Munca la negru: La ce riscuri se supune salariatul care lucreaza fara forme legale?

Aproximativ unul din zece europeni (11%) recunoaste ca, in 2013, a cumparat bunuri sau servicii care implica munca la negru, in timp ce 4% recunosc ca ei insisi au fost platiti la negru in schimbul muncii fara forme legale, se arata intr-un document de presa al Comisiei Europene publicat la sfarsitul lunii martie.

In plus, potrivit comunicatului, unul din 30 (3%) a fost platit partial in numerar de catre angajatorul sau ("remuneratie in plic"). Acestea sunt cateva dintre constatarile unui sondaj Eurobarometru, efectuat in 28 de state membre ale UE, care arata ca munca la negru continua sa fie larg raspandita in Europa, desi amploarea si perceptia problemei variaza de la o tara la alta.

Potrivit Eurobarometrului, Romania face parte dintre statele membre cu procent ridicat de "angajati cu remuneratie in plic", fiind inregistrat un procent mult mai mare decat media inregistrata in UE.

Mai exact, 7% dintre salariatii romani chestionati au recunoscut ca primesc "bani in plic", in conditiile in care media europeana este de 3%.

"Consecintele muncii la negru nu implica doar faptul ca lucratorii sunt expusi la conditii de munca periculoase si la castiguri mai mici, ci si faptul ca ea priveaza guvernele de venituri si submineaza sistemele noastre de protectie sociala. Este necesar ca statele membre sa puna in aplicare politici pentru a descuraja munca la negru sau pentru a incuraja transformarea ei in munca cu forme legale si sa conlucreze mai indeaproape pentru a combate acest flagel", a declarat László Andor, comisarul UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune.

De ce "prefera" salariatii munca la negru?

Munca nedeclarata, adica munca la negru, reprezinta o activitate profitabila desfasurata in afara cadrului legal reglementat. "Prestarea muncii, fara intocmirea formelor legale, respectiv fara intocmirea in forma scrisa a contractului individual de munca, precum si neremunerarea pe baza unui stat de plata constituie <<munca la negru>>", a mentionat Ofelia Teodorescu, avocat si consultant in Forumul AvocatNet.ro, la solicitarea noastra.

Potrivit specialistului, unul dintre motivele pentru care salariatii accepta sa lucreze la negru este asa-zisul "somaj involuntar, fortat", adica situatia in care oameni apti de munca doresc sa se angajeze, dar nu gasesc locuri de munca disponibile. Acest tip de somaj este, potrivit Ofeliei Teodorescu, cel care ridica cele mai mari probleme sociale in Romania, dar si cel care determina angajatii sa accepte forma de munca fara forme legale.

Prin urmare, adauga consultantul, majoritatea salariatilor nu "prefera" acest tip de munca. "Mai degraba, ei sunt constransi de situatia economica actuala, de conditiile impuse de angajatorii care ofera locuri de munca si asa putine", este de parere Ofelia Teodorescu.

Acest motiv este evidentiat si de Eurobarometrul citat mai sus, potrivit caruia 21% dintre europenii respodenti recunosc ca au ales varianta muncii la negru intrucat au intampinat dificultati in a gasi un loc de munca cu forme legale. Acelasi sondaj arata ca peste jumatate dintre cei chestionati afirma ca exista avantaje financiare pentru ambele parti (angajat si salariat), generate de sustragerea de la plata impozitelor si a contributiilor sociale. 

Confom ITM Arad, un alt motiv pentru care munca la negru este tot mai raspandita este reprezentat de veniturile mici ale populatiei active pe piata muncii si foarte mici pentru pensionari. Practic, acestia simt nevoia de a-si completa veniturile pentru a putea face fata cheltuielilor zilnice si taxelor impuse de stat.

Aceeasi institutie puncteaza, totodata, ca tot mai multi cetateni devin vulnerabili intrucat nu reusesc sa isi gaseasca un loc de munca conform cu pregatirea de specialitate si experienta in domeniu, recurgand intr-un final la o metoda mai simpla: munca fara forme legale.

De cealalta parte, insa, angajatorii aleg acest tip de munca deoarece salariul pe care il platesc pentru munca prestata de salariat este mult mai mic. In plus, dupa cum a explicat Ofelia Teodorescu, nici nu platesc contributiile datorate statului, fapt ce reduce foarte mult costurile pentru acestia.

Mai mult chiar, angajatorii nu sunt nevoiti sa intocmeasca contracte individuale de munca sau regulamente interne, dar, in acelasi timp, nu au baza legala de a sanctiona disciplinar salariatului.

Riscurile muncii la negru pentru salariat

"Practicarea muncii la negru prezinta o multitudine de dezavantaje pentru salariat, fara a exista, insa, vreun avantaj pentru acesta", opineaza Ofelia Teodorescu, adaugand ca angajatul este lipsit de protectie sociala, fiindu-i afectata pensia, siguranta materiala a familiei si chiar sanatatea ei.

De asemenea, continua explicatia consultantul, si statul este prejudiciat, astfel ca, la nivel global, este afectata, practic, intreaga societate civila, deci toti cetatenii. Potrivit avocatului, singurul care are de castigat este angajatorul, care plateste salarii foarte mici catre salariat si nu achita taxele si impozitele pe veniturile platite "la negru" catre stat.

Asadar, primul dezavantaj identificat de Ofelia Teodorescu este acela ca angajatorii platesc salarii mici, de multe ori sub nivelul minim pe economie si sub nivelul cuvenit pentru vechimea, pregatirea si timpul lucrat de cel in cauza. De asemenea, salariatul nu beneficiaza de vechimea in munca si in specialitate, deci nici de sporuri salariale determinate de vechime. 

Totodata, nu va primi pensie de limita de varsta, anticipata, anticipata partial, de invaliditate sau de urmas, dar nici ajutoare de boala, ajutor de deces, indemnizatie de boala, indemnizatie de somaj etc.

"De cele mai multe ori, salariul nu i se plateste la timp, la date fixe", afirma avocatul, punctand ca, in cazul incetarii raporturilor cu angajatorul, multi salariati nu isi mai primesc banii pentru lunile anterioare muncite.

Mai mult chiar, angajatul nu va beneficia de reducerea normei de timp ca urmare a conditiilor de munca si nici nu va avea dreptul la concediul legal de odihna platit sau la alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (casatorii, deces, nasterea unui copil in familie).

Avand in vedere ca nu beneficiaza de asigurare medicala, salariatul nu va beneficia nici de asistenta medicala gratuita, medicamentatie gratuita sau compensata. In plus, nu se va bucura de drepturile protective privind securitatea si sanatatea in munca, de echipament de lucru si protectie si alimentatie antidot, la care ar avea dreptul in functie de specificul activitatii. 

Important! Cei care muncesc la "negru" pot avea, totusi, continuitate in munca, asigurandu-si astfel pensia, daca incheie un contract cu Casa de Pensii. De asemenea, pot incheia asigurari private de sanatate, in baza carora se pot trata medical.

Angajatii fara forme legale nu sunt asigurati pentru riscuri previzibile si imprevizibile, cum sunt accidentele de toate felurile sau bolile, astfel ca nu vor beneficia de prestatii si asistenta pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca cum sunt: indemnizatia pentru trecerea temporara in alta munca, indemnizatia pentru reducerea timpului de munca si pentru carantina, ajutoare pentru diferite proteze, tratament balnear gratuit sau partial gratuit si reabilitare profesionala. Despre toate acestea, AvocatNet.ro a scris in detaliu aici. 

In acelasi timp, salariatii nu vor primi indemnizatia pentru maternitate (concediu pre si post-natal), indemnizatie pentru cresterea copilului, pentru ingrijire de pana la 2 ani sau pentru ingrijirea copilului bolnav. "Aceste drepturi se cuvin numai asiguratului care are un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni realizat in ultimele 12 luni anterioare producerii riscului", subliniaza Ofelia Teodorescu. 

Munca la negru inseamna, de asemenea, ca salariatul nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare si reconversie profesionala, dar nici la alte masuri active legal reglementate in vederea exercitarii unei activitati sau ocuparii unui loc de munca. 

In plus, nu primeste tichete de masa, nu poate contracta un credit bancar si nu exercita drepturile colective constitutionale, cum sunt dreptul la asociere in sindicate, la negocierea contractului colectiv de munca.

"In consecinta, muncind in afara cadrului legal, angajatul suporta de unul singur toate riscurile si consecintele negative ale acestei optiuni pe piata muncii", conchide Ofelia Teodorescu.

Din 1 mai, ANAF incepe un proiect de combatere a muncii la negru

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va derula un proiect de combatere a muncii la negru incepand cu 1 mai, iar primii contribuabilii verificati vor fi cei din regiunile Ploiesti si Brasov, se mentioneaza intr-un comunicat al agentiei, remis recent redactiei.

"ANAF solicita angajatorilor ca, in termen de 90 de zile de la demararea proiectului, sa ia masuri in vederea conformarii voluntare la obligatiile ce le revin conform prevederilor Codului muncii, Codului fiscal si Codului de procedura fiscala", se arata in documentul de presa.

Institutia atentioneaza ca se vor efectua inspectii si controale la nivelul contribuabililor care prezinta risc in ceea ce priveste evaziunea in domeniul contributiilor sociale, de sanatate si al impozitului pe venit. De asemenea, conform sursei citate, in activitatea de control vor fi formate si angrenate echipe mixte, in baza acordurilor de cooperare interinstitutionala cu autoritati ale statului, care au competenta in domeniu.

Pe baza rezultatelor, Fiscul va proiecta un model de conformare si va stabili un program riguros de control si de inspectie axat pe identificarea muncii nedeclarate si subdeclarate, proiect ce va fi extins la nivel national incepand cu 1 ianuarie 2015 si pe intreaga perioada de prescriptie a obligatiilor fiscale.