Esti in litigiu cu o persoana fizica sau juridica? Cum poti rezolva situatia, fara sa ajungi in instanta

Medierea reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, procedura fiind reglementata de Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

Conform acestui act normativ, medierea se realizeaza cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor.

"Medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile", se precizeaza in documentul citat.

Atentie! Nu trebuie confundata procedura de mediere cu informarea privind medierea: participarea la sedinta de mediere este voluntara, pe cand sedinta de informare privind medierea este obligatorie din 15 februarie 2013. De asemenea, in timp ce, la sedinta de informare, justitiabililor li se aduc la cunostinta partilor avantajele, efectele, regulile si limitele medierii, la sedinta de mediere, partile primesc sfaturi cu privire la situatia lor concreta si pot ajunge la o intelegere privind conflictul. 

Citeste in pagina urmatoare cine se poate prezenta la mediator.

Conform Legii medierii, medierea poate avea loc intre doua sau mai multe parti, care au dreptul de a-si alege in mod liber mediatorul.

Practic, orice persoana care are o situatie conflictuala cu o persoana fizica sau juridica si ar fi in masura sa se adreseze instantei de judecata are posibilitatea sa caute mai intai solutionarea pe cale amiabila a conflictului, apeland la mediator, a precizat, la solicitarea AvocatNet.ro, Simona Petcu, mediator si membru al Clubmediatori.ro.

Asa cum problemele deduse judecatii sunt dintre cele mai diverse, la fel sunt si cele ce pot fi solutionate prin mediere, dupa cum a explicat mediatorul. Este vorba despre cauze civile, penale, privind raporturi comerciale, privind relatii de familie, malpraxis etc.

"Orice conflict isi poate gasi o solutie pe cale amiabila, cu sprijinul unui mediator autorizat", a punctat Simona Petcu.

Pe de alta parte, sunt si situatii care nu pot constitui obiect al medierii. Mai precis, conform specialistului, este vorba despre drepturile personale nepatrimoniale:

• Drepturile legate de identificarea persoanei – dreptul la nume si domiciliu;
• Drepturile legate de existenta si integritatea persoanei – dreptul la viata, la onoare etc.
• Actiuni precum: stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei, recunoasterea de paternitate, actiunea in desfacerea adoptiei si altele asemanatoare;
• Actiunile care vizeaza anularea, modificarea sau completarea actelor de stare civila, actiunile in materia cartii funciare, uzucapiunea.

"In opinia mea, chiar daca in anumite cazuri este necesara o hotarare judecatoreasca, daca partile implicate parcurg procedura medierii, desfasurarea procesului poate fi mult usurata si clar restransa ca timp, atitudinea partilor fiind total diferita in cazul in care au avut ocazia sa isi exprime nevoile, sa lamureasca anumite aspecte ce creau tensiuni", arata mediatorul.

Da pagina si afla ce se intampla in cazul in care o parte refuza sa participe la sedinta de mediere.

Potrivit legii medierii, partile aflate in conflict se pot prezenta impreuna la mediator. In cazul in care se prezinta numai una dintre parti, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte parti invitatia scrisa, in vederea informarii si acceptarii medierii, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitatia se transmite prin orice mijloace care asigura confirmarea primirii textului. 

Daca partile convocate nu se pot prezenta, mediatorul poate stabili, la cerere, o noua data in vederea informarii si acceptarii medierii. 

"Intrucat medierea este o alegere voluntara a partilor, este evident faptul ca, daca au ales medierea, partile inteleg si insista chiar sa fie prezente personal, sa participe efectiv la gasirea unei solutii convenabile tuturor partilor", sustine Simona Petcu. 

Prin urmare, in cazul acceptarii medierii, partile in disputa si mediatorul vor semna contractul de mediere.  

Contractul de mediere este un contract, respectiv un inscris incheiat intre parti si mediator, prin care se mentioneaza expres obligatiile mediatorului si ale partilor:

• identitatea partilor aflate in conflict 
• obiectul conflictului 
• obligatia tuturor partilor de a pastra confidentialitatea asupra informatiilor vehiculate in timpul medierii 
• obligatia partilor de a achita un onorariu mediatorului si modalitatile de plata
• stabilirea limbii in care se va desfasura sedinta de mediere
• precizarea numarului de exemplare in care va fi redactat acordul, in cazul in care acesta va fi in forma scrisa
• obligatia partilor de a semna procesul verbal de incheiere a medierii, indiferent daca s-a ajuns sau nu la o intelegere.

In cazul in care contractul de mediere nu cuprinde clauzele specificate mai sus, el poate fi declarat nul. Acest document se incheie inainte ca sedinta de mediere sa aiba loc.

In schimb, daca una dintre parti refuza, in scris, in mod explicit, medierea sau nu se prezinta de doua ori la rand la datele fixate pentru semnarea contractului de mediere, medierea se considera neacceptata.

In acest caz, mediatorul Simona Petcu distinge doua situatii. 

Daca sunt mai multe parti implicate si una dintre ele, desi a acceptat in principiu participarea, nu se prezinta la sedinta de mediere, refuzand implicit sa se implice in cautarea unei solutionari amiabile a conflictului existent, celelalte parti pot cauta solutii partiale daca este posibil, pot lamuri intre ele aspectele neclare sau care necesita justificari.

Daca este vorba doar despre doua parti, iar una dintre ele refuza medierea, atunci procedura nu poate avea loc, deci partea interesata  urmeaza sa se adreseze eventual instantei de judecata.

"Trasatura de baza a medierii este aceea ca, pentru a se ajunge la un acord, la o solutie favorabila tuturor partilor implicate, este necesar ca partile sa doreasca cu sinceritate acest lucru", puncteaza mediatorul.

Da pagina si citeste mai departe cand trebuie sa te prezinti la mediator: inainte sau in timpul procesului.

Intrucat instanta de judecata solicita partii reclamante sa faca dovada faptului ca a solicitat mediatorului sa informeze partile din litigiu cu privire la avantajele medierii, in ideea ca partile, informate, au posibilitatea sa aleaga solutionarea amiabila prin mediere, este recomandat (si chiar obligatoriu in cauzele ce urmeaza a fi deduse judecatii) ca partile sa se prezinte la mediator inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, mentioneaza Simona Petcu. 

Totusi, adauga specialistul, daca acest lucru nu se intampla, instanta de judecata, in baza prevederilor Codului de procedura civila, va pune in vedere partii reclamante ca, in termen de 10 zile, sa faca dovada parcurgerii procedurii de informare cu privire la avantajele medierii.

"Independent de aceasta obligativitate cu privire la informarea despre mediere si avantajele sale, partile pot conveni sa urmeze procedura medierii si sa solutioneze amiabil conflictul oricand in timpul judecatii", explica mediatorul.

Astfel, daca procedura de mediere se va realiza in timpul procesului, instanta de judecata va amana cauza, pentru a da partilor posibilitatea de a solutiona amiabil conflictul prin mediere.

Dupa finalizarea medierii, se va lua act, prin hotarare judecatoreasca, de acordul de mediere pe care partile il vor prezenta instantei.

Citeste in pagina urmatoare care sunt documentele eliberate de mediator in urma procedurii de mediere.

Potrivit Legii nr. 192/2006, procedura de mediere se inchide, dupa caz:

• prin incheierea unei intelegeri intre parti in urma solutionarii conflictului;
• prin constatarea de catre mediator a esuarii medierii;
• prin depunerea contractului de mediere de catre una dintre parti.

Daca partile ajung la o intelegere, aceasta va fi concretizata printr-un acord de mediere.

In schimb, daca mediatorul constata ca medierea a esuat, atunci el va incheia un proces verbal de inchidere a procedurii, explica Simona Petcu.

Totodata, prin depunerea contractului de mediere de catre una dintre parti se intelege ca, oricand, oricare dintre parti poate decide sa nu mai continue medierea. Si de aceasta data se redacteaza un proces verbal.

Exista si un al patrulea caz sesizat de Simona Petcu, si anume realizarea unei intelegeri partiale. Aceasta situatie e valabila atunci cand in conflict sunt mai multe parti, iar unele dintre ele s-au inteles, in timp ce altele aleg sa urmeze calea judecatii. 

In plus, dupa cum arata specialistul, exista posibilitatea ca, pe parcursul medierii, sa intervina fapte care sa afecteze impartialitatea sau neutralitatea mediatorului. In aceste cazuri, mediatorul are dreptul legal (si chiar obligatia) de a denunta contactul de mediere si, eventual, de a indruma partile spre un alt mediator.

Vezi in pagina urmatoare ce se intampla dupa ce partile s-au inteles la mediator.

Asa cum am aratat mai sus, in cazul in care, in urma procedurii de mediere, partile se inteleg, mediatorul va elibera un acord de mediere. 

Potrivit Simonei Petcu, dupa finalizarea acordului de mediere, partile au posibilitatea sa solicite unui notar public autentificatea acordului sau pot cere instantei de judecata consfintirea acordului de mediere incheiat in urma parcurgerii procedurii de mediere.

"Intrucat prezentarea la notar sau la instanta este un act voluntar din partea partilor, este alegerea lor sa faca acest lucru", a mentionat Simona Petcu.

Prin urmare, dupa cum explica mai departe specialistul, este un drept al partilor sa se prezinte la notar sau sa solicite instantei sa le consfinteasca intelegerea, astfel incat nu se justifica trimiterea de catre mediator a vreunui document catre instanta, din proprie initiativa.

Da pagina si afla care sunt costurile unei sedinte de mediere. 

Potrivit Simonei Petcu, preturile unei sedinte de mediere nu sunt fixe, ele putand varia in functie de complexitatea disputei, de volumul si diligentele necesare.

Astfel, tarifele pot fi stabilite pe unitate de timp (pe ora), pe cauza (fara a conta de cate sedinte este nevoie), sau, cel mai adesea, pe sedinta de mediere, care dureaza, in medie 2-3 ore.

"Pretul pe ora variaza intre 200-300 lei, iar pretul pe sedinta intre 300-500 lei pentru fiecare dintre cele doua parti. Daca numarul partilor este mai mare, pretul va fi mai mic pentru fiecare participant", informeaza mediatorul.

Intrucat nu se poate sti de la inceput daca va fi nevoie de redactarea unui acord sau nu, este posibil ca in contractul de mediere sa se stabileasca faptul ca pentru redactarea acordului de mediere se va plati un anumit onorariu.

Acest fapt este justificat si de faptul ca partile, daca sunt asistate de avocat, pot solicita acestuia redactarea unei tranzactii, care sa valorifice cele convenite de parti in procesul de mediere.

"Practic, esential este acordul de vointa, realizat de parti cu ajutorul mediatorului, care poate fi concretizat sau nu intr-un inscris, care poate fi redactat sau nu de catre mediator", incheie specialistul.