Una dintre cele mai importante noutati introduse de Noul Cod de Procedura Civila, in vigoare din 15 februarie 2013, se refera la redactarea cererii de recurs, precum si exercitarea si sustinerea recursului.
Mai precis, NCPC stabileste, la art. 83 si 84, ca, la redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea sau sustinerea recursului, partile (persoane fizice si juridice) vor fi asistate si reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau consilier juridic.
Art. 83. - (3) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Art. 84. - (2) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau consilier juridic, in conditiile legii.
Mai departe, la art. 486 din acelasi act normativ, sunt prevazute mai multe mentiuni pe care cererea de recurs trebuie sa le cuprinda, printre care: numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partii in favoarea careia se exercita recursul, numele, prenumele si domiciliul profesional al avocatului care formuleaza cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si numele si prenumele consilierului juridic care intocmeste cererea. De asemenea, cererea va contine si semnatura avocatului sau, dupa caz, a consilierului juridic.
Asadar, dupa cum se arata in reglementari, cererile de recurs care nu cuprind semnatura unui avocat sau a unui consilier juridic vor fi respinse de instanta.
De la aceasta regula exista, insa, si o exceptie, detaliata tot de NCPC, la art.13, alin.2: "In recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept".
Recurs la Curtea de Apel din Cluj, respins pentru ca nu a fost semnat de un avocat
O decizie recenta a Curtii de Apel Cluj a pus in aplicare reglementarile introduse anul trecut, in sensul ca un recurs a fost declarat nul pentru ca a fost redactat fara asistarea/reprezentarea prin avocat sau consilier juridic. Concret, este vorba despre Decizia civila nr. 1904/2014, pronuntata in sedinta publica in 28 februarie 2014, in dosarul nr. 10434/117/2013 al Curtii de Apel Cluj, document obtinut recent de AvocatNet.ro, ce poate fi consultat si in fisier atasat.
Hotararea magistratilor priveste recursul declarat de catre intervenienta accesorie Asociatia X.X. (Curtea de Apel Cluj nu a facut publica denumirea partilor, n.r.), persoana juridica fara scop patrimonial, inscrisa in registrul special al Judecatoriei Cluj-Napoca.
In consecinta, avand in vedere ca noile dispozitii ale NCPC se aplica si persoanelor juridice, exista obligatia ca la redactarea cererii si a motivelor de recurs reprezentantul legal sa fie asistat de consilier juridic, iar cererea sa contina numele si prenumele consilierului juridic care a intocmit-o sau aceste operatiuni sa fi fost efectuate de avocat. "In ambele situatii, semnatura avocatului sau consilierului juridic trebuia sa se regaseasca pe cererea de recurs", se mentioneaza in Decizia Curtii de Apel Cluj.
Intrucat recursul nu contine niciuna dintre aceste semnaturi, magistratii au declarat nul documentul.
Totusi, recurenta Asociatia X.X. a sustinut, in apararea sa, ca recursul declarat este semnat de mandatarul sau, in calitate de presedinte, care are, in acelasi timp, si calitatea de licentiat in drept, respectiv avocat.
In plus, in motivare, Asociatia aduce in discutie si art.13 alin.2 din NCPC, care, asa cum am aratat mai sus, prevede urmatoarele: "cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot sau ruda, pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept".
Acest argument nu este, insa, unul valid, deoarece, dupa cum se arata in Decizie, prevederea din NCPC "se refera nu la orice mandatar, ci la mandatarul partii care este sot sau ruda cu partea, fiind deci vorba despre ipoteza partii persoana fizica, ceea ce nu este cazul in speta".
Mai mult chiar, arata in continuare magistratii Curtii de Apel Cluj, respectivul mandatar era, in fapt, un avocat suspendat, astfel ca semnatura sa pe cererea de recurs nu are nicio relevanta. "Potrivit extrasului de pe site-ul Baroului Cluj, (...), la sectiunea avocati incompatibili se gaseste si presedintele asociatiei, calitatea sa de avocat fiind, asadar, suspendata", se arata in hotararea Curtii.
In concluzie, potrivit deciziei pronuntate recent, cererea de recurs trebuie, in mod obligatoriu, semnata de un consilier juridic sau de un avocat activ, care sa nu figureze in lista Baroului ca incompatibil. Pe de alta parte, nu va fi necesara o astfel de semnatura daca partea care formuleaza recursul sau mandatarul acesteia, sot sau ruda, pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept.
Iata mai jos un fragment relevant din Decizia Curtii (textul integral al documentului va este prezentat in fisier atasat):
In ceea ce priveste recursul declarat de catre intervenienta accesorie Asociatia X.X., Curtea retine ca potrivit alin. 2 al articolului 84 din Noul cod de procedura civila (in continuare, NCPC) (articol intitulat „Reprezentarea conventionala a persoanelor juridice”), la redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau consilier juridic, in conditiile legii.
Legile la care trimite textul normativ, in privinta conditiilor asistarii/reprezentarii, sunt: pentru avocati, Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, pentru fiecare dintre cele doua profesii juridice respectiv.
La randul sau, art. 486 NCPC („Cererea de recurs”) prevede mai multe mentiuni pe care cererea de recurs trebuie sa le cuprinda, printre care: numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partii in favoarea careia se exercita recursul, numele, prenumele si domiciliul profesional al avocatului care formuleaza cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si numele si prenumele consilierului juridic care intocmeste cererea (art. 486 alin. 1 lit. a)); semnatura partii sau a mandatarului partii in cazul prevazut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, dupa caz, a consilierului juridic (art. 486 alin. 1 lit. e)).
Ambele mentiuni sunt prevazute de art. 486 alin. 3 NCPC a fi sub sanctiunea nulitatii, cu aplicabilitatea dispozitiilor art. 82 alin. 1 NCPC (acordarea unui termen scurt pentru acoperirea lipsei dovezii calitatii de reprezentant) si ale art. 87 alin. 2 NCPC (avocatul care a asistat sau reprezentat partea la judecarea procesului care poate face, fara mandat, actele pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp si poate, totodata, introduce orice cale de atac impotriva hotararii pronuntate).
Dupa cum rezulta din Certificatul de inscriere nr. 96/2013 din 4 decembrie 2013 eliberat de Judecatoria Cluj-Napoca, anexat raspunsului la intampinare, Asociatia X.X. este persoana juridica fara scop patrimonial, inscrisa in registrul special al Judecatoriei Cluj-Napoca sub nr. 96/2013 din 21.05.2013. In consecinta, in raport cu textele legale deja examinate, exista obligatia ca la redactarea cererii si a motivelor de recurs reprezentantul legal sa fie asistat de consilier juridic iar cererea sa contina numele si prenumele consilierului juridic care a intocmit-o sau aceste operatiuni sa fi fost efectuate de avocat; in ambele situatii, semnatura avocatului sau consilierului juridic trebuia sa se regaseasca pe cererea de recurs.Recurenta Asociatia X.X. a sustinut, in aparare fata de exceptia nulitatii, ca recursul este introdus sub semnatura unui avocat, astfel incat nu ar fi aplicabila sanctiunea nulitatii recursului, prevazuta de art. 486 alin. 3 NCPC. in acest sens, a aratat ca recursul declarat este semnat de mandatarul sau, X.X., in calitate de presedinte, care, potrivit prevederilor art. 15 din Statut, reprezinta asociatia in relatiile cu tertii.
In opinia recurentei, calitatea de licentiat, in drept, respectiv avocat, a reprezentantul sau legal, atrage incidenta prevederilor art. 13 alin. 2, teza a II-a NCPC - referitor la dreptul la aparare – potrivit carora „cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot sau ruda, pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept”.
Curtea considera ca art. 13 alin. 2, teza a II-a NCPC nu consacra o exceptie de la regimul juridic configurat de art. 486 si 84 NCPC, asa cum pare sa considere recurenta, ci, dimpotriva, instituie un principiu general care este concretizat in materie de recurs de dispozitiile amintite, fara sa existe intre acest principiu general si dispozitiile particulare in materie de recurs, vreo diferenta de esenta. In mod unitar, toate aceste texte se refera la necesitatea ca redactarea, intocmirea, cererii de recurs sa fie realizata prin avocat sau consilier juridic, actionand in conditiile legilor care le reglementeaza acestora profesia, respectiv Legea nr. 51/1995 si Legea nr. 514/2003. Din aceasta perspectiva, Curtea observa ca are calitatea de avocat reprezentantul legal, nu cel conventional impus de prevederile legale, iar reprezentantul legal nu putea actiona conform prevederilor Legii nr. 51/1995 deoarece art. 28 lit. a) din acest act normativ prevede ca este suspendata calitatea de avocat in caz de incompatibilitate, pe durata existentei starii respective. Potrivit extrasului de pe site-ul Baroului Cluj, anexat raspunsului la intampinare formulat de Asociatia X.X., la sectiunea avocati incompatibili se gaseste si presedintele asociatiei, calitatea sa de avocat fiind, asadar, suspendata.
Recurenta se refera la presedintele asociatiei ca la un mandatar, probabil pentru a-si argumenta sustinerea privind aplicabilitatea art. 13 alin. 2, teza a II-a NCPC, insa acest text se refera nu la orice mandatar, ci la mandatarul partii care este sot sau ruda cu partea, fiind deci vorba despre ipoteza partii persoana fizica, ceea ce nu este cazul in speta. Ca atare, recursul asociatiei este nul.
Recursul poate fi semnat ulterior de catre un avocat?
Inca de la intrarea in vigoare a NCPC, avocatii atrageau atentia asupra riscului la care se supun justitiabilii care nu sunt reprezentati la recurs de un specialist.
"Cei care vor nesocoti regulile vor constata pe propria piele ca nesemnarea recursului in conditiile aratate va duce la anularea acestuia, neapelarea la avocat sau consilier juridic in calea extraordinara de atac facand ca partea respectiva sa nu poata accesa aceasta cale de atac si/sau sa nu poata sustine recursul promovat potrivit noilor reguli", a declarat atunci, pentru AvocatNet.ro, Alina Tugearu, Avocat colaborator coordonator Zamfirescu Racoti & Partners.
Pe de alta parte, specialistul ZRP a mentionat ca, desi anulata in prima faza, cererea de recurs poate fi refacuta ulterior, cu respectarea tuturor cerintelor impuse de lege.
"Bineinteles, va fi posibila refacerea actului juridic, in masura in care partea mai este inca in termenul de exercitare a caii extraordinare de atac", puncteaza Tugearu, care atentioneaza ca, in situatia recursului, termenul de exercitare a crescut de la 15 zile la 30 de zile de la comunicare.
Se limiteaza in vreun fel accesul la justitie?
Conform reprezentantului ZRP, una dintre ratiunile pentru care au fost introduse aceste dispozitii este eliminarea situatiilor in care justitiabilul incerca singur sa isi faca dreptate, in conditiile in care, spre deosebire de fond si apel, instanta de recurs nu analizeaza faptele, ci doar controleaza ca hotararea recurata sa respecte dispozitiile legale, ceea ce presupune o pregatire juridica adecvata.
"Experienta ne arata ca instantele sunt sufocate de cai extraordinare de atac informe, inadmisibile, lipsite de logica juridica si rigoare si, mai presus de toate, lipsite de orice sansa de reusita in principal sau exclusiv din cauza faptului ca sunt concepute si sustinute de persoane fara pregatire juridica adecvata", arata avocatul.
In consecinta, NCPC impune partii sa fie asistata de persoane cu pregatire (avocat sau consilier) pentru ca exercitarea drepturilor procesuale prin promovarea unei cai extraordinare de atac sa reprezinte un demers apt sa ocroteasca interesele acelei parti, si nu o iluzie.
Conform reprezentantului ZRP, aceeasi regula isi propune sa elimine una din cauzele de sufocare a instantelor cu cauze lipsite de orice sansa de reusita, anume caile extraordinare de atac promovate fara niciun fel de cenzura de catre persoanele fara cunostinte de specialitate.
Noul Cod de Procedura Civila a fost republicat Monitorul Oficial nr. 545 din 3 august 2012 si poate fi consultat AICI.
Comentarii articol (18)