UPDATE: La alegerile locale şi parlamentare, alegătorii vor fi verificaţi electronic. Regulile pentru funcţionarea sistemului, publicate

Parlamentarii au stabilit în 2015 un nou cadru legislativ pentru alegerile locale (Legea nr. 115/2015) şi alegerile parlamentare (Legea nr. 208/2015). Cu această ocazie a fost introdusă obligaţia folosirii unui sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

Astfel, pentru ca prevederile să poată fi puse în practică începând cu alegerile din 2016, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a emis normele metodologice privind funcţionarea sistemului. Acestea sunt incluse în Hotărârea AEP nr. 9/2015, care a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 812 din 2 noiembrie şi care a intrat în vigoare la data publicării.

Înainte de a vota, alegătorii vor prezenta actul de identitate unei persoane din cadrul secţiei de votare, care se va ocupa de înscrierea codului numeric personal (CNP) în sistemul informatic.

"Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal", scrie în Legea alegerilor locale. În cazul alegerilor parlamentare, dacă este cazul, alegătorii vor prezenta, pe lângă actul de identitate, şi documentul care dovedeşte reşedinţa.

în situaţia în care alegătorul nu va figura în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară -- la alegerile locale -- ori în lista electorală permanentă -- la alegerile parlamentare --, sistemul va semnala dacă persoana respectivă:

• are 18 ani;
• şi-a pierdut dreptul de vot;
• este arondată la altă secţie de votare;
• este omisă din lista electorală permanentă şi are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare respective; nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă (la alegerile locale);
• este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective şi a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă (la alegerile parlamentare);
• şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.

În baza verificărilor în sistem, după caz, alegătorul:

• va fi împiedicat să voteze, dacă n-are 18 ani sau dacă şi-a pierdut drepturile electorale;
• va fi îndrumat către secţia de votare la care este arondat, dacă acesta s-a prezentat la secţia greşită;
• va fi îndrumat către secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei;
• va fi înscris în lista electorală suplimentară;
• va fi lăsat să voteze.

În cazul în care apar probleme de funcţionare ale sistemului informatic, votarea nu este suspendată sau întreruptă. În această situaţie, se prezintă actul de identitate (şi, respectiv, la alegerile locale, documentul de identitate), iar operatorul de calculator sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de preşedintele acestuia consemnează electronic sau pe hârtie, după caz, CNP-urile alegătorilor şi ora prezentării la vot. Apoi, CNP-urile sunt introduse în sistem după rezolvarea problemelor tehnice.

De implementarea şi gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se ocupă AEP, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al Institutului Naţional de Statistică.

Următoarele alegeri locale şi parlamentare vor avea loc în anul 2016. Acestea se vor desfăşura într-o singură zi, numai duminica, iar votarea va începe la ora 7:00 şi se va încheia la ora 21:00.

Vor avea drept de vot cetăţenii români care au cel puţin 18 ani (în baza actului de identitate). La alegerile locale, fiecare alegător va avea dreptul la câte un singur vot pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean şi a primarului. Iar la alegerile parlamentare, fiecare alegător va avea dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor.

Atenţie! Codul penal prevede, în prezent, că persoanele care votează de două sau mai multe ori riscă sa fie pedepsite cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi. La fel pot fi pedepsiţi şi cei care votează deşi nu au acest drept sau care introduc în urnă mai multe buletine de vot decât au dreptul. De asemenea, autorităţile pedepsesc şi tentativa de fraudă.

Notă: În altă ordine de idei, parlamentarii au aprobat recent introducerea votului prin corespondenţă la alegerile parlamentare, pentru românii din străinătate, care va fi disponibil chiar din 2016. Mai multe informaţii despre subiect găsiţi aici.