Decizia Curtii Constitutionale cu privire la Regulamentul celor doua Camere ale Parlamentului

În cadrul sedintei din data de 14 noiembrie 2005, Curtea Constitutionala, continuând dezbaterea asupra celor doua sesizari formulate de un numar de 53 de senatori, respectiv 134 de deputati, referitoare la neconstitutionalitatea unor articole din regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului, s-a pronuntat dupa cum urmeaza:

I. Cu privire la Regulamentul Senatului a retinut urmatoarele:

1. În legatura cu criticile de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art.4 alin.(5), art.12 alin.(1), art.31, art.38 alin.(1) si art.121 alin.(1) din Regulament, Curtea a constatat ca acestea sunt neîntemeiate si, ca atare, textele sunt constitutionale.

2. În privinta dispozitiilor art.30 alin.(1) din Regulament, care prevad ca revocarea din functie a presedintelui Senatului poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numarul total al senatorilor, atunci când persoana care detine aceasta functie încalca prevederile Constitutiei ori încalca grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului sedintelor comune ale celor doua Camere, Curtea a decis ca acestea sunt neconstitutionale. Caracterul neconstitutional al acestor dispozitii regulamentare deriva din faptul ca textul se abate de la dispozitiile art.64 alin.(5) din Constitutia României si instituie o confuzie între revocarea politica si revocarea ca sanctiune a presedintelui Senatului, încalcându-se prevederile constitutionale privitoare la respectarea configuratiei politice în ce priveste alcatuirea birourilor permanente si a comisiilor parlamentare, precum si la dreptul la aparare.

Curtea Constitutionala observa ca, potrivit art.64 alin.(5) din Legea fundamentala, birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere. Din acest text constitutional rezulta, fara echivoc, ca prin configuratia politica a fiecarei Camere se întelege compunerea acesteia rezultata din alegeri, pe baza proportiei pe care grupurile parlamentare o detin în totalul membrilor Camerei respective. În virtutea configuratiei politice izvorâte din vointa corpului electoral se desemneaza si presedintele Camerei Deputatilor, si presedintele Senatului. Votul acordat presedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politica a acestuia sau, în cazul unei revocari ca sanctiune, când acest grup sau o alta componenta a Camerei solicita înlocuirea din functie a presedintelui pentru savârsirea unor fapte care atrag raspunderea sa juridica. Aceasta înlocuire se poate face numai cu o persoana din acelasi grup parlamentar, care nu-si poate pierde dreptul la functia de presedinte în virtutea rezultatelor obtinute în alegeri, respectându-se principiul configuratiei politice.

3. De asemenea, au fost declarate neconstitutionale prevederile alin.(2) ale aceluiasi articol regulamentar, potrivit carora revocarea din functia de presedinte al Senatului poate fi propusa si de jumatate plus unu din numarul total al senatorilor, întrucât solutia revocarii presedintelui uneia din Camerele Parlamentului, pentru considerente politice conjuncturale, încalca prevederile art.64 alin.(5) din Constitutie referitoare la mentinerea configuratiei politice a Camerelor pe întreaga durata a legislaturii.

4. Mentinându-si jurisprudenta anterioara (Decizia nr.45/1994), Curtea a constatat si neconstitutionalitatea dispozitiilor art.170 alin.(2) din Regulamentul Senatului, în conformitate cu care autoritatile publice sesizate cu o petitie au obligatia de a informa Senatul, în scris, în termen de cel mult 30 de zile, cu privire la solutia adoptata. În acest sens, Curtea a retinut ca obiectul de reglementare al regulamentelor parlamentare priveste exclusiv organizarea interna si functionarea celor doua Camere, neputând astfel stabili obligatii în sarcina unor subiecte de drept din afara acestora, cu exceptia celor care intra în raporturi constitutionale cu Senatul.

5. Curtea Constitutionala constata ca, date fiind legaturile nemijlocite cu dispozitiile art.30 alin.(1) si (2), sunt neconstitutionale si prevederile art.32 alin.(1) din Regulament, potrivit carora revocarea presedintelui Senatului este urmata de alegerea unui nou presedinte, cu respectarea dispozitiilor art.24 din aceleasi Regulament. Se observa ca acestea contravin prevederilor art.64 alin.(5) din Constitutie deoarece omit aplicarea în astfel de situatii a dispozitiilor regulamentare ale art.23 alin.(3), care stabilesc ca "apartenenta politica a membrilor Biroului permanent, în care se include si presedintele Senatului, trebuie sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri ...".

II. Cu privire la Regulamentul Camerei Deputatilor a retinut urmatoarele:

6. Examinând sesizarea privind neconstitutionalitatea unor prevederi ale Regulamentului Camerei Deputatilor, Curtea a respins, ca neîntemeiate, criticile referitoare la dispozitiile art.25, art.251 alin.(5), art.252 alin.(1) si art.48 alin.(4).

7. În privinta dispozitiilor art.251 alin.(1), 2), (4) si (7), precum si ale art.252 alin.(2) din Regulament, privitoare la revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor, Curtea constata ca acestea sunt neconstitutionale pentru aceleasi motive avute în vedere la art.30 alin.(1) si (2) din Regulamentul Senatului.

8. Sintagma "sau a mai mult de jumatate din numarul membrilor comisiei" din cuprinsul alin.(5) al art.43 este neconstitutionala deoarece permite majoritatii membrilor unei comisii parlamentare sa solicite revocarea unui membru al acesteia, cu înfrângerea configuratiei politice reglementata de art.64 alin.(5) din Constitutie.

9. Trimiterea facuta la prevederile art.86 alin.(2) pct.2 lit.c), în virtutea carora se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele legilor organice prevazute de Constitutia României la art.55 alin.(3), care reglementeaza conditiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare de catre cetatenii români, sunt neconstitutionale deoarece reprezinta un adaos nepermis la prevederile Legii fundamentale.

10. Dispozitiile de la lit.e2) si e3), nou introduse la art.86 dupa lit.e) a pct.2 al alin.(3), referitoare la examinarea de catre Camera Deputatilor - în calitate de Camera decizionala - a proiectului de lege cu privire la prelungirea mandatului Parlamentului si la juramântul deputatilor si senatorilor sunt neconstitutionale deoarece în primul caz aceasta prelungire se face de drept, iar în cel de al doilea caz reglementarea se face prin lege organica adoptata în sedinta comuna a celor doua Camere.

***

Potrivit art.147 alin. (1) din Constitutie, dispozitiile din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, îsi înceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, în acest interval, Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

Deciziile se aduc la cunostinta Senatului, respectiv a Camerei Deputatilor si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.