Proiectul de lege privind recuperarea creanţelor cesionate ar fi avut rolul să reglementeze activitatea desfăşurată de recuperatorii de datorii. "Creanțele cesionate pot fi valorificate până la un prag maxim reprezentând dublul sumei din valoarea de cesiune a creanței, prevăzută în contract, dar fără a depăși valoarea debitului principal restant", scria în propunerea legislativă respinsă la deputați.
Totodată, recuperarea creanței urma să se realizeze și în rate, în urma negocierii dintre debitor și proprietarul de drept al creanței, respectiv cesionarul.
Inițiatorii proiectului considerau necesară impunerea unei astfel de măsuri întrucât, în România, persoanele îndatorate devin captive firmelor de recuperări, fiind nevoie de protecție pentru milioanele de cetățeni români care au debite. Mai mult, aceștia arătau că instituțiile financiare nebancare nu se subordonează în niciun fel Băncii Naționale a României, având parte de o legislație permisivă, identică cu cea a firmelor, ceea ce conduce la apariția a numeroase abuzuri.
"În ceea ce privește orice creanță sau drept litigios, acesta trebuie limitat, pentru a se elimina specula și tentația de a se realiza venituri exorbitante pe seama statului sau a cetățenilor neinformați sau care nu dispun de mijloace necesare pentru a-și dobândi drepturile care li se cuvin", scria în expunerea de motive anexată propunerii de act normativ.
Motivele de respingere menţionate de deputaţii din comisia buget-finanţe şi cea juridică au fost legate de faptul că iniţiativa legislativă nu stabilea sfera de aplicabilitate, nu distingea între diferitele tipuri de creanțe, categorii de titulari sau deținători de creanțe și nici nu stabilea condițiile în care se realizează valorificarea creanțelor cesionate, aceasta poate fi de natură a crea confuzii în aplicare, contravenind astfel, principiului constituțional al predictibilității și stabilității normelor juridice.
Deputații au adus, la momentul depunerii ultimului raport de respingere în iunie 2019, ca argument suplimentar pentru respingerea proiectului legislativ faptul că o inițiativă legislativă similară (Propunerea legislativă pentru modificarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori) a trecut de Parlament, dar a fost declarată, în 2019, neconstituțională de către Curtea Constituțională.
Guvernul nu a susținut proiectul de lege
Înaintarea unui raport de respingere de către membrii Comisiei buget-finanțe a Camerei Deputaților a ținut cont și de punctul de vedere al reprezentanților Guvernului, cei care au transmis că nu susțin propunerea legislativă, motivând că patrimoniul privat ar fi serios afectat.
În plus, dispozițiile proiectului contravin principiilor economice ale pieței libere, afectând procesul de negociere, dar și capacitatea de administrare eficientă a portofoliilor companiilor de recuperare a creanțelor, se mai arăta în documentul semnat de ministrul pentru relația cu Parlamentul.
Nota: Informații despre ce au și ce n-au voie să facă recuperatorii de datorii în relația cu debitorii găsiți în acest articol.
Atenție! Proiectul de lege nu se poate aplica. Din moment ce a fost respins de Camera Deputaților, Forul decizional în acest caz, documentul și-a încetat traseul legislativ.
Comentarii articol (10)