-si face cunoscute optiunile politice si de a se opune, in mod constitutional si regulamentar, majoritatii aflate la putere. Aplicarea principiului «majoritatea decide, opozitia se exprima» asigura, pe de o parte, legitimitatea guvernarii si, pe de alta parte, conditiile pentru realizarea alternantei la guvernare.”
In sfarsit, din examinarea stenogramei sedintei comune a Camerei Deputatilor si Senatului privind dezbaterile asupra proiectului legii criticate, Curtea observa ca, la momentul votului final, cvorumul era legal indeplinit, legea fiind adoptata cu 309 voturi pentru, 108 voturi impotriva, fara nicio abtinere. Pentru argumentele expuse, Curtea constata ca Legea bugetului de stat pe anul 2013 nu contravine prevederilor constitutionale invocate de autorii sesizarii. In temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,
In sfarsit, din examinarea stenogramei sedintei comune a Camerei Deputatilor si Senatului privind dezbaterile asupra proiectului legii criticate, Curtea observa ca, la momentul votului final, cvorumul era legal indeplinit, legea fiind adoptata cu 309 voturi pentru, 108 voturi impotriva, fara nicio abtinere. Pentru argumentele expuse, Curtea constata ca Legea bugetului de stat pe anul 2013 nu contravine prevederilor constitutionale invocate de autorii sesizarii. In temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Constata ca Legea bugetului de stat pe anul 2013 este constitutionala. Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 13 februarie 2013 si la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán si Tudorel Toader, judecatori.
CameliaJana
Comentarii articol (3)