UPDATE: Legea amnistiei fiscale, publicata. Cine sunt contribuabilii carora le vor fi sterse datoriile

Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligatii fiscale a fost publicata in Monitorul Oficial nr.  540 din 20 iulie 2015 si va intra in vigoare in 23 iulie.

Actul normativ a fost initiat de Ministerul de Finante si a fost aprobat de Guvern la jumatatea lunii mai. Ulterior, a fost inregistrat la Parlament unde a fost votat mai intai de senatori (cu 104 voturi ”pentru”, unul, ”impotriva” si o abtinere) si apoi de deputati (cu 302 de voturi ”pentru”, 2 ”impotriva” si o abtinere).

Ce datorii se sterg si cine sunt beneficiarii anularilor?

De amnistia fiscala instituita prin Legea nr. 209/2015 vor beneficia mai multe categorii de contribuabili, care datorau diferite tipuri de obligatii fiscale.

Astfel, actul normativ anuleaza diferentele de obligatii fiscale principale, precum si obligatiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisa si comunicata contribuabilului, ca urmare a reconsiderarii/ reincadrarii unei activitati ca activitate dependenta, pentru perioadele fiscale de pana la 1 iulie 2015 si neachitate pana la data intrarii in vigoare a acestui act normativ, respectiv 23 iulie 2015.

O alta categorie de obligatii fiscale anulate sunt diferentele de taxa pe valoarea adaugata aferenta veniturilor realizate din drepturi de proprietate intelectuala, precum si obligatiile fiscale accesorii aferente, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisa si comunicata contribuabilului ca urmare a depasirii plafonului si neinregistrarii ca platitor de TVA, pentru perioadele anterioare datei de 1 iulie 2015.

Conform prevederilor publicate, in cazul in care contribuabilul si-a exercitat dreptul de deducere, potrivit legii, in primul decont de TVA depus dupa emiterea deciziei de impunere, organul fiscal nu anuleaza diferentele de taxa pe valoarea adaugata. In acest caz, organul fiscal anuleaza doar obligatiile fiscale accesorii aferente diferentelor de TVA.

Prin Legea nr. 209/2015 se mai anuleaza si diferentele de obligatii fiscale principale si/sau obligatiile fiscale accesorii, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisa si comunicata contribuabilului, ca urmare a recalificarii sumelor reprezentand indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii de catre angajatii care si-au desfasurat activitatea pe teritoriul altei tari, aferente perioadelor fiscale de pana la 1 iulie 2015 si neachitate pana la data intrarii in vigoare a legii.

Pe lista datoriilor anulate de legea amnistiei fiscale se mai inscrie si contributia de asigurari sociale de sanatate, precum si obligatiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite prin decizie de impunere emisa si comunicata contribuabilului, datorata de persoanele pentru care baza lunara de calcul a CASS este mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara, pentru perioadele fiscale cuprinse intre 1 ianuarie 2012 si sfarsitul lunii iunie 2015 si neachitate pana 23 iulie 2015.

Aceleasi reglementari sunt valabile si pentru persoanele care nu realizeaza venituri si pentru care baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate este salariul de baza minim brut pe tara, ele beneficiind de asemenea de anularea CASS.

Anularea se va face din oficiu de catre Fisc

Conform prevederilor din Legea nr. 209/2015, anularea tuturor obligatiilor fiscale mentionate anterior urmeaza sa se efectueze din oficiu, de catre organul fiscal competent, prin emiterea unei decizii de anulare a obligatiilor fiscale care se comunica contribuabilului. Cu alte cuvinte, contribuabilii care beneficiaza de amnistierea datoriilor nu vor trebui sa faca niciun fel de demers pentru a le fi anulate obligatiile fiscale.

Prevederile noului act  normativ, care vor intra in vigoare in 23 iulie, reglementeaza si cazul in care organele fiscale au emis decizii de plata pentru obligatii fiscale din categoria celor care sunt amnistiate prin Legea nr. 209/2015, dar pe care nu au mai apucat sa le comunice contribuabililor. In aceasta situatie, Fiscul nu va mai transmite deciziile de impunere si va scadea obligatii fiscale din evidenta analitica pe platitor, pe baza de borderou de scadere.

Totusi, procedura completa pentru aplicarea Legii amnistiei fiscale trebuie aprobata de ANAF, pana cel tarziu la finalul lunii august, dupa cum mai stabileste Legea nr. 209/2015.

Stergerea datoriilor vine pe fondul unor neclaritati din legislatie

Masurile de anulare reglementate prin Legea nr. 209/2015 asigura premisele mentinerii in activitate a unor contribuabili pentru care au fost stabilite obligatii fiscale de natura celor mentionate anterior in cuantum mare si prin recuperarea carora s-ar putea ajunge la intrarea in insolveta/faliment a contribuabililor in cauza, cu consecinse sociale si economice negative, mentionau acum cateva luni reprezentantii Ministerului de Finante, institutia care a si initiat proiectul de lege.

"De asemenea sunt evitate multitudinea de litigii care pot fi costisitoare atat pentru contribuabilii contestatori cat si pentru organele fiscale. Totodata, masurile propuse sunt de natura a corecta unele inechitati pentru trecut, insa pentru viitor, situatiile ce au generat astfel de inechitati trebuie inlaturate prin clarificarea legislatiei (modificarea si completarea Codului fiscal, Codului muncii, Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, etc.)", se arata in nota de fundamentare a proiectului.

Propunerile MFP au venit in contextul in care organele fiscale au reconsiderat/reincadrat veniturile realizate din desfasurarea ca activitate independenta a unor profesii libere, ca fiind venituri din activitati dependente. Din datele comunicate de ANAF reiese ca au fost efectuate reconsiderari/reincadrari la persoanele care desfasoara activitatea de farmacist si la persoanele care desfasoara activitati in domeniul dreptului de autor.

Organele fiscale au reconsiderat veniturile realizate din desfasurarea ca activitate independenta a profesiei libere de farmacist obtinute in perioada 2011 – 2014 de farmacistii colaboratori ai societatii verificate, ca fiind venituri din activitati dependente. S-a constatat ca, pe parcursul anilor 2010 si 2011, a fost schimbata calitatea salariatilor, scotandu-i din ReviSal si incheind contracte de prestari servicii cu Persoane Fizice Independente pe numele fostilor salariati.

"Mentionam ca in contractul de prestari servicii este specificat ca locul desfasurarii activitatii este pus la dispozitie de catre societate impreuna cu toate echipamentele, marfurile pentru buna desfasurare a prestarii de servicii, cu respectarea programului de functionare impus de angajator (8 ore pe zi iar orele efectuate suplimentar remunerate separat). Astfel, se poate retine faptul ca farmacistii nu intrunesc nici unul din criteriile care sa configureze caracterul independent al activitatii. Avand in vedere numarul contribuabililor care sunt inregistrati ca prestand activitati independente (cca 600.000 medici, juristi, consultanti, brokeri, informaticieni etc.), precum si cuantumul foarte mare al diferentelor de stabilit prin aplicarea art.7 din Codul Fiscal se poate aprecia un impact negativ major in acest domeniu", mai explicau cei de la MFP.

In ceea ce priveste domeniul transportului international, sumele acordate salariatilor (soferi) sub forma diurnei externe, au fost apreciate de organele de inspectie fiscala ca venituri de natura salariala.

Din practica s-a constatat ca soferii sunt incadrati, in cele mai multe cazuri, cu salariul minim pe economie, si primesc sub forma de diurna, sume neimpozabile in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice, ajungandu-se ca nivelul veniturilor neimpozabile (diurna) obtinute de un sofer sa fie de 5 – 6 ori mai mare decat venitul impozabil obtinut (salariu).

Totodata, a fost identificata o discrepanta majora dintre veniturile la care se stabilesc si platesc obligatii fiscale, de regula salariul minim in Romania si totalitatea veniturilor platite angajatilor a celor considerate neimpozabile de agentii de munca temporara, semnificativ mai mari decat cele impozabile, diurna medie platita fiind de aproximativ 1500 de euro pe luna. Au fost constatate insa si cazuri extreme, in care veniturile asupra carora s-au platit impozit si contributii sociale au fost la nivelul salariului de baza minim brut pe tara pentru un program de lucru partial de 2 ore pe zi (reprezentand 322 lei in 2014), in timp ce diurna neimpozabila a atins si 2000-2500 euro.

De asemenea, normele legale au creat probleme si in ceea ce priveste aplicarea TVA pentru cesiunea drepturilor de autor, aceasta activitate fiind considerata intotdeauna independenta. In plus, MFP a constatat deficiente si la stabilirea CASS pentru contribuabilii care au venituri mai mici decat salariul minim brut si pentru contribuabilii care nu obtin venituri.

Sinteza 

Lista datoriilor neachitate pana la 23 iulie 2015 ce vor fi sterse