Legislatia fiscala privind microintreprinderile a suferit modificari importante in 2013, cand OUG nr. 102/2013 a modificat Codul fiscal. Astfel, noul regim fiscal al microintreprinderilor a intrat in vigoare in 1 ianuarie 2014.
Acest regim, care este valabil si in 2015, cuprinde noi conditii de incadrare a firmelor in categoria microintreprinderilor, ce le permite si societatilor care desfasoara activitati din consultanta si management sa poata sa plateasca impozit de 3% pe veniturile microintreprinderilor. Totusi, veniturile obtinute din activitatile de consultanta si management nu trebuie sa depaseasca 20% din veniturile totale.
In plus si baza de impozitare asupra careia se calculeaza cota de 3% s-a schimbat de la inceputul anului 2014, iar aceasta se aplica si in 2015.
Cine poate fi microintreprindere din 1 ianuarie 2015?
Codul fiscal stabileste ca o microintreprindere este o persoana juridica care indeplineste cumulativ mai multe conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent. Concret, in acest an vor putea sa plateasca impozit de 3% pe veniturile microintreprinderilor firmele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- realizeaza venituri, altele decat cele din activitati desfasurate in domeniul bancar, in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital sau in domeniile jocurilor de noroc;
- realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale;
- realizeaza venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 65.000 euro;
- capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale,
- nu se afla in dizolvare cu lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instantele judecatoresti.
Daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, atunci aceasta va plati impozit de profit de 16%. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare dintrele limitele prevazute anterior, luand in considerare veniturile si cheltuielile realizate de la inceputului anului fiscal.
Impozitul pe profit datorat reprezinta diferenta dintre impozitul pe profit calculat de la inceputul anului fiscal pana la sfarsitul perioadei de raportare si impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat in cursul anului respectiv.
In plus, firma trebuie sa comunice organului fiscal in termen de 30 de zile de la data la care nu mai indeplineste oricare dintre cele doua conditii, ca a iesit din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor. In acest sens, va depune la organul fiscal o declaratie de mentiuni.
Atentie! Pentru determinarea echivalentului in euro a plafonului de 65.000 euro prevazut pentru microintreprinderi se va folosi cursul de schimb de la inchiderea exercitiului financiar precedent. Cel stabilit de BNR pentru 31 decembrie 2014 este de 4,4821 lei/euro, se mentioneaza pe site-ul Bancii Centrale.
De la 1 februarie 2013 toate firmele care realizeau venituri sub 65.000 de euro, indiferent de numarul de salariati, au fost obligate sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor, chiar daca pana in acel moment ele erau platitoare de impozit pe profit.
Ulterior, incepand cu 1 iunie 2013, regimul fiscal aplicat microintreprinderilor a devenit optional pentru firmele care se infiinteaza in cursul anului, cu conditia ca ele sa aiba un capital social de minimum 25.000 de euro.
In cazul in care conditia referitoare la capitalul social nu este respectata, persoanele juridice devin microintreprinderi incepand cu anul fiscal urmator celui in care capitalul social este redus sub valoarea reprezentand echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro de la data inregistrarii.
Ce activitati de consultanta si management poate desfasura o microintreprindere?
Calificarea activitatilor de consultanta si management pe care le pot desfasura microintreprinderile ridica unele probleme, in conditiile in care Codul fiscal nu ofera exemple concrete in acest sens. Totusi, exista argumente cu care firmele pot sa justifice, in fata inspectorilor fiscali, veniturile obtinute din astfel de activitati.
Definirea activitatilor de management si consultanta pe care le poate desfasura o microintreprindere este dificila, in conditiile in care acestea au un inteles mai larg si se pot referi la mai multe aspecte, ne-a precizat Mitel Spataru, Tax Manager, Finexpert, intr-un articol mai vechi publicat de AvocatNet.ro.
"De exemplu, consultanta inseamna furnizarea unei opinii, insa nu cuprinde si activitatile de realizare de studii si cercetari. De asemenea, management-ul presupune prestarea de servicii de administrare si coordonare", a explicat specialistul.
Acesta a adaugat ca activitatile de management si consultanta se regasesc in codurile CAEN si pot lua diverse forme.
Totusi, incadrarea lor intr-un cod CAEN poate ridica unele probleme, a declarat Emilia Moise, tax adviser, senior manager Grant Thornton, la o solicitare mai veche a AvocatNet.ro.
"In ceea ce priveste codurile CAEN, este de mentionat faptul ca, in general, descrierea fiecarui cod cuprinde si liste de activitati care sunt si care nu sunt cuprinse in respectiva sub-diviziune. Cu toate acestea, clasificarea unei activitati/operatiuni sub un anumit cod CAEN poate ridica probleme, deoarece este necesara analiza tuturor aspectelor relevante pentru respectiva activitatea/operatiune", a subliniat aceasta.
In conditiile in care activitatile/operatiunile desfasurate de o societate trebuie sa se regaseasca in codurile CAEN ale acesteia (fie in codul CAEN principal, fie in codurile CAEN secundare), codurile CAEN trebuie alese astfel incat sa reflecte activitatile/operatunile desfasurate de societate, a punctat Emilia Moise.
Chiar daca definirea exacta a activitatilor de management si consultanta se situeaza la limita interpretarii, atunci cand vine vorba justificarea lor, lucrurile sunt mai clare.
Mai exact, la o inspectie fiscala, contribuabilul poate dovedi in fata Fiscului ca activitatile pe care le desfasoara fac parte din categoria celor de management si consultanta, folosind contractele pe care le incheie, a subliniat specialistul Finexpert.
"In cadrul unei inspectii fiscale, va prevala contractul, substanta economica si nu obiectul de activitate. Este important contractul in care sunt specificate activitatile desfasurate, ceea ce livreaza microintreprinderea, ceea ce solicita clientul si ceea ce rezulta din livrabil", a declarat Mitel Spataru.
Baza de impozitare a veniturilor
Codul fiscal stabileste ca microintreprinderile datoreaza la bugetul de stat un impozit de 3% pe veniturile realizate. Din 1 ianuarie 2014, baza de impozitare a veniturilor microintreprinderilor a fost modificata prin OUG nr. 102/2013, in sensul ca pe de o parte au fost introduse noi categorii de venituri care se scad din baza impozabila, iar de cealalta parte s-au adaugat anumite venituri. Aceasta baza de impozitare este valabila si in 2015.
Potrivit Normelor de aplicare a Codului fiscal, baza impozabila asupra careia se aplica cota de 3% o reprezinta totalul veniturilor trimestriale, din care:
a) se scad:
- veniturile aferente costurilor stocurilor produse;
- veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie;
- veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
- veniturile din subventii;
- veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare;
- veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
- veniturile din diferente de curs valutar;
- veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial;
- valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii
b) si se adauga:
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii;
- in trimestrul IV, diferenta favorabila dintre veniturile din diferente de curs valutar/veniturile financiare inregistrate ca urmare a decontarii creantelor si datoriilor in lei in functie de un curs valutar diferit de cel la care au fost inregistrate initial si cheltuielile din diferente de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, inregistrate cumulat de la inceputul anului.
In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune.
Puteti consulta AICI un exemplu practic de calculare a impozitului pe veniturile microintreprinderilor.
26 ianuarie, termenul pentru depunerea formularului 100
Calculul si plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, se precizeaza in Codul fiscal.
Pana la aceasta data, microintreprinderile au obligatia de a depune formularul 100 - “Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat”.
Concret, microintreprinderile trebuie sa depuna acest formular pana pe 26 ianuarie 2015, pentru plata impozitului aferent trimestrului IV din 2014.
Urmatoarele termene de declarare sunt:
- 27 aprilie pentru trimestrul intai din 2015 (ianuarie-martie);
- 27 iulie pentru trimestrul al doilea din 2015 (aprilie-iunie);
- 26 octombrie pentru trimestrul al treilea din 2015 (iulie-septembrie).
Celelalte declaratii ale contribuabililor care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor (cum ar fi decontul de TVA pentru platitorii de TVA sau declaratia unica pentru firmele cu salariati) se depun in functie de vectorul fiscal.
Comentarii articol (12)