Legea nr. 159/2014 pentru abrogarea art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie si a intrat in vigoare astazi.
Articolul 276 din NCP a fost supranumit "presiuni asupra justitiei" deoarece prevedea ca persoana care, pe durata unei proceduri judiciare in curs, face declaratii publice nereale referitoare la savarsirea, de catre judecator sau de catre organele de urmarire penala, a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, pentru a le influenta sau intimida, era pedepsita cu inchisoare de la trei luni la un an sau cu amenda.
Infractiunea de "presiuni asupra justitiei" era incadrata in Codul penal la cele contra infaptuirii justitiei.
Desi Parlamentul a adoptat proiectul de lege la inceputul anului 2014, presedintele Romaniei a cerut ca acesta sa fie reexaminat de Senat si Camera Deputatilor. Motivul principal al cererii sefului statului a fost ca articolul 276 din Codul penal protejeaza judecatorii si organele de urmarire penala, astfel ca abrogarea acestuia ar fi inoportuna.
Astfel, legea s-a reintors in Parlament, unde a fost adoptata de Senat in 16 septembrie si de Camera Deputatilor in 30 septembrie. Practic, actul a fost adoptat in aceeasi forma, astfel ca cererea presedintelui Traian Basescu a fost respinsa.
Potrivit dispozitiilor legale, presedintele tarii poate cere o singura data reexaminarea legilor adoptate de Parlament inainte de a le promulga.
Parlamentul a adoptat initial legea in februarie
Legea care abroga articolul 276 din NCP a fost adoptata initial de Senat pe 4 februarie, iar de Camera Deputatilor pe 18 februarie. Senatul a adoptat propunerea legislativa in calitate de prima camera sesizata, dupa care l-a trimis Camerei Deputatilor, care este forul decizional. Totusi, pentru a se aplica abrogarea, legea trebuia promulgata de presedinte si apoi publicata in Monitorul Oficial.
Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, declaratiile oricarei persoane, cu atat mai mult cele aparute in mass-media, ar putea fi interpretate in orice moment ca fiind o presiune la adresa unui judecator sau a unui organ de urmarire penala, fapt care ar putea crea posibilitatea pronuntarii unor solutii arbitrare care sa aduca atingere libertatii de exprimare.
In plus, in expunerea de motive a legii se preciza ca articolul 276 din NCP ingradeste libertatea de exprimare, instituind sanctiuni pentru o serie de fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale, in conditiile in care rolul mass-media este acela de a culege informatii si de a realiza cercetari in orice domeniu si de a transmite, ulterior, aceste informatii publicului.
"Astfel, avand in vedere calitatea de principiu fundamental al oricarui stat democratic al libertatii de exprimare, nu se justifica aplicarea sanctiunii inchisorii pentru un delict de opinie", se arata in expunerea de motive a legii.
Basescu: Infractiunea de presiuni asupra justitiei protejeaza judecatorii si organele de urmarire penala
Traian Basescu, presedintele Romaniei, a trimis in martie la reexaminare Legea pentru abrogarea Articolului 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, conform unui comunicat de presa publicat la acel moment pe site-ul Presedintei.
Concret, prin aceasta cerere, presedintele solicitase Parlamentului reexaminarea legii trimisa la promulgare in sensul respingerii sale.
Unul dintre motivele pentru care Traian Basescu solicitase respingerea Legii pentru abrogarea articolului 276 (infractiunea de "presiuni asupra justitiei") din NCP este ca aceasta infractiune facea parte din categoria celor contra infaptuirii justitiei si instituia o protectie atat pentru judecatori, cat si pentru organele de urmarire penala.
"Introducerea acestei infractiuni in Codul Penal a avut in vedere, potrivit Expunerii de motive la Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, <<drept principala ratiune asigurarea si protejarea impartialitatii si libertatii judecatorilor si organelor de urmarire penala in exercitarea atributiilor judiciare conferite de lege fata de incercarile de intimidare sau influentare a acestora. Faptele incriminate sunt inspirate din realitatile practicii judiciare, dar, mai ales, de frecventa, intensitatea si de modul de manifestare a acestor fapte in ultimii ani, constand in incercarile de influentare sau intimidare din partea partilor sau a reprezentantilor acestora, in modalitatile aratate, pe durata desfasurarii unui proces, obtinandu-se astfel o atmosfera de natura sa vicieze grav impartialitatea judecatorilor sau procurorilor, atmosfera care poate fie sa profite celor ce recurg la asemenea mijloace in cazul obtinerii efectului scontat, fie sa-i dezavantajeze prin obtinerea unei atitudini ostile din partea magistratilor>>. Astfel, ratiunile care au justificat introducerea acestei infractiuni persista si, in consecinta, abrogarea articolului ce sanctioneaza presiunile asupra justitiei nu este oportuna", sublinia presedintele Romaniei in cererea de reexaminare.
In plus, potrivit cererii de reexaminare, libertatea de exprimare trebuie sa se exercite in limitele bunei-credinte, sens in care mentinerea in NCP a infractiunii de "presiuni asupra justitiei" avea un efect descurajant pentru posibilele incercari de a influenta sau a intimida magistratii, prin declaratii publice nereale, referitoare la savarsirea de catre judecatori sau de organele de urmarire penala a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legata de instrumentarea respectivei cauze pe durata unei proceduri judiciare in curs.
"Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii nu a sustinut aceasta propunere legislativa. In punctul sau de vedere adresat Parlamentului, Consiliul Superior al Magistraturii subliniaza importanta mentinerii acestei incriminari, precizand ca actuala infractiune prevazuta la Articolul 276 din Codul Penal are in vedere doar declaratiile publice nereale facute cu scopul de a influenta sau intimida, ceea ce echivaleaza cu o distorsionare a realitatii, operata cu rea-credinta, care, astfel cum a statuat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, depaseste limitele unei critici acceptabile. In conceptia CEDO, <<o afirmatie veridica poate fi dublata de remarci suplimentare, de judecati de valoare, de supozitii ori de insinuari susceptibile sa creeze o imagine eronata in ochii publicului>>. Totodata, Curtea a recunoscut ca pot exista cazuri, cand este necesar, ca puterea judiciara sa fie protejata impotriva atacurilor distrugatoare, lipsite de fond serios, cu atat mai mult cu cat obligatia de rezerva le interzice magistratilor sa reactioneze. Astfel, dispozitia legala prevazuta la Articolul 276 din Codul Penal se opune declaratiilor publice neadevarate facute cu rea-credinta si nu are efecte asupra declaratiilor prin care se spune adevarul, se reclama un abuz, in interes public, legitim", se preciza in cererea de reexaminare a presedintelui.
De asemenea, CSM considera ca infractiunea prevazuta la articolul 276 din NCP trebuia sa ramana in vigoare datorita necesitatii independentei si impartialitatii magistratului, principii consfintite si de articolul 124 alin. (3) din Constitutia Romaniei, conform cererii de reexaminare.
In plus, incriminarea anumitor fapte ce au rolul de a influenta sau de a intimida magistratul era in acord cu recomandarea Comisiei Europene privind introducerea unui cadru clar privind interdictia de a critica hotarari judecatoresti si de a submina activitatea magistratilor sau de a face presiuni asupra acestora, se mentiona in cererea de reexaminare a Presedintelui.
Recomandarea la care facea referire presedintele este aceea prevazuta in "Raportul din ianuarie 2013 al Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare".
"Fata de cele anterior expuse, apreciem ca se impune mentinerea acestei infractiuni in Codul Penal, deoarece, prin abrogarea textului de lege propus, ar putea fi afectat bunul mers al justitiei", concluziona presedintele tarii in cererea de reexaminare adresata Parlamentului.