Codul fiscal sub lupa specialistilor: Care sunt deficientele si ce ar trebui imbunatatit?

Stabilitatea si predictibilitatea legislativa sunt printre aspectele deficitare ale mediului de afaceri din Romania, este de parere echipa departamentului Taxe din cadrul Biris Goran. Potrivit unei analize efectuate de avocatul Gabriel Biris, in ultimii cinci ani, Codul fiscal si Codul de procedura fiscala au fost modificate prin nu mai putin de 153 de acte normative.

"Cu o medie de peste 30 de modificari pe an, putem afirma ca cea mai mare anomalie din actualele Coduri fiscale consta tocmai in faptul ca a devenit o regula ca acestea sa fie modificate de mai multe ori pe an", au declarat pentru AvocatNet.ro reprezentantii Biris Goran.

O posibila cauza a modificarilor numeroase aduse Codului fiscal o reprezinta chiar unul dintre articolele acestuia. Este vorba despre art. 4 Modificarea si completarea Codului fiscal, care stabileste:

(1) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.
(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege.

Pastrarea cu consecventa in art. 4 din Codul fiscal, in ciuda protestelor nenumarate venite din randul contribuabililor, a sintagmei "de regula" a permis de-a lungul timpului modificari de legislatie fiscala atat de numeroase incat acestea au necesitat rescrierea si renumerotarea articolelor Codului fiscal, devenit o adevarata "jungla amazoniana" atat pentru contribuabili, cat si pentru autoritatile fiscale, a precizat pentru AvocatNet.ro Dan Schwartz, Managing Partner al RSM Scot.

"In contextul economic actual din Romania, eliminarea sintagmei <<de regula>> din textul art. 4 al Codului Fiscal a devenit necesara. Daca aceasta eliminare ar fi acceptata de reprezentantii MFP, ea ar veni in intampinarea solicitarilor mediului de afaceri de a beneficia de prevederi de legislatie fiscala stabile si simple si ar conferi Romaniei sansa unor investitii straine semnificativ crescute", este de parere reprezentantul RSM Scot.

Desi cele doua Coduri fiscale au suferi numeroase modificari, marile probleme ale fiscalitatii au ramas in linii mari aceleasi, au adaugat specialistii Biris Goran. Printre cele mai importante anomalii, enumerate de sursele citate, se numara lipsa de claritate a unora dintre prevederile legislative incluse, multe dintre acestea fiind chiar depasite de progresul mediului economic romanesc realizat din 2003, cand a fost scris initial, pana in prezent.

La randul sau, Dan Schwartz sustine ca actuale Coduri fiscale contin inca prevederi fie ambigue, fie neclare, fie menite mai degraba a crea posibilitati de evitare a platii impozitelor si taxelor decat a ajuta la o mai buna colectare a acestora si de a stimula activitatea economica.

Acelasi contribuabil, mai multe abordari fiscale

Un motiv de confuzie si neclaritate desprins din Codul fiscal il reprezeinta abordarea necorelata a diverselor impozite si taxe, acest fapt ducand la tratamente fiscale diferite in cazul aceluiasi contribuabil, sustine Dan Schwartz.

Un exemplu in acest sens este cel privind o persoana fizica aflata in situatia de a deveni platitor de TVA pentru activitatea de comercializare de imobile (cladiri noi si terenuri).

"O astfel de persoana datoreaza TVA ca oricare alt contribuabil inregistrat ca platitor de TVA, ca urmare a indeplinirii conditiilor impuse de lege. Dar, in acelasi timp, plateste impozit pe veniturile obtinute din vanzarea de bunuri imobiliare din patrimoniul personal. Cu alte cuvinte, acelasi contribuabil desfasoara activitate economica din punct de vedere al TVA, dar din punct de vedere al impozitelor directe el nu obtine venituri din activitati comerciale, ci venituri din instrainarea bunurilor personale (venituri pentru care nu ar trebui sa plateasca TVA). Confuzia este totala, iar din punct de vedere al colectarii impozitelor si taxelor, ea poate genera impozite mai mici decat cele care ar putea fi datorate in cazul in care deficientele de corelare intre abordarile fiscale ale diferitelor tipuri de impozite ar fi eliminate, adica daca acel contribuabil devenit platitor de TVA ar avea concomitent si obligatia de a inregistra o PFA si in consecinta ar plati impozit pe venituri din activitati comerciale independente, in cota de 16%", a explicat Managing Partner-ul RSM Scot.

Potrivit specialistului, in Codul fiscal rezista de foarte multa vreme patru asa-zise principii ale fiscalitatii.

"Acestea sunt formulate astfel incat sa creeze pe de o parte confuzie, iar pe de alta sa ofere posibilitatea legiuitorului sa introduca in Cod prevederi care nu sustin cresterea economica a Romaniei si care au un efect negativ asupra contribuabililor si, uneori, chiar asupra autoritatilor fiscale. Aceste asa-zise principii ar trebui inlocuite cu principii care astazi stau la baza oricarui sistem modern de impozitare, dintre care as mentiona pe cel al cresterii economice, cel al stabilitatii, cel al simplitatii si cel al neutralitatii", a explicat Dan Schwartz.

Acesta a mai adaugat ca printre aspectele negative ale Codului fiscal se numara necorelarea definitiilor prezentate in Titlul I Dispozitii Generale cu definitiile prezente in celelalte titluri ale Codului fiscal, iar in acest sens, trebuie mentionate definitiile diferite pe care, de exemplu, le intalnim in cazul termenului "valoare fiscala".

Impozitul pe constructiile speciale incalca principiile fiscalitatii

Exista prevederi din cele doua Coduri fiscale care sunt aparent clar definite, insa acestea incalca de multe ori principiile fiscalitatii, este de parere echipa departamentului Taxe din cadrul Biris Goran.

Astfel, un exemplu in acest sens il reprezinta, potrivit surselor citate, impozitul pe constructii vs. impozitul pe cladiri.

Asa cum este definit impozitul pe constructii, acesta se datoreaza pentru constructiile prevazute in grupa I din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe pentru care nu se datoreaza impozitul pe cladiri, aflate in patrimoniul contribuabililor. Impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii acestor constructii, evidentiate in contabilitate la 31 decembrie a anului anterior, fiind calculat si declarat pana la data de 25 mai inclusiv.

Pe de alta parte, exista cladiri care sunt scutite de impozitul pe cladiri, printre care se numara cladirile din parcurile industriale sau tehnologice incluse in scheme de ajutor de stat, iar pentru acestea, contribuabilii au implicit obligatia de a plati impozitul pe constructii, au explicat specialistii Biris Goran.

"Totusi, ceea ce legiuitorul nu a luat in considerare atunci cand a definit modul de aplicare a impozitului pe constructii se refera la situatii precum cele in care schemele de ajutor de stat expira la mijlocul anului, moment in care cladirile din parcurile industriale sau tehnologice incluse in respectiva schema de ajutor de stat nu mai pot fi scutite de impozitul pe cladiri. Asadar, la mijlocul anului fiscal, contribuabilul va datora pentru acele cladiri nu numai impozitul pe constructii, pe care il datoreaza din cauza ca pentru primul semestru al anului fiscal cladirile in cauza au fost scutite de impozitul pe cladiri, dar si impozitul pe cladiri, pentru partea din anul fiscal in care aceste cladiri nu mai sunt scutite", au continuat aceleasi surse.

Rezultatul actualelor prevederi este, asadar, conform specialistilor de la Biris Goran, dubla impozitare a unor cladiri care aduc aceleasi beneficii economice proprietarilor sai, fie ca sunt impozitate prin impozitul pe cladiri/constructii sau dublu impozitate.

"Mai mult, desi scopul acordarii schemei de ajutor de stat pentru parcurile industriale sau tehnologice si, implicit acordarea scutirii de impozit pe cladiri, era tocmai sa impulsioneze activitatea economica a contribuabililor care le detin, prevederile Codului fiscal cu privire la impozitul pe constructii practic anuleaza orice avantaj acordat de Stat acestora. In cazul prezentat mai sus, aceste prevederi nu numai ca elimina orice facilitati primite de la Stat, ba chiar impovareaza contribuabilul", au atras atentia reprezentantii Biris Goran.

Introducerea impozitului pe constructiile speciale reprezinta o frana majora pentru investitii, considera echipa departamentului Taxe din cadrul Biris Goran.

"La demararea unei investitii antreprenorii vor trebui sa ia in calcul ca toata infrastructura pe care o vor dezvolta va fi impozitata an de an cu 1,5% din valoarea acestor constructii. Pe langa faptul ca impozitul in sine reprezinta un obstacol in calea unor potentiale investitii, modul in care a fost reglementat si implementat a perturbat planificarea financiara a multor societati. Mentionam timpul foare scurt pe care l-au avut la dispozitie societatile sa isi planifice bugetele astfel incat sa acopere si plata in 2014 a unui nou impozit precum si introducerea foarte tarzie a normelor metodologice de aplicare", au continuat sursele citate.

Pe langa faptul ca impozitul pe constructii a generat costuri neasteptate si a denaturat in mod neuniform performantele inregistrate in 2014 ale contribuabililor, potrivit reprezentantilor Biris Goran, sunt nenumarate alte motive pentru care acest impozit trebuie eliminat cu totul din Noul Cod fiscal rescris.

Tot la capitolul impozit pe cladiri, aceleasi surse au mentionat ca impozitul pe cladirile nereevaluate reprezinta o alta deficienta a Codului fiscal. Mai exact, in anul 2011, cotele de impozit pe cladirile nereevaluate au crescut substantial – intre 10 si 20% pentru cladirile nereevaluate 3 ani (5-10% anterior anului 2011) si intre 30 si 40% pentru cladirile nereevaluate 5 ani (5-10% anterior anului 2011), au continuat specialistii Biris Goran.

"Aceasta a fost si este in continuare o masura greu de inteles. Sanctiunea existenta anterior era oricum una semnificativa, devenind acum pur si simplu imposibil de platit. Astfel de masuri pot fi justificate de o inflatie mare sau de explozie a preturilor la imobile, nicidecum in perioade de scadere a preturilor", au explicat acestia.

Modul de raportare a pierderilor fiscale din 2010, o masura greu de inteles

Printre deficientele legislatiei fiscale s-a numarat si modul de raportare a pierderilor fiscale aferente anului 2010, care reprezinta o dovada clara a incalcarii principiului neutralitatii masurilor fiscale, sustin pecialistii Biris Goran.

"Din punct de vedere fiscal anul 2010 a fost marcat de aplicarea impozitului minim in primele trei trimestre, urmata de eliminarea sa, incepand cu cel de-al patrulea trimestru. Tocmai eliminarea impozitului minim incepand cu 1 septembrie 2010 a condus la impartirea anului fiscal 2010 in doua perioade fiscale, insa doar pentru o anumita parte din contribuabili: cei care au datorat impozit minim pentru cel putin unul dintre primele trei trimestre. Pentru cei care au datorat impozit pe profit in primele trimestre, anul 2010 era considerat un singur an fiscal", au continuat acestia.

Potrivit Biris Goran, problema insa nu a costat in impartirea administrativa a anului fiscal 2010, ci in modul in care a fost definita raportarea pierderilor fiscale obtinuta in 2010. Astfel, pentru contribuabilii care au inregistrat pierdere fiscala in prima perioada fiscala din 2010 (1 ianuarie – 31 august), trimestrul IV din 2010 este considerat an fiscal distinct pentru raportarea pierderii, scurtand practic perioada de recuperare a pierderilor fiscale cu aproape un an, astfel ca aceasta masura este inca greu de inteles.

Specialistii Biris Goran au mai inclus pe lista deficientelor Codului fiscal si pe cele privind noile accize nearmonizate, precum si cresterea accizelor, modificarile in acest domeniu fiind intempestive si lasand intervale foarte scurte contribuabililor sa se adapteze unor noi prevederi fiscale.

La randul sau, Mihaela Hampu, Tax Manager Mazars Romania sustine ca firmele intampina de multe ori dificultati privind interpretarea legislatiei privind TVA. Din cauza prevederilor stufoase, pentru stabilirea tratamentului aplicabil este necesara in multe cazuri consultarea unor acte normative aditionale fata de Codul fiscal si normele de aplicare, a declarat aceasta pentru AvocatNet.ro.

"Printre prevederile care pot pune in dificultate firmele se afla cele referitoare la stabilirea unei societati nerezidente printr-un sediu fix in Romania, calificarea unei vanzari ca <<transfer de afacere>>, ajustarea TVA pentru bunurile de capital si aplicarea scutirilor de TVA. Intrucat legislatia privind TVA din Romania nu ofera foarte multe detalii, in astfel de situatii este necesara de multe ori consultarea deciziilor Curtii Europene de Justitie", a punctat Mihaela Hampu.

Ce ar trebui sa corecteze Noul Cod fiscal?

Ministerul Finantelor a lansat in dezbatere publica pe 30 iunie proiectele rescrise ale Noului Cod fiscal si Noului Cod de procedura fiscala, iar pe 11 iulie o varianta actualizata a Noului Cod fiscal a fost publicata de MFP, insa a doua zi ambele proiecte au fost retrase de pe site-ul ministerului. In prezent, niciuna dintre variantele cele doua coduri nu sunt disponibile spre consultare publica.

In contextul in care Finantele inca mai lucreaza la elaborarea noilor codurilor fiscale, specialistii sustin ca aceste documente ar trebui sa aduca imbunatatiri de fond si nu de forma, care sa corecteze deficientele legislatiei fiscale in vigoare.

Obiectivul principal al rescrierii Codului Fiscal este restructurarea acestuia intr-o forma mai "prietenoasa" pentru contribuabil, sustin specialistii Biris Goran. In principiu, autoritatile vor avea in vedere renumerotarea articolelor si corelarea referintelor, insa consideram ca aceasta ar fi ocazia perfecta de a corecta adevaratele probleme fiscale, au continuat acestia.

De aceeasi parere este si Bogdan Gheorghiu, Senior Tax Manager Mazars Romania, care a declarat pentru AvocatNet.ro ca scopul rescrierii noului Cod fiscal nu trebuie sa fie doar o renumerotare a articolelor si a titlurilor, ci si o imbunatatire, actualizare si clarificare a unor aspecte foarte importante, in concordanta cu evolutia si cerintele mediului de afaceri.

Limbajul utilizat in Codul Fiscal este unul greoi, iar exprimarea sufera in ceea ce priveste claritatea, subliniaza echipa departamentului Taxe din cadrul Biris Goran.

"Avand in vedere limbajul si stilul specific utilizat, multi antreprenori fara cunostinte in domeniul fiscal pot experimenta dificultati serioase in a le intelege si implicit in a previziona in mod corespunzator obligatiile fiscale ale afacerii lor. Daca cea mai mare parte din prevederile Codului Fiscal nu va suferi modificari la nivel de substanta, s-ar impune macar o reformulare in scopul claritatii", au declarat sursele citate.

Potrivit reprezentantilor Biris Goran, ar trebui introdus principiul in dubio contra fiscum ce permite contribuabililor sa nu sufere consecintele unei proaste sau neclare reglementari. Astfel ca acele prevederi neclare ale Codului fiscal trebuie sa fie interpretate in favoarea contribuabilului, astfel incat acesta sa nu fie sanctionat sau impozitat cand dintr-o lipsa de claritate a normei nu se poate deduce cu precizie care este intelesul acesteia, au mai spus aceleasi surse.

In ceea ce priveste impozitul pe cladiri, modul de calcul difera in functie de natura proprietarului (persoana fizica/persoana juridica), creandu-se astfel distorsiuni concurentiale pe piata imobiliara.

"Speram ca odata cu rescrierea Codului Fiscal sa fie adresata aceasta problema, prin aprobarea proiectului ce prevede stabilirea impozitului pe cladiri in functie de natura activitatii prestate (activitati economice/locuinta). De asemenea, sistemul actual de calcul al impozitului pe cladiri in cazul persoanelor juridice descurajeaza investitiile imobiliare de calitate, intrucat impozitul este stabilit in functie de valoarea inregistrata in contabilitate a cladirii. In acest sens, o posibila solutie ar fi stabilirea impozitului pe cladiri in cazul persoanelor juridice pe reguli similare celor deja aplicabile in cazul persoanelor fizice, adica in functie de suprafata utila a cladirii, ajustata cu un coeficient in functie de rangul localitatii si zona din cadrul localitatii", au declarat specialistii Biris Goran.

Mai mult decat atat, prevederile Codului Fiscal incurajeaza desfasurarea de activitati sub orice alta forma in afara de angajarea cu contract de munca – care in acest moment este excesiv impozitata, au atentionat aceleasi surse.

Astfel ca este nevoie de o impozitare care sa nu depinda atat de mult de forma/natura activitatii prestate si tipul de venit obtinut.

"Impozitarea excesiva a muncii din punctul de vedere al contributiilor sociale constituie o adevarata povara fiscala cu care mediul de afaceri se confrunta de ani buni. Printre solutiile la aceasta problema s-ar putea numara introducerea unui plafon rezonabil pentru calculul contributiilor sociale (inclusiv cele pentru sanatate), unificarea bazei de impozitare pentru contributiile sociale, in paralel cu masuri de imbunatatire a colectarii si a conformarii voluntare", au mai spus sursele citate.

In opinia lui Bogdan Gheorghiu, Senior Tax Manager Mazars Romania, printre aspectele importante pe care noul Cod fiscal ar trebui sa le reglementeze se numara:

• Definitia si precizarile referitoare la redevente, in conformitate cu ultimul Model al Conventiei de Evitare a Dublei Impuneri emis de OECD (definitia si prevederile actuale din Codul fiscal referitoare la redevente sunt preluate din Modele de Conventii vechi emise de OECD);
• Necesitatea introducerii notiunii de "transparenta fiscala" pentru o serie de entitati nerezidente fiscal (asocieri, consortia etc.). In prezent exista riscul ca astfel de entitati sa fie taxate de doua ori de autoritatile fiscale romane;
• Simplificarea si actualizarea principiului general privind deducerea cheltuielilor in scopul determinarii rezultatului fiscal (impozitul pe profit);
• Revizuirea si modificarea impozitului pe constructii aplicabil de la 1 ianuarie 2014, care in prezent genereaza nu doar costuri foarte mari pentru companii, ci si o serie de anomalii privind taxarea nejustificata a unor categorii de active;
• Eliminarea prevederii privind impunerea veniturilor din chirii pentru contributia la sanatate, prevedere discriminatorie (in corespondenta cu alte categorii de venituri).

De asemenea, Codul fiscal ar avea nevoie de imbunatatiri si la capitolul TVA. Potrivit Mihaelei Hampu, Tax Manager Mazars Romania, spre deosebire de celelalte impozite si taxe, TVA este armonizata cu legislatia europeana, care fie a fost implementata in legislatia noastra, fie se aplica direct. Chiar si in acest caz, este totusi necesara clarificarea si simplificarea anumitor prevederi, pentru a fi bine intelese de mediul de afaceri si autoritatile fiscale, considera aceasta.

In plus fata de modificarile vizate, este loc de imbunatatire a legislatiei actuale prin modificari si clarificari suplimentare introduse in Codul fiscal si/sau in normele de aplicare, a continuat reprezentantul Mazars.

"Ar fi, de exemplu, necesare clarificari suplimentare privind <<transferul de afacere>>: reformularea prevederii conform careia aplicarea regimului de taxare pentru transferul de active nu este sanctionata, cu exceptia cazului in care tranzactia a fost taxata in scopuri fiscale, in conditiile in care aplicarea TVA pentru o tranzactie are in toate cazurile si beneficii fiscale", a declarat Mihaela Hampu. 

Totodata, in textul actual al normelor metodologice privind bunurile acordate gratuit in scopul stimularii vanzarilor, exista o neconcordanta intre termenii "client" si "consumator final", a adaugat sursa citata. O alta clarificare ar putea fi adusa prin introducerea unor prevederi referitoare la data la care intervine faptul generator pentru serviciile facturate pe baza structurii de comisionar.

In plus, legislatia ar putea fi imbunatatita prin eliminarea conditiei ca, in cazul unui grup fiscal unic, membrii grupului sa fie administrati de acelasi organ competent, este de parare Mihaela Hampu, care sustine ca actualele prevederi sunt limitative, ceea ce conduce la un tratament inegal pentru firme.

Pentru claritate si o aplicabilitate mai buna a legislatiei referitoare la TVA, sunt necesare modificari atat in ceea ce priveste Codul fiscal, cat si normele metodologice de aplicare, a concluzionat specialistul.

In opinia lui Bogdan Gheorghiu, atat mediul de afaceri, cat si autoritatile fiscale doresc o mai mare predictibilitate a legislatiei fiscale, de aceea, modificarile Codului fiscal ar trebui sa respecte chiar prevederile generale din actualul text, care precizeaza ca "prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia".

Taxarea inversa pentru livrarea de cladiri ar combate evaziunea fiscala

Mihaela Hampu ne-a declarat ca in domeniul TVA, o masura importanta care face obiectul proiectului de rescriere a Codului fiscal vizeaza implementarea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si terenuri de orice fel, pentru care se aplica regimul de taxare. Aceasta prevedere este relevanta in special din perspectiva combaterii evaziunii fiscale, a adaugat aceasta.

Alte modificari importante vizate de Noul Cod fiscal sunt, in opinia Mihaelei Hampu, cele referitoare la:

• instituirea posibilitatii ca persoanele impozabile sa poata renunta la cererea de rambursare a TVA si de a prelua suma in urmatorul decont de TVA;
• eliminarea masurii privind ajustarea TVA in cazul casarii bunurilor de capital;
• simplificarea modului de efectuare a ajustarilor de TVA pentru activele corporale fixe care nu sunt considerate bunuri de capital;
• introducerea obligatiei de emitere a autofacturii de catre beneficiar in vederea ajustarii taxei deductibile, in situatii precum desfiintarea contractelor, reduceri de pret, refuzuri etc., daca furnizorul nu emite factura de corectie.