Demisia este, conform Codului muncii, un act unilateral de voință prin care salariatul comunică în scris angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.
Salariatul nu trebuie să-și motiveze decizia, iar angajatorul este obligat să o înregistreze. "Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă", prevede actul normativ.
Totuși, dacă un salariat se răzgândește, există posibilitatea ca acesta să-și retragă demisia. Concret, chiar dacă dreptul muncii nu reglementează în mod expres această situație, singura condiție ce trebuie îndeplinită este ca angajatorul să fie de acord.
"Potrivit doctrinei și practicii în materie, demisia reprezintă un act unilateral de voință, irevocabil, pentru care nu este necesară aprobarea angajatorului. Începând cu momentul în care demisia a ajuns la cunostința angajatorului, salariatul nu mai poate reveni asupra deciziei decât cu acordul expres sau tacit (dar în mod obligatoriu neechivoc) al angajatorului, nefiind interzis în legislația muncii modificarea și/sau revocarea propriilor decizii ale angajatorului", a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, Corina Ionescu (foto stânga), managing partner la Ionescu Miron.
De aceeași părere este și Cornel Vasile, consilier juridic și consultant în Forumul AvocatNet.ro: "În cazul retractării demisiei de către salariat, este necesar acordul angajatorului în acest sens. (...) Salariatul face o cerere prin care retractează demisia, iar angajatorul pune rezoluția pe cerere: de acord sau nu. În situația în care este de acord, consider că trebuie menționat acest lucru și pe demisie".
Prin urmare, acordul angajatorului cu privire la retragerea demisiei trebuie să fie exprimat clar, astfel încât să nu existe niciun fel de îndoială. În același timp, acordul poate să fie și tacit - situație în care salariatul își continuă activitatea, iar angajatorul nu se opune acestui lucru.
"În cazul în care angajatorul își exprimă în mod expres sau implicit (dar neechivoc) acordul cu privire la retragerea demisiei, din punct de vedere juridic, un astfel de acord va echivala cu încheierea unui nou contract individual de muncă. Prin urmare, acordul poate fi exprimat atât expres, de către ambele părți, fără însă ca îndeplinirea unor astfel de formalități de către părți să fie obligatorie, cât și tacit. Cu toate acestea, în cazul unui acord implicit al părților privind retragerea demisiei și a continuării raporturilor de muncă, acordul din partea angajatorului trebuie să fie neechivoc", a punctat Corina Ionescu.
Decizia finală privind revenirea asupra demisiei aparține angajatorului. De aceea, dacă acesta nu dorește continuarea raporturilor de muncă, actul demisiei își va produce efectele juridice aferente, a mai precizat avocata.
Important! Angajatorii care refuză să înregistreze demisia pot fi amendați cu sume cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei. În altă ordine de idei, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit în 2016 că angajatorul are posibilitatea de a retrage o decizie de concediere, însă numai înainte ca aceasta să fie comunicată salariatului.
Respectarea preavizului este obligatorie
Odată ce-și dă demisia, salariatul este obligat să respecte termenul de preaviz aplicabil situației sale. Acesta nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare, dacă este vorba de o funcție de execuție, sau mai mare de 45 de zile lucrătoare, dacă este vorba de o funcție de conducere.
"Termenul de preaviz este cel convenit de părți în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile și nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție, respectiv mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariații care ocupă funcții de conducere", dispune Codul muncii.
Din moment ce contractul individual de muncă își produce toate efectele și pe durata preavizului, salariatul trebuie să-și continue activitatea obișnuită. Dacă, de exemplu, angajatul decide să nu mai vină la serviciu, acest lucru poate duce la amânarea datei de încetare a contractului.
"Nerespectarea de către angajat a termenului de preaviz, fără a avea motive întemeiate, ar echivala cu absentarea nemotivată de la locul de muncă. Conform Codului muncii, în situația în care salariatul absentează nemotivat, contractul individual de muncă ar putea fi suspendat în condițiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, contractul individual de muncă, precum și prin regulamentul intern. Suspendarea contractului de muncă atrage după sine și suspendarea termenului de preaviz, ceea ce înseamnă că momentul încetării contractului de muncă se va amâna corespunzător", ne-a spus acum ceva timp Mihai Anghel, avocat senior la Țuca Zbârcea & Asociații.
Pe deasupra, specialistul a subliniat că persoanele care nu respectă preavizul pot fi chiar sancționate disciplinar: "Nerespectarea de către angajatul demisionar a termenului de preaviz poate atrage răspunderea disciplinară a salariatului respectiv. În acest sens, oricând pe durata termenului de preaviz, angajatorul are posibilitatea demarării unei cercetări disciplinare împotriva salariatului demisionar, dacă se constată că respectivul a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici".
Atentie! Demisia fără preaviz este permisă doar dacă angajatorul nu-și îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă.
În perioada de probă, contractul poate înceta printr-o notificare
La încheierea unui contract individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă, pentru verificarea aptitudinilor salariatului, scrie în Codul muncii. Durata ei poate fi de maximum 90 de zile calendaristice, dacă este vorba de funcții de execuție, sau de maximum 120 de zile calendaristice, dacă este vorba de funcții de conducere.
În timpul sau la sfârșitul acestei perioade, legea prevede că oricare dintre părți poate să ceară încetarea contractului, fără a fi necesară respectarea unei perioade de preaviz. Singura formalitate ce trebuie îndeplinită este întocmirea unei notificări scrise.
"Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia", este punctat în actul normativ amintit.
Important! Salariatul beneficiază, pe durata perioadei de probă, de toate drepturile și obligațiile ce reies din legislația muncii, contractul colectiv de muncă aplicabil, regulamentul intern și contractul individual de muncă.