Având în vedere prevederile art. 187 alin. (2), ale art. 209 și ale art. 352 alin. (8) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare,
președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:
Art. 1. - (1) Se aprobă conținutul cererii de acordare a eșalonării la plată și documentele justificative anexate acesteia, prevăzute în anexa nr. 1
(2) Se aprobă Procedura de aplicare a acordării eșalonării la plată de către organul fiscal central, prevăzută în anexa nr. 2
(3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prevederile prezentului ordin se aplică și pentru obligațiile fiscale pentru care au fost acordate eșalonări la plată până la data intrării în vigoare a acestuia.
Art. 3. - Direcția generală de reglementare a colectării creanțelor bugetare, Direcția generală de planificare, monitorizare și sinteză, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, Direcția generală de tehnologia informației, direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, precum și organele fiscale centrale din subordinea acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală,
Gelu-Ștefan Diaconu
București, 14 ianuarie 2016.
Nr. 90.
ANEXE
CONȚINUTUL CERERII de acordare a eșalonării la plată și documentele justificative anexate acesteia
ARTICOLUL 1
Dispoziții privind cererea de acordare a eșalonării la plată
(1) Eșalonările la plată a obligațiilor fiscale se solicită de către debitor în baza unei cereri depuse la registratura organului fiscal competent, prevăzut la art. 30, 33, 35 sau 40, după caz, din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare lege, sau comunicate prin poștă, cu confirmare de primire
(2) Pentru debitorii care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, cererea de acordare a eșalonărilor la plată se depune de către debitor, atât pentru obligațiile fiscale datorate de acesta, cât și pentru cele ale sediilor sale secundare. Cererea se depune la organul fiscal competent pentru administrarea obligațiilor fiscale ale debitorului și se analizează raportat la totalul obligațiilor debitorului și ale sediilor sale secundare
(3) Cererea de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale va cuprinde următoarele elemente:
a) datele de identificare a debitorului: denumirea/numele și prenumele acestuia, a/ale reprezentantului legal/reprezentantului fiscal/împuternicitului, dacă este cazul, domiciliul fiscal, codul de identificare fiscală, numărul de telefon/fax al acestora, adresa de e-mail, precum și datele de identificare pentru sediile secundare înregistrate fiscal, potrivit legii;
b) perioada pentru care se solicită eșalonarea la plată, exprimată în luni, și motivarea acesteia;
c) suma totală pentru care se solicită eșalonare la plată și/sau amânare la plată, după caz, defalcată pe tipuri de impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat și, în cadrul acestora, pe obligații fiscale principale și accesorii. În cazul debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, impozitul pe venitul din salarii se menționează separat pentru debitor și separat pentru fiecare dintre sediile sale secundare;
d) justificarea stării de dificultate generate de lipsa temporară de disponibilități bănești și cauzele acesteia;
e) mențiuni referitoare la înlesnirile la plată acordate până la data depunerii cererii, în baza actelor normative în materie de înlesniri la plată;
f) mențiuni referitoare la bunurile în proprietate, în cazul debitorilor care nu dețin bunuri în proprietate sau acestea sunt insuficiente pentru constituirea garanțiilor la nivelul prevăzut de art. 193 din lege, după caz;
g) data și semnătura debitorului/reprezentantului legal/reprezentantului fiscal/împuternicitului
(4) Cererea de acordare a eșalonării la plată, depusă în condițiile art. 206 din lege, trebuie să conțină elementele prevăzute la alin. (3) lit. a)-c), e) și f), precum și precizarea expresă că se solicită eșalonarea la plată cu încadrarea în categoria debitorilor cu risc fiscal mic sau invocarea temeiului legal, respectiv art. 206 din lege
(5) În cazul solicitării unei eșalonări în temeiul art. 206 alin. (5) din lege, cererea trebuie depusă anterior împlinirii scadenței sau termenului de plată prevăzute la art. 154 și 156 din lege, după caz.
ARTICOLUL 2
Documente justificative anexate cererii de acordare a eșalonării la plată
(1) La cererea de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale se anexează următoarele documente:
a) declarația pe propria răspundere a debitorului din care să reiasă că nu se află sub incidența legislației privind insolvența, că nu se află în dizolvare, potrivit prevederilor legale în vigoare, și că nu i s-au/s-a stabilit răspunderile/răspunderea, potrivit legislației privind insolvența, și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 și 26 din lege;
b) documente sau informații relevante în susținerea cererii
(2) În cazul persoanelor juridice, la cererea de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale se anexează și următoarele documente:
a) copia ultimei situații financiare anuale; b) situația încasărilor și plăților pe ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale;
c) copia ultimei balanțe de verificare;
d) programul de restructurare sau de redresare financiară semnat de reprezentantul legal al debitorului, care va conține și argumentarea posibilității plăților pe perioada solicitată la eșalonare;
e) situația privind indicatorii orientativi și alte informații
(3) În cazul debitorilor prevăzuți la art. 193 alin. (3) din lege, la cererea de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale se anexează și documente din care să rezulte regimul juridic al bunurilor
(4) Documentul prevăzut la alin. (2) lit. a) nu se anexează în cazul în care situațiile financiare anuale au fost depuse la organul fiscal competent. Acestea se solicită de către organul fiscal de la serviciile/birourile/compartimentele care le gestionează
(5) În cazul persoanelor fizice, la cererea de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale se anexează și următoarele documente:
a) registrul-jurnal de încasări și plăți sau, după caz, actele prin care se dovedesc veniturile debitorului pe ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale;
b) programul de redresare financiară sau orice alt document similar, care va conține și argumentarea posibilității plăților pe perioada solicitată la eșalonare
(6) În cazul cererilor depuse în condițiile art. 206 din lege, persoanele juridice și persoanele fizice anexează și următoarele documente:
a) declarația pe propria răspundere a administratorului/administratorilor și/sau asociaților din care să rezulte că nu au deținut, în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, calitatea de administrator sau asociat la persoane juridice care au fost lichidate sau la care a fost declanșată procedura insolvenței și la care au rămas obligații fiscale neachitate. Declarația poate fi și comună; b) declarația debitorului sau a reprezentantului său legal din care să rezulte că respectivul debitor nu se află în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerțului sau în registre ținute de instanțe judecătorești.
PROCEDURĂ
de aplicare a acordării eșalonării la plată de către organul fiscal central
ARTICOLUL 1
Obiectul înlesnirilor la plată
(1) Organul fiscal competent poate acorda următoarele înlesniri la plata obligațiilor fiscale:
a) eșalonarea la plată, la cererea debitorului, a obligațiilor fiscale;
b) amânarea la plată, în condițiile legii, a penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale eșalonate la plată, în vederea anulării, până la data finalizării eșalonării la plată;
c) amânarea la plată, în condițiile legii, a unui procent de 50% din majorările de întârziere, reprezentând componenta de penalitate a acestora, aferente obligațiilor fiscale eșalonate la plată, în vederea anulării, până la data finalizării eșalonării la plată;
d) amânarea la plată a penalităților de nedeclarare aferente obligațiilor fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de debitor și stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere, eșalonate la plată, în vederea reducerii cu 75%, până la data finalizării eșalonării la plată
(2) Înlesnirile la plată se acordă pentru toate obligațiile fiscale înscrise în certificatul de atestare fiscală, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta procedură
(3) Prin obligații fiscale se înțelege:
a) obligațiile fiscale principale reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat, precum și obligațiile fiscale accesorii;
b) amenzile de orice fel administrate de organul fiscal central;
c) creanțele bugetare stabilite de alte organe și transmise spre recuperare organelor fiscale, potrivit legii, inclusiv creanțele bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale stabilite prin hotărâri judecătorești sau alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii
(4) Înaintea emiterii certificatului de atestare fiscală, organul fiscal competent în scopul acordării eșalonării la plată emite și comunică debitorului deciziile de calcul accesorii în vederea includerii acestora în decizia de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale.
ARTICOLUL 2
Organul fiscal competent pentru soluționarea cererilor de acordare a înlesnirilor la plată
(1) Competența de acordare a înlesnirilor la plată revine organului fiscal competent, prevăzut la art. 30, 33, 35 sau 40, după caz, din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare lege
(2) Cererea depusă de debitor la organul fiscal competent se soluționează, în termen de cel mult 60 de zile de la data înregistrării acesteia, prin emiterea unei decizii de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale și a unei decizii de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare sau a unei decizii de respingere a cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale, după caz, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1-3
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul cererii depuse de debitorii cu risc fiscal mic, în condițiile art. 206 din lege, aceasta se soluționează în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la organul fiscal competent
(4) În cazul persoanelor juridice care trebuie să anexeze la cererea de acordare a eșalonărilor la plată situația încasărilor și plăților pe ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale, precum și situația privind indicatorii orientativi și alte informații, modelele acestor documente sunt prevăzute în anexele nr. 4 și 5
(5) Pentru verificarea condițiilor prevăzute la art. 206 alin. (3) lit. a) și d)-f) din lege, organul fiscal va solicita informații de la serviciile/birourile/compartimentele care le gestionează. În acest sens, serviciile/birourile/compartimentele vor completa, în mod corespunzător, rubricile din referatul prevăzut în anexa nr. 6
(6) Debitorii fără domiciliu fiscal în România pot beneficia de înlesniri la plată numai dacă desemnează un împuternicit, potrivit art. 18 din lege
(7) În cazul în care debitorul retrage cererea de acordare a eșalonării la plată până la emiterea deciziei de eșalonare la plată sau a deciziei de respingere, organul fiscal competent comunică debitorului decizia prin care se ia act de retragerea cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale, prevăzută în anexa nr. 7
(8) Prevederile alin. (7) se aplică și în cazul cererilor depuse potrivit art. 13 alin. (1) sau art. 18, după caz.
ARTICOLUL 3
Eliberarea certificatului de atestare fiscală
(1) După primirea cererii de acordare a eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, organul fiscal competent verifică:
a) dacă cererea conține elementele prevăzute la art. 1 alin. (3) sau (4), după caz, din anexa nr. 1 la ordin;
b) dacă cererea este însoțită de documentele prevăzute la art. 2 alin. (1), (2), (4) și (5), după caz, din anexa nr. 1 la ordin;
c) dacă au fost depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, după caz;
d) dacă există sume de rambursat/de restituit/de plată de la buget
(2) În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), organul fiscal competent îndrumă debitorii în privința drepturilor și obligațiilor ce le revin în cursul procedurii de acordare a înlesnirilor la plată
(3) În situația în care a/au fost emisă/emise decizia/deciziile de rambursare/de restituire și/sau acte de individualizare a obligațiilor de plată de la buget, organul fiscal competent efectuează înregistrarea compensării potrivit art. 167 din lege, înainte de eliberarea certificatului de atestare fiscală
(4) În vederea soluționării cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale și a stabilirii sumelor care vor face obiectul acestora, organul fiscal competent eliberează, din oficiu, certificatul de atestare fiscală, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8. Certificatul de atestare fiscală se eliberează în două exemplare: un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează de către organul fiscal competent la dosarul înlesnirilor la plată
(5) În situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, în certificatul de atestare fiscală eliberat de către organul fiscal competent în administrarea debitorului, la secțiunea A, secțiunea B lit. a), precum și la secțiunea C se înscriu obligațiile fiscale ale debitorului, impozitul pe venitul din salarii datorat de fiecare dintre sediile sale secundare, precum și totalul obligațiilor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9
(6) În cazul în care există diferențe între sumele solicitate de către debitor în cerere și cele înscrise în certificatul de atestare fiscală, organul fiscal competent solicită, în scris, prezentarea debitorului la sediul său pentru clarificarea situației fiscale a acestuia. Solicitarea se transmite debitorului odată cu certificatul de atestare fiscală. Dispozițiile art. 56 din lege se aplică în mod corespunzător
(7) După clarificarea neconcordanțelor, organul fiscal competent întocmește în două exemplare procesul-verbal de punere de acord, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10
(8) În situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, în procesul-verbal de punere de acord se înscriu obligațiile fiscale ale debitorului, precum și impozitul pe venitul din salarii datorat de fiecare dintre sediile sale secundare, ce fac obiectul înlesnirilor la plată
(9) Odată cu întocmirea procesului-verbal de punere de acord se eliberează, în două exemplare, un nou certificat de atestare fiscală. Un exemplar al procesului-verbal de punere de acord și al certificatului de atestare fiscală se comunică debitorului, iar un exemplar al acestora se arhivează de către organul fiscal competent la dosarul înlesnirilor la plată
(10) Termenul de clarificare a neconcordanțelor și de eliberare a unui nou certificat de atestare fiscală este de cel mult 15 zile de la data comunicării certificatului de atestare fiscală inițial. Termenul prevăzut la art. 2 alin. (2) sau (3), după caz, se prelungește în mod corespunzător.
ARTICOLUL 4
Conținutul certificatului de atestare fiscală eliberat în scopul înlesnirilor la plată a obligațiilor fiscale
(1) Prin excepție de la prevederile art. 158 alin. (2) din lege, certificatul de atestare fiscală cuprinde obligațiile fiscale restante existente în sold la data eliberării acestuia, precum și alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal competent în vederea recuperării
(2) În cazul cererilor depuse în condițiile art. 206 alin. (5) din lege, certificatul de atestare fiscală cuprinde obligațiile fiscale individualizate în declarațiile de impunere sau în deciziile de impunere pentru care nu s-a împlinit, la data depunerii cererii, scadența sau termenul de plată prevăzute la art. 154 și 156 din lege, după caz
(3) Certificatul de atestare fiscală cuprinde 3 secțiuni:
a) secțiunea A „Obligații fiscale existente în evidența organului fiscal central”;
b) secțiunea B „Obligații fiscale care nu pot face obiectul înlesnirilor la plată”;
c) secțiunea C „Obligații fiscale nete ce pot face obiectul înlesnirilor la plată”
(4) La secțiunea A se înscriu:
a) obligațiile fiscale principale individualizate pe fiecare tip de impozit, taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat. În cazul debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, se înscriu obligațiile fiscale principale ale debitorului, precum și impozitul pe venitul din salarii datorat de fiecare dintre sediile sale secundare;
b) obligațiile fiscale accesorii defalcate pe tipuri de impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat și, în cadrul acestora, pe majorări de întârziere/dobânzi/penalități de întârziere/penalități de nedeclarare. În cazul debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, se înscriu obligațiile fiscale accesorii ale debitorului, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente impozitului pe venitul din salarii datorate de fiecare dintre sediile sale secundare;
c) sumele reprezentând amenzi de orice fel administrate de organul fiscal central;
d) sumele reprezentând creanțe bugetare stabilite de alte organe și transmise spre recuperare organelor fiscale competente, potrivit legii, inclusiv creanțele bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale stabilite prin hotărâri judecătorești sau alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii
(5) La secțiunea B se înscriu:
a) obligațiile fiscale rămase nestinse din înlesnirile la plată acordate în baza actelor normative în materie de înlesniri la plată. În cazul debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, se înscriu obligațiile fiscale rămase nestinse ale debitorului, precum și impozitul pe venitul din salarii, rămas nestins, datorat de fiecare dintre sediile sale secundare. Aceste obligații nu se înscriu în cazul eliberării certificatului de atestare fiscală pentru menținerea valabilității înlesnirii la plată;
b) suma totală din decontul/deconturile cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare în curs de soluționare. Se vor menționa obligațiile fiscale de natura celor prevăzute la secțiunea A, a căror compensare urmează a fi înregistrată la data emiterii deciziei prin care a fost aprobată suma de rambursat;
c) obligațiile fiscale existente în sold la data eliberării certificatului de atestare fiscală, cu excepția celor care au făcut obiectul eșalonării a cărei valabilitate a fost pierdută, în cazul certificatelor de atestare fiscală emise în scopul menținerii valabilității eșalonării la plată;
d) obligații fiscale existente în sold la data eliberării certificatului de atestare fiscală de a căror plată depinde menținerea valabilității înlesnirii la plată, cu excepția celor prevăzute la art. 195 alin. (1) și (12) din lege, precum și a ratelor neachitate, în cazul certificatelor de atestare fiscală emise în scopul modificării eșalonării la plată
(6) La secțiunea C, care reprezintă diferența dintre obligațiile fiscale cuprinse la secțiunea A și obligațiile fiscale cuprinse la secțiunea B, se înscriu obligațiile fiscale nete ce pot face obiectul înlesnirilor la plată sau sume rămase nestinse care au făcut obiectul eșalonării sau amânării la plată a căror valabilitate a fost pierdută, în cazul menținerii valabilității înlesnirilor la plată. Acestea se individualizează pe fiecare tip de impozit, taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv obligațiile fiscale accesorii. Pentru debitorii care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal potrivit legii, se înscriu obligațiile fiscale nete ale debitorului, precum și impozitul pe venitul din salarii net datorat de fiecare dintre sediile sale secundare
(7) În cazul penalităților de întârziere se înscriu separat cele ce fac obiectul eșalonării la plată și separat cele ce fac obiectul amânării la plată
(8) Nu se înscriu în certificatul de atestare fiscală sumele reprezentând obligații fiscale stabilite prin acte administrative fiscale a căror executare este suspendată în condițiile art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și nici sumele reprezentând amenzi contravenționale pentru care s-au formulat plângeri în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
ARTICOLUL 5
Procedura de emitere a acordului de principiu sau a deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale și a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare ori a deciziei de respingere a cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale
(1) După eliberarea certificatului de atestare fiscală, organul fiscal verifică:
a) dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 186 alin. (1) lit. a), c)-e) și alin. (2) din lege;
b) dacă cererea de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale conține obligațiile fiscale prevăzute la art. 184 alin. (6) și (7) din lege
(2) Îndeplinirea condiției prevăzute la art. 186 alin. (1) lit. a) din lege, referitoare la dificultatea generată de lipsa temporară de disponibilități bănești și capacitatea financiară de plată pe perioada de eșalonare, se analizează și se stabilește de organul fiscal pe baza documentelor referitoare la încasările și plățile pe ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale, a programului de restructurare sau de redresare financiară prezentat de debitor ori a altor informații și/sau documente relevante prezentate de debitor sau deținute de organul fiscal. În această analiză sunt relevante evoluția pozitivă a capacității financiare de plată pe perioada eșalonării, precum și sustenabilitatea acesteia
(3) În cazul persoanelor juridice, la stabilirea dificultății generate de lipsa temporară de disponibilități bănești se pot avea în vedere și indicatorii orientativi, precum și alte informații prevăzute în anexa nr. 5
(4) După verificarea condițiilor prevăzute la alin. (1), organul fiscal competent, în cel mult 15 zile de la eliberarea certificatului de atestare fiscală, întocmește referatul „A”, conform modelului prezentat în anexa nr. 11
(5) Referatul „A” va fi însoțit de documentele ce dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1)
(6) În situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, condițiile de acordare a înlesnirilor la plată prevăzute la secțiunea A lit. a) din referatul„A” se analizează atât pentru debitor, cât și pentru sediile sale secundare. În situația în care oricare dintre aceste entități nu are îndeplinită una dintre condiții, în coloana „Modul de respectare a condițiilor” se bifează că nu este îndeplinită condiția
(7) În situația în care cererea unui debitor care are înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, se respinge potrivit art. 184 alin. (6) lit. a) din lege, la secțiunea D lit. b) din referatul „A” se înscriu obligațiile fiscale ale debitorului, precum și impozitul pe venitul din salarii datorat de fiecare sediu secundar, astfel cum sunt înscrise la secțiunea B lit. a) din certificatul de atestare fiscală prevăzut în anexa nr. 9
(8) În situația în care se aprobă cererea unui debitor care are înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, la secțiunea D lit. c) și d) din referatul „A” se înscriu obligațiile fiscale ale debitorului, precum și impozitul pe venitul din salarii datorat de fiecare sediu secundar, astfel cum sunt înscrise la secțiunea C din certificatul de atestare fiscală prevăzut în anexa nr. 9
(9) Concomitent cu referatul prevăzut la alin. (4), organul fiscal competent întocmește acordul de principiu, conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, sau, după caz, decizia de respingere a cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale. Un exemplar al acordului de principiu sau al deciziei de respingere se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează de organul fiscal la dosarul înlesnirilor
(10) În situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, în acordul de principiu se înscriu obligațiile fiscale ale debitorului, precum și impozitul pe venitul din salarii datorat de fiecare dintre sediile sale secundare, ce fac obiectul înlesnirilor la plată
(11) Decizia de respingere a cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale se emite de către organul fiscal competent și cuprinde obligațiile fiscale atât pentru debitor, cât și pentru sediile sale secundare, cu precizarea condiției care nu a fost respectată, indiferent dacă aceasta privește debitorul sau unul dintre sediile sale secundare, și se comunică debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii. Fiecare decizie se emite în două exemplare, dintre care un exemplar se comunică debitorului, iar un alt exemplar se arhivează de organul fiscal la dosarul eșalonării
(12) Prin excepție de la prevederile alin. (9), organul fiscal competent emite decizia de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale și decizia de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, în baza referatului prevăzut la alin. (4), în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 186 alin. (1) lit. a), c)-e) și alin. (2) din lege, pentru următorii debitori:
a) instituții publice, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, după caz;
b) autoritățile/serviciile publice autonome înființate prin lege organică;
c) unitățile și instituțiile de drept public prevăzute la art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare;
d) instituțiile de învățământ superior de stat;
e) persoane fizice care solicită înlesniri la plata obligațiilor fiscale de până la 5.000 lei;
f) persoane juridice care solicită înlesniri la plata obligațiilor fiscale de până la 20.000 lei
(13) Debitorii prevăzuți la alin. (12) lit. a)-d) pentru care rezultă din documentația anexată că dețin în proprietate bunuri constituie garanții potrivit prevederilor art. 193 alin. (4) din lege, caz în care se aplică prevederile alin. (9)
(14) Prin acordul de principiu, organul fiscal stabilește perioada de eșalonare, data până la care este valabilă garanția, în cazul în care aceasta este constituită sub forma scrisorii de garanție/poliței de asigurare de garanție, precum și cuantumul garanției, cu menționarea sumelor eșalonate la plată, a sumelor amânate la plată, a dobânzilor datorate pe perioada de eșalonare la plată, a procentului prevăzut la art. 193 alin. (13) din lege, după caz, corespunzător perioadei de eșalonare, aplicat la totalul sumelor eșalonate și amânate la plată. Dobânda se calculează de la data emiterii acordului de principiu
(15) Organul fiscal competent emite decizia de respingere a cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale în următoarele situații:
a) pentru obligațiile fiscale prevăzute la art. 184 alin. (6) și (7) din lege, ori de câte ori în cerere sunt înscrise și astfel de sume;
b) nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a eșalonării la plată;
c) debitorul nu depune documentele justificative necesare soluționării cererii;
d) cererea de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale și documentele aferente nu prezintă nicio modificare față de condițiile de acordare a înlesnirilor la plată prevăzute într-o cerere anterioară, care a fost respinsă;
e) în cazul stingerii în totalitate, până la data emiterii deciziei de eșalonare la plată, a obligațiilor fiscale care au făcut obiectul cererii de eșalonare la plată
(16) Înaintea emiterii deciziei de respingere a cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale, organul fiscal competent efectuează audierea debitorului potrivit art. 9 din lege. În acest caz, organul fiscal competent va întocmi un proces-verbal de audiere.
ARTICOLUL 6
Garanții
(1) În termen de 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu, debitorii trebuie să constituie garanții sub formele prevăzute la art. 193 alin. (6) din lege
(2) Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile de către organul fiscal competent, la cererea temeinic justificată a debitorului
(3) Garanțiile constituite sub formele prevăzute la art. 193 alin. (6) lit. a) și b) din lege trebuie să acopere sumele eșalonate la plată, sumele amânate la plată, precum și dobânzile datorate pe perioada eșalonării la plată
(4) Garanțiile constituite sub formele prevăzute la art. 193 alin. (6) lit. c) și d) din lege trebuie să acopere sumele eșalonate la plată, sumele amânate la plată, dobânzile datorate pe perioada eșalonării la plată plus procentul prevăzut la art. 193 alin. (13) din lege, corespunzător perioadei de eșalonare, aplicat la totalul sumelor eșalonate și amânate la plată
(5) Garanțiile constituite sub forma prevăzută la art. 193 alin. (6) lit. d) din lege trebuie să acopere obligațiile fiscale ale garantului pentru care organul fiscal a instituit sechestrul, sumele eșalonate la plată, sumele amânate la plată, dobânzile datorate pe perioada eșalonării la plată plus procentul prevăzut la art. 193 alin. (13) din lege, corespunzător perioadei de eșalonare, aplicat la totalul sumelor eșalonate și amânate la plată
(6) În situația în care bunurile sunt ipotecate/gajate în favoarea altor creditori, garanțiile constituite sub forma prevăzută la art. 193 alin. (6) lit. c) din lege trebuie să acopere valoarea pentru care s-a constituit ipoteca/gajul, sumele eșalonate la plată, sumele amânate la plată, dobânzile datorate pe perioada eșalonării la plată plus procentul prevăzut la art. 193 alin. (13) din lege, corespunzător perioadei de eșalonare, aplicat la totalul sumelor eșalonate și amânate la plată
(7) În cazul în care debitorul constituie garanție sub forma scrisorii de garanție sau poliței de asigurare de garanție, după caz, acestea trebuie să cuprindă următoarele elemente:
a) denumirea entității emitente a scrisorii de garanție sau a poliței de asigurare de garanție, după caz;
b) data emiterii scrisorii de garanție sau a poliței de asigurare de garanție, după caz, și perioada de valabilitate a acestora. În acest caz, scrisoarea de garanție sau polița de asigurare de garanție, după caz, trebuie să aibă mențiunea că perioada de valabilitate este cu cel puțin 3 luni mai mare decât scadența ultimei rate din eșalonarea la plată;
c) valoarea scrisorii de garanție sau a poliței de asigurare de garanție, după caz;
d) obiectul pentru care se eliberează scrisoarea de garanție sau polița de asigurare de garanție, după caz;
e) semnăturile autorizate conform competențelor stabilite;
f) angajamentul ferm al entității emitente de a plăti suma stabilită, în mod necondiționat și irevocabil, la solicitarea organului fiscal competent
(8) În cazul în care debitorul oferă bunuri potrivit art. 193 alin. (6) lit. c) din lege, organul fiscal competent dispune instituirea măsurilor asigurătorii, cu excepția cazului în care acestea sunt deja sechestrate de organul fiscal. Prevederile cap.VI privind măsurile asigurătorii din titlul VII din lege se aplică în mod corespunzător numai în ceea ce privește indisponibilizarea bunurilor
(9) În cazul bunurilor oferite drept garanție potrivit art. 193 alin. (6) lit. c) și d) din lege, debitorul trebuie să prezinte următoarele documente:
a) actul de proprietate asupra bunului;
b) raportul de evaluare a bunului;
c) extrasul de carte funciară actualizat, în cazul bunurilor imobile;
d) extrasul actualizat de la Arhiva de Garanții Reale Mobiliare, în cazul bunurilor mobile;
e) fișa mijloacelor fixe
(10) Raportul de evaluare se întocmește de un expert evaluator independent, autorizat în condițiile legii, iar costul evaluării se suportă de către debitor
(11) În cazul bunurilor imobile, raportul de evaluare va cuprinde și valoarea orientativă stabilită prin expertiza întocmită de camera notarilor publici
(12) În cazul în care bunurile debitorului oferite drept garanție sunt deja sechestrate de organul fiscal numai pentru obligațiile fiscale ce formează obiect al înlesnirilor la plată, iar valoarea acestora acoperă valoarea prevăzută la alin. (4), debitorul are obligația de a prezenta, în termenul prevăzut la alin. (1), raportul de evaluare și celelalte documente prevăzute la alin. (9)
(13) În cazul în care bunurile debitorului oferite drept garanție sunt deja sechestrate de organul fiscal atât pentru obligațiile fiscale ce formează obiect al înlesnirilor la plată, cât și pentru alte obligații ce nu formează obiect al înlesnirilor la plată, valoarea garanției trebuie să acopere valoarea obligațiilor eșalonate la plată, valoarea obligațiilor amânate la plată, dobânda datorată pe perioada eșalonării, procentul prevăzut la art. 193 alin. (13) din lege, corespunzător perioadei de eșalonare, aplicat la totalul sumelor eșalonate și amânate la plată, precum și valoarea obligațiilor ce nu formează obiect al înlesnirilor la plată pentru care s-a instituit sechestrul. Dispozițiile alin. (12) se aplică în mod corespunzător
(14) În cazul în care bunurile, proprietate a unei terțe persoane, oferite drept garanție sunt deja sechestrate de către un organ fiscal, iar valoarea acestora acoperă valoarea prevăzută la alin. (5), debitorul are obligația de a prezenta, în termenul prevăzut la alin. (1), raportul de evaluare și celelalte documente prevăzute la alin. (9)
(15) Pe parcursul derulării eșalonării la plată, la cererea debitorului, organul fiscal competent poate aproba înlocuirea garanției și/sau redimensionarea acesteia în funcție de valoarea ratelor rămase de achitat și de valoarea obligațiilor amânate la plată. Cererea de înlocuire și/sau de redimensionare a garanției trebuie să conțină motive justificate și să indice garanția oferită. Dispozițiile alin. (9)-(14) sunt aplicabile în mod corespunzător în cazul înlocuirii și/sau al redimensionării garanției
(16) După depunerea cererii potrivit alin. (15) și analiza efectuată de organul fiscal competent, se emite și se comunică debitorului o înștiințare privind stabilirea valorii garanției în vederea înlocuirii sau redimensionării acesteia, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13
(17) Organul fiscal competent eliberează garanțiile în cel mult 15 zile în următoarele situații:
a) în cazul finalizării eșalonării la plată, cu excepția situației prevăzute la art. 202 alin. (3) din lege;
b) în cazul în care debitorul solicită înlocuirea sau redimensionarea garanției și sumele rămase din eșalonarea la plată sunt mai mici de 5.000 lei, în cazul persoanelor fizice, și, respectiv, 20.000 lei, în cazul persoanelor juridice
(18) În cazul în care, pe parcursul derulării eșalonărilor la plată, garanția constituită potrivit alin. (6) se execută de către un alt creditor, iar sumele distribuite din valorificare, în favoarea organului fiscal competent, nu acoperă valoarea garanțiilor prevăzute la art. 193 alin. (13) din lege, debitorul are obligația reîntregirii acesteia, pentru obligațiile fiscale rămase nestinse din înlesnirea la plată, în conformitate cu prevederile art. 194 alin. (1) lit. l) din lege.
ARTICOLUL 7
Procedura de emitere a deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale și a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare
(1) În situația în care debitorul a depus garanțiile în cuantumul prevăzut în acordul de principiu, precum și documentele prevăzute la art. 6 alin. (9), în termenul legal, organul fiscal verifică îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute la art. 186 alin. (1) și (2) din lege și întocmește referatul „B”, conform modelului prevăzut în anexa nr. 14, aplicând în mod corespunzător prevederile art. 5 alin. (6)-(8). Referatul „B” va fi însoțit de documentele ce dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 186 alin. (1) și (2) din lege, precum și de documentele prevăzute la art. 6 alin. (9)
(2) În situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 186 alin. (1) și (2) din lege, organul fiscal competent întocmește referatul „B” și emite decizia de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, precum și decizia de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare. Fiecare decizie se emite în două exemplare, dintre care un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează de organul fiscal la dosarul înlesnirilor la plată. Dacă debitorul constituie garanție sub forma scrisorii de garanție/poliței de asigurare de garanție, după caz, atât decizia de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, cât și decizia de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare se emit în 3 exemplare, iar cel de-al treilea exemplar se comunică entității emitente a scrisorii de garanție bancară sau a poliței de asigurare de garanție, după caz
(3) Prin excepție de la alin. (2), în cazul debitorilor prevăzuți la art. 186 alin. (4) din lege, organul fiscal competent întocmește referatul „B” și emite decizia de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale în care se includ și penalitățile de întârziere, precum și decizia de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalității de nedeclarare prin care se amână la plată doar penalitățile de nedeclarare. Penalitățile de nedeclarare care se amână la plată sunt cele aferente obligațiilor fiscale principale eșalonate la plată
(4) În situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, decizia de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale cuprinde în anexă graficele de eșalonare, separat pentru debitor și separat pentru fiecare dintre sediile sale secundare, iar decizia de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare se emite separat pentru debitor și separat pentru fiecare dintre sediile sale secundare. Atât decizia de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, cât și deciziile de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare se comunică debitorului care a înființat sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii
(5) În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 186 alin. (1) și (2) din lege, organul fiscal competent întocmește referatul „B” și emite decizia de respingere a cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale. Dispozițiile art. 5 alin. (11) și (16) se aplică în mod corespunzător
(6) În situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, decizia de respingere a cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale se emite atât pentru debitor, cât și pentru sediile sale secundare, cu precizarea condiției care nu a fost respectată, indiferent dacă aceasta privește debitorul sau unul dintre sediile sale secundare, și se comunică debitorului care a înființat sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii
(7) Prevederile alin. (5) se aplică și în situația în care debitorul nu depune garanțiile, și nici documentele prevăzute la art. 6 alin. (9) în termenul legal. În acest caz, organul fiscal nu va verifica îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute la art. 186 alin. (1) și (2) din lege
(8) Eșalonarea la plată se acordă de către organul fiscal competent pe număr de luni, pe o perioadă de cel mult 5 ani, prin emiterea deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale. Numărul de luni este dat de numărul de rate de eșalonare
(9) Prin excepție de la prevederile alin. (8), pentru debitorii care nu constituie niciun fel de garanție ca urmare a faptului că nu dețin niciun fel de bunuri în proprietate, eșalonarea se acordă pe cel mult 6 luni, atât pentru obligațiile fiscale principale, cât și pentru dobânzile și penalitățile de întârziere
(10) Pentru debitorii care dețin bunuri insuficiente, pentru a constitui garanțiile conform prevederilor art. 6, eșalonarea la plată se acordă pe cel mult 5 ani, atât pentru obligațiile fiscale principale, cât și pentru dobânzile și penalitățile de întârziere
(11) Pentru penalitățile de nedeclarare datorate de contribuabili se acordă următoarele:
a) eșalonare la plată, conform alin. (3) și alin. (8), (9) sau (10), după caz, în situația în care obligațiile fiscale principale pentru care s-au calculat acestea sunt stinse după expirarea termenului de plată prevăzut la art. 156 alin. (1) din lege;
b) amânarea la plată în vederea reducerii, potrivit legii, în situația în care obligațiile fiscale principale pentru care s-au calculat acestea sunt eșalonate la plată
(12) Perioada de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale se stabilește de organul fiscal competent în funcție de cuantumul obligațiilor fiscale care se eșalonează la plată și de capacitatea financiară de plată a debitorului. Perioada de eșalonare la plată acordată nu poate fi mai mare decât perioada de eșalonare la plată solicitată de debitor
(13) Rata de eșalonare reprezintă obligații fiscale principale și/sau obligații fiscale accesorii eșalonate la plată, inclusiv dobânzile datorate pe perioada eșalonării la plată, după caz. Cuantumul obligațiilor fiscale eșalonate la plată se împarte în mod egal pentru fiecare rată de eșalonare
(14) Termenul de plată a ratelor de eșalonare este data de 15 a fiecărei luni. Prima rată din graficul de eșalonare la plată are termenul de plată data de 15 a lunii următoare emiterii deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale
(15) Pentru debitorii care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, plătitor al ratelor de eșalonare este debitorul, cu excepția impozitului pe venitul din salarii, pentru care plătitor de impozit este sediul secundar obligat, potrivit legii, să se înregistreze fiscal ca plătitor de salarii și venituri asimilate salariilor
(16) Odată cu emiterea deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale se emit și deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii reprezentând dobânzi și penalități de întârziere aferente obligațiilor fiscale eșalonate, calculate până la data emiterii deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale
(17) Pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată, cu excepția celor prevăzute la art. 173 alin. (2) din lege, penalitatea de întârziere prevăzută la art. 176 din lege se calculează până la data emiterii deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale
(18) Penalitatea de nedeclarare care nu a fost instituită și comunicată debitorului se instituie și se comunică după finalizarea eșalonării la plată sau, după caz, la data pierderii valabilității eșalonării la plată, prin emiterea Deciziei referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând penalități de nedeclarare.
ARTICOLUL 8
Condiții de menținere a valabilității înlesnirilor la plată
(1) Înlesnirile la plată acordate își mențin valabilitatea în cazul respectării condițiilor prevăzute la art. 194 alin. (1), art. 195 alin. (10) și art. 200 alin. (2) din lege
(2) După comunicarea deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, pentru obligațiile prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. f) din lege, organul fiscal competent comunică, în toate cazurile, somația, potrivit legii, în scopul urmăririi îndeplinirii condiției de menținere a valabilității înlesnirilor la plată.
ARTICOLUL 9
Prevederi privind comunicarea și încasarea penalităților
(1) Penalitatea prevăzută la art. 198 și art. 199 alin. (3) din lege se comunică debitorului prin decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii reprezentând penalități, conform modelului prevăzut în anexa nr. 15
(2) Penalitatea se face venit la bugetul de stat și se virează în contul 20.35.01.07 „Penalități datorate în cazul eșalonărilor la plată”, deschis la unitatea de trezorerie a organului fiscal competent, pe codul de identificare fiscală al debitorilor.
ARTICOLUL 10
Regimul executării silite pe perioada eșalonării la plată a obligațiilor fiscale
Pe perioada eșalonării la plată, pentru obligațiile prevăzute la art. 8 alin. (2), organul fiscal competent nu continuă procedura de executare silită după emiterea somației.
ARTICOLUL 11
Finalizarea eșalonării la plată a obligațiilor fiscale
(1) În situația în care sumele eșalonate la plată au fost stinse în totalitate și au fost respectate condițiile prevăzute la art. 194 alin. (1), art. 195 alin. (10) și la art. 200 alin. (2) din lege, organul fiscal competent emite în două exemplare decizia de finalizare a eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, conform modelului prevăzut în anexa nr. 16, precum și decizia de anulare a penalităților de întârziere amânate la plată, conform modelului prevăzut în anexa nr. 17. Un exemplar al acestor decizii se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează de organul fiscal competent la dosarul înlesnirii la plată. În situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, prevederile art. 7 alin. (4) se aplică în mod corespunzător
(2) După finalizarea eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, penalitatea de nedeclarare amânată la plată se reduce cu 75%. În acest caz, organul fiscal competent emite în două exemplare decizia de reducere a penalităților de nedeclarare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 18. Un exemplar al acestor decizii se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează de organul fiscal competent la dosarul înlesnirii la plată
(3) Diferența de penalități de nedeclarare în cotă de 25% se achită în termenul de plată prevăzut la art. 156 alin. (1) din lege, în funcție de data comunicării deciziei prevăzute la alin. (2)
(4) Pentru reducerea cu 75% a penalităților de nedeclarare comunicate potrivit art. 7 alin. (18), debitorul va depune la organul fiscal competent o cerere în acest sens, aplicându-se în mod corespunzător prevederile art. 181 alin. (2) din lege
(5) După emiterea deciziei de finalizare a eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, în aplicarea art. 7 din lege, organul fiscal îndrumă debitorul în vederea depunerii cererii prevăzute la alin. (4).
ARTICOLUL 12
Pierderea valabilității înlesnirilor la plată
(1) În cazul în care se constată neîndeplinirea uneia dintre condițiile prevăzute la art. 194 alin. (1), art. 195 alin. (10) și la art. 200 alin. (2) din lege, organul fiscal competent va emite, în două exemplare, decizia de constatare a pierderii valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, conform modelului prevăzut în anexa nr. 19, precum și decizia de pierdere a valabilității amânării la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 20. Un exemplar al acestor decizii se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează de organul fiscal la dosarul înlesnirii la plată
(2) În situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, înlesnirile la plată își pierd valabilitatea la data la care nu sunt respectate, în mod corespunzător, dispozițiile art. 194 alin. (1), art. 195 alin. (10) și la art. 200 alin. (2) din lege, indiferent de faptul că titularul obligației este debitorul sau unul dintre sediile sale secundare. Prevederile art. 7 alin. (4) se aplică în mod corespunzător
(3) În scopul efectuării stingerii, vechimea sumelor reprezentând rate rămase nestinse ca urmare a pierderii valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, precum și a penalităților de întârziere/penalităților de nedeclarare amânate la plată este data pierderii valabilității înlesnirilor la plată, potrivit art. 199 alin. (1) și art. 208 alin. (4) din lege.
ARTICOLUL 13
Menținerea valabilității eșalonării la plată la cererea debitorului
(1) Pentru menținerea unei eșalonări a cărei valabilitate a fost pierdută, debitorul depune o cerere care cuprinde următoarele elemente:
a) datele de identificare a debitorului: denumirea/numele și prenumele acestuia, a/ale reprezentantului legal/reprezentantului fiscal/împuternicitului, dacă este cazul, domiciliul fiscal, codul de identificare fiscală, numărul de telefon/fax al acestora, adresa de e-mail, precum și numele, precum și datele de identificare pentru sediile secundare înregistrate fiscal, potrivit legii;
b) mențiuni referitoare la: numărul și data emiterii deciziei de eșalonare la plată, a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare și, după caz, a deciziei de constatare a pierderii valabilității eșalonării la plată și a deciziei de pierdere a valabilității amânării la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare;
c) data și semnătura debitorului/reprezentantului legal/reprezentantului fiscal/împuternicitului
(2) În vederea soluționării cererii prevăzute la alin. (1) organul fiscal competent eliberează, din oficiu, certificatul de atestare fiscală, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8 sau în anexa nr. 9, în situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, după caz
(3) După emiterea certificatului de atestare fiscală, organul fiscal întocmește referatul „B”, conform modelului prevăzut în anexa nr. 14, și verifică condițiile de menținere a valabilității înlesnirii la plată de la secțiunea A lit. a), d)-g), k) și l). În această situație, nu se completează secțiunea B - „Date de analiză” și lit. b) a secțiunii D - „Concluzii”. În situația debitorilor care dețin bunuri în proprietate, dar sunt insuficiente pentru a constitui garanțiile prevăzute la art. 193 din lege, condiția de la secțiunea A lit. d) se consideră îndeplinită
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în cazul debitorilor prevăzuți la art. 5 alin. (12), se verifică condițiile de menținere a valabilității înlesnirii la plată de la secțiunea A lit. a), e)-g) și k) din referatul „B”
(5) Organul fiscal competent emite și comunică decizia de menținere a valabilității eșalonării la plată, conform modelului prevăzut în anexa nr. 21, împreună cu un nou grafic de eșalonare la plată, care face parte integrantă din aceasta, cu păstrarea perioadei de eșalonare rămase din eșalonarea aprobată inițial, precum și decizia de menținere a valabilității amânării la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, după caz, conform modelului prevăzut în anexa nr. 22. Odată cu emiterea acestor decizii, se emit și deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii reprezentând dobânzi și penalități de întârziere aferente obligațiilor fiscale eșalonate, calculate până la data emiterii deciziei de menținere a valabilității eșalonării la plată. Prin păstrarea perioadei de eșalonare se înțelege numărul de luni rămas din eșalonarea aprobată inițial, fără a se lua în considerare numărul de luni aferent perioadei în care aceasta și-a pierdut valabilitatea
(6) Odată cu decizia de menținere a eșalonării la plată, organul fiscal competent anulează penalitățile stabilite prin decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii reprezentând penalități, emisă în condițiile art. 9 alin. (1)
(7) În situația neîndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (3) și (4), după caz, cererea se soluționează prin decizie de respingere potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3. Decizia de respingere se emite și în situația în care debitorul a depus cererea după executarea garanției de către organul fiscal competent
(8) Deciziile prevăzute la alin. (5) și (7) se emit în douăexemplare, dintre care un exemplar se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează de organul fiscal competent la dosarul înlesnirilor. Dacă debitorul constituie garanție sub forma scrisorii de garanție/poliței de asigurare de garanție, atât decizia de menținere a valabilității eșalonării la plată, cât și decizia de menținere a valabilității amânării la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare se emit în 3 exemplare, iar cel de-al treilea exemplar se comunică entității emitente a scrisorii de garanție sau a poliței de asigurare de garanție, după caz
(9) Cererea prevăzută la alin. (1) se soluționează de organul fiscal competent, în termen de 10 zile de la data depunerii.
ARTICOLUL 14
Stingerea obligațiilor fiscale înainte de emiterea deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale
(1) În cazul în care în perioada cuprinsă între data eliberării certificatului de atestare fiscală și data comunicării deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale se efectuează plăți în conturile bugetare aferente tipurilor de creanțe fiscale ce vor face obiectul eșalonării la plată, acestea sting mai întâi obligațiile fiscale exigibile în această perioadă și apoi obligațiile cuprinse în certificatul de atestare fiscală
(2) În cazul în care în perioada cuprinsă între data eliberării certificatului de atestare fiscală și data comunicării deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale s-au stins obligații fiscale prin orice modalitate prevăzută de lege, care sunt cuprinse în suma care face obiectul eșalonării la plată, cu sumele respective se consideră a fi stinse ultimele rate din graficul de eșalonare, până la concurența sumei rămase de plată. În cel mult 10 zile de la data emiterii deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, organul fiscal va informa debitorul cu privire la această operațiune
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), la cererea debitorului, organul fiscal competent reface graficul de eșalonare la plată, cu respectarea perioadei de eșalonare aprobate. Noul grafic se comunică debitorului prin decizia organului fiscal competent. Dispozițiile art. 193 alin. (18) din lege se aplică în mod corespunzător.
ARTICOLUL 15
Reguli speciale privind fuziunea debitorilor
(1) În situația în care pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată debitorul fuzionează prin absorbție cu unul sau mai mulți debitori, după caz, care beneficiază/nu beneficiază de înlesniri la plată, acesta este obligat să prezinte organului fiscal competent proiectul de fuziune în momentul în care acesta își produce efectele potrivit legii și actele justificative ale fuziunii
(2) În termen de 30 de zile de la data depunerii documentelor prevăzute la alin. (1), organul fiscal competent înștiințează debitorul cu privire la sumele care trebuie achitate, reprezentând obligații fiscale preluate de la debitorii care fuzionează și nu beneficiază de înlesniri la plată. Modelul înștiințării de plată este prevăzut în anexa nr. 23
(3) Pentru menținerea valabilității eșalonării la plată acordate debitorului, sumele prevăzute la alin. (2) trebuie achitate în termen de 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată. În caz contrar, organul fiscal competent emite decizie de pierdere a valabilității eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, precum și decizie de pierdere a valabilității amânării la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, după caz
(4) La cererea debitorului depusă la organul fiscal competent până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (3), obligațiile fiscale cuprinse în înștiințarea la plată pot face obiectul modificării deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale și deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, după caz. Prevederile art. 18 se aplică în mod corespunzător
(5) În cazul în care debitorul rezultat în urma unei fuziunii nu depune documentele prevăzute la alin. (1), însă organul fiscal competent constată din oficiu operațiunea de fuziune, în termen de 30 de zile de la data constatării, acesta înștiințează debitorul cu privire la sumele care trebuie achitate, reprezentând obligații fiscale preluate de la debitorii care fuzionează și nu beneficiază de înlesniri la plată. Prevederile alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător
(6) În cazul în care debitorul nu beneficiază de înlesniri la plată, însă unul sau mai mulți debitori cu care fuzionează are/au înlesniri la plată în derulare, organul fiscal competent emite, pe numele debitorului rezultat din fuziune, pe baza documentelor prevăzute la alin. (1) depuse de debitor sau din oficiu, în termen de 30 de zile de la data depunerii documentelor sau de la data constatării operațiunii de fuziune, următoarele acte: a) o nouă decizie de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale și, după caz, o nouă decizie de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalității de nedeclarare, pentru obligațiile fiscale rămase nestinse din înlesnirile la plată aflate în derulare, cu păstrarea perioadei de eșalonare cea mai mare, rămasă din eșalonarea aprobată inițial;
b) înștiințare pentru sumele care trebuie achitate, reprezentând obligații fiscale datorate de debitorii care fuzionează și nu beneficiază de înlesniri la plată. Acestea trebuie achitate în termen de 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată și reprezintă condiție de menținere a valabilității eșalonării la plată acordată potrivit lit. a)
(7) La data emiterii documentelor prevăzute la alin. (6) organul fiscal desființează actele similare emise pe numele debitorului beneficiar al eșalonării la plată și care și-a încetat existența, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 24 și 25
(8) Debitorul poate solicita includerea în eșalonare a obligațiilor fiscale cuprinse în înștiințarea de plată comunicată potrivit alin. (6) lit. b), până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data comunicării acesteia
(9) În situația în care pe perioada de valabilitate a înlesnirii la plată debitorul fuzionează prin contopire cu unul sau mai mulți debitori care beneficiază/nu beneficiază de înlesniri la plată, organul fiscal competent emite o nouă decizie de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale și o nouă decizie de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalității de nedeclarare, prevederile alin. (6) și (7) se aplică în mod corespunzător.
ARTICOLUL 16
Reguli speciale privind divizarea debitorilor
(1) În situația în care pe perioada de valabilitate a înlesnirii la plată debitorul se divizează și repartizarea soldului obligațiilor fiscale se realizează către același debitor și una sau mai multe societăți, organul fiscal competent în administrarea obligațiilor fiscale datorate de debitor, la solicitarea acestuia și pe baza proiectului de divizare în momentul în care acesta își produce efectele potrivit legii și actelor justificative ale divizării, emite decizia de modificare a deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale și, după caz, decizia de modificare a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare și modifică graficul de eșalonare până la concurența sumelor rămase ca urmare a divizării în sarcina debitorului. Prevederile art. 18 se aplică în mod corespunzător
(2) Pentru ceilalți debitori care, în urma repartizării soldului obligațiilor fiscale, preiau obligații fiscale eșalonate la plată, pe baza documentelor prevăzute la alin. (1) depuse de debitori sau din oficiu, organele fiscale competente emit, în termen de 30 de zile de la data depunerii documentelor sau de la data constatării operațiunii de divizare, următoarele acte: a) decizii de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale și, după caz, decizii de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalității de nedeclarare, pentru obligațiile fiscale rămase nestinse din înlesnirile la plată aflate în derulare, cu păstrarea perioadei de eșalonare rămase din eșalonarea aprobată inițial;
b) înștiințare pentru sumele care trebuie achitate, reprezentând obligații fiscale datorate de debitori care au preluat obligații fiscale eșalonate, dacă este cazul. Acestea trebuie achitate în termen de 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată și reprezintă condiție de menținere a valabilității eșalonării la plată
(3) Debitorii prevăzuți la alin. (2) pot solicita includerea în eșalonare a obligațiilor fiscale cuprinse în înștiințarea de plată comunicată potrivit alin. (2) lit. b), până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data comunicării acesteia
(4) În situația în care pe perioada de valabilitate a înlesnirii la plată debitorul se divizează și repartizarea soldului obligațiilor fiscale se realizează în totalitate către mai multe societăți nou-constituite, se aplică în mod corespunzător prevederile alin. (2) și (3). În acest caz, organul fiscal competent emite și comunică debitorului divizat decizie de desființare a deciziei de eșalonare la plată, precum și decizie de desființare a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, după caz, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 24 și 25.
ARTICOLUL 17
Reguli speciale privind punerea în aplicare a suspendării executării unui act administrativ-fiscal
(1) În situația în care pe perioada de valabilitate a înlesnirii debitorul obține o suspendare a executării actului administrativ-fiscal în care sunt individualizate creanțe fiscale ce fac obiectul eșalonării la plată, decizia de eșalonare la plată se modifică, la cererea debitorului
(2) Dacă decizia de eșalonare la plată, respectiv decizia de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare cuprinde doar obligații fiscale stabilite prin actul administrativ pentru care s-a dispus suspendarea, la cererea debitorului, organul fiscal emite decizie de desființare a deciziei de eșalonare la plată, precum și decizie de desființare a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, după caz, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 24 și 25. În acest caz, garanțiile constituite se eliberează de către organul fiscal
(3) În situația prevăzută la alin. (2), dacă prin dispozitivul hotărârii judecătorești definitive instanța respinge acțiunea debitorului, în sensul că menține dispozițiile actului administrativ-fiscal prevăzut la alin. (1), debitorul poate depune o nouă cerere de acordare a înlesnirilor la plată în condițiile legii
(4) Dacă decizia de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, respectiv decizia de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare cuprinde și alte obligații fiscale decât cele stabilite prin actul administrativ pentru care s-a dispus suspendarea, la cererea debitorului, organul fiscal emite:
a) înștiințare privind diminuarea sumelor eșalonate la plată, precum și înștiințare privind diminuarea sumelor amânate la plată, după caz, pentru sumele rămase nestinse din actul administrativ pentru care s-a dispus suspendarea, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 26 și 27;
b) decizie de modificare a deciziei de eșalonare la plată, precum și decizie de modificare a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, după caz, pentru restul obligațiilor rămase de plată din decizia de eșalonare la plată și/sau din decizia de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, după caz. În acest caz, graficul de eșalonare se întocmește pe numărul de luni rămase din eșalonarea la plată aprobată inițial, iar garanțiile constituite pot fi înlocuite sau redimensionate, potrivit art. 193 din lege
(5) În situația în care pe perioada de valabilitate a înlesnirii la plată, prin dispozitivul hotărârii judecătorești definitive, instanța respinge acțiunea debitorului, în sensul că menține dispozițiile actului administrativ-fiscal prevăzut la alin. (1), care a făcut obiectul diminuării potrivit alin. (4) lit. a), debitorul poate depune cerere de modificare a deciziei de eșalonare la plată potrivit art. 195 din lege
(6) În situația în care instanța respinge acțiunea debitorului, în sensul că menține dispozițiile actului administrativ-fiscal prevăzut la alin. (1), care a făcut obiectul diminuării potrivit alin. (4) lit. a), după finalizarea eșalonării la plată acordate, debitorul poate depune o nouă cerere de acordare a înlesnirilor la plată în condițiile legii
(7) În situația în care instanța admite acțiunea debitorului, sumele stinse în contul ratelor de eșalonare până la emiterea deciziilor prevăzute la alin. (2) și alin. (4) lit. b) se restituie, aplicându-se în mod corespunzător prevederile art. 168 din lege
(8) În situația hotărârilor judecătorești definitive prin care se dispune anularea actului administrativ-fiscal, fără ca executarea acestuia să fie suspendată în prealabil, prevederile alin. (2) sau (4) se aplică în mod corespunzător.
ARTICOLUL 18
Modificarea deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale/a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare
(1) În situația în care ulterior emiterii deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale și/sau a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, după caz, se constată erori în conținutul acestora, pe baza documentelor care atestă această situație, sau în cazul în care se achită anticipat mai mult de 3 rate din graficul de eșalonare la plată, potrivit prevederilor art. 207 alin. (5) din lege, precum și în temeiul art. 195 din lege, organul fiscal competent emite o decizie de modificare a deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale și/sau o decizie de modificare a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, după caz, potrivit modelelor prevăzute în anexa nr. 28, respectiv în anexa nr. 29
(2) În vederea soluționării cererilor depuse în condițiile art. 195 alin. (3) din lege, organul fiscal competent eliberează, din oficiu, certificatul de atestare fiscală, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8 sau în anexa nr. 9, în situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, după caz
(3) După emiterea certificatului de atestare fiscală, organul fiscal competent întocmește referatul „B”, conform modelului prevăzut în anexa nr. 14, și verifică condițiile prevăzute la secțiunea A lit. a)-g) și m). În această situație, nu se completează secțiunea B -„Date de analizăˮ și lit. b) a secțiuniiD - „Concluziiˮ
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), condiția de la secțiunea A lit. d) din referatul „Bˮ se consideră îndeplinită în cazul următorilor debitori:
a) debitorii prevăzuți la art. 193 alin. (2) din lege;
b) debitorii care nu dețin bunuri în proprietate, prevăzuți la art. 186 alin. (4) și art. 193 alin. (3) din lege;
c) debitorii prevăzuți la art. 186 alin. (4) și art. 193 alin. (3) din lege, care dețin bunuri în proprietate, dar sunt insuficiente pentru a constitui garanțiile prevăzute de lege, acestea constituindu-se în limita prevăzută la art. 193 alin. (4);
d) debitorii care nu constituie niciun fel de garanție potrivit legii și pentru care se acordă eșalonare la plată pe cel mult 6 luni, conform art. 184 alin. (1) din lege
(5) Organul fiscal competent emite și comunică decizia de modificare a deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale împreună cu un nou grafic de eșalonare la plată, care face parte integrantă din aceasta, cu păstrarea perioadei de eșalonare rămase din eșalonarea aprobată inițial, precum și decizia de modificare a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, după caz. Odată cu emiterea acestor decizii se emit și deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii reprezentând dobânzi și penalități de întârziere aferente obligațiilor fiscale incluse în eșalonare, calculate până la data emiterii deciziei de modificare a deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), în cazul debitorilor prevăzuți la art. 186 alin. (4) din lege, organul fiscal competent întocmește referatul „B” și emite decizia de modificare a deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale în care se includ și penalitățile de întârziere, precum și, după caz, decizia de modificare a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, prin care se amână la plată doar penalitățile de nedeclarare
(7) În vederea soluționării cererilor depuse în condițiile art. 195 alin. (5) din lege, organul fiscal competent eliberează, din oficiu, certificatul de atestare fiscală, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8 sau în anexa nr. 9, în situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, după caz
(8) După emiterea certificatului de atestare fiscală, se aplică prevederile art. 5 și 6 în mod corespunzător. Organul fiscal competent întocmește referatul „B”, conform modelului prevăzut în anexa nr. 14, verifică condițiile prevăzute la secțiunea A lit.a)-g) și m) și completează celelalte secțiuni, în mod corespunzător
(9) Organul fiscal competent emite și comunică decizia de modificare a deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale împreună cu un nou grafic de eșalonare la plată, care face parte integrantă din aceasta, precum și decizia de modificare a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare. Odată cu emiterea acestor decizii se emit și deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii reprezentând dobânzi și penalități de întârziere aferente obligațiilor fiscale incluse în eșalonare, calculate până la data emiterii deciziei de modificare a deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale
(10) Perioada de eșalonare se stabilește în funcție de cuantumul obligațiilor și de capacitatea financiară
(11) În situația neîndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (3) sau (8), după caz, cererea se soluționează prin decizie de respingere, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3
(12) Cererea se soluționează în termen de 10 zile de la data depunerii la organul fiscal competent.
ARTICOLUL 19
Prevederi speciale pentru debitorii cu risc fiscal mic
(1) În cazul cererilor depuse în condițiile art. 206 din lege, organul fiscal competent întocmește referatul conform modelului prevăzut în anexa nr. 6 și verifică condițiile de încadrare în categoria „debitori cu risc fiscal mic”
(2) În situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 206 alin. (3) din lege, organul fiscal competent eliberează certificatul de atestare fiscală. Dispozițiile art. 3 se aplică în mod corespunzător
(3) În situația în care sunt îndeplinite condițiile de încadrare în categoria „debitori cu risc fiscal mic”, organul fiscal întocmește referatul „A”, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11, și verifică condițiile de acordare a înlesnirilor la plată de la secțiunea A lit. a) și d)-i). În această situație, nu se completează secțiunea B - „Date de analizăˮ
(4) În situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, dispozițiile art. 5 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător
(5) În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile de încadrare în categoria „debitori cu risc fiscal mic” sau cele prevăzute în referatul „A”, după caz, organul fiscal emite decizia de respingere
(6) În situația în care există diferențe între sumele solicitate de către debitor în cerere și cele înscrise în certificatul de atestare fiscală, organul fiscal întocmește procesul-verbal de punere de acord, eliberează un nou certificat de atestare fiscală, emite acordul de principiu prevăzut în anexa nr. 12 și comunică debitorului câte un exemplar din acestea. Dispozițiile art. 5 alin. (10) se aplică în mod corespunzător
(7) Dacă nu există diferențe între sumele solicitate de către debitor în cerere și cele înscrise în certificatul de atestare fiscală, organul fiscal competent comunică odată cu certificatul de atestare fiscală și acordul de principiu
(8) În situația în care se depun garanțiile în cuantumul prevăzut în acordul de principiu, precum și documentele prevăzute la art. 6 alin. (9), în termenul legal, organul fiscal competent întocmește referatul „B”, conform modelului prevăzut în anexa nr. 14, și verifică condițiile prevăzute la secțiunea A lit.a) și d)-j). În această situație, nu se completează secțiunea B - „Date de analizăˮ și lit. b) a secțiunii D - „Concluziiˮ
(9) În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (8), se emit decizia de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale împreună cu graficul de eșalonare la plată, care face parte integrantă din aceasta, precum și decizia de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare. Dispozițiile art. 7 alin. (2), (4) și (12)-(18) se aplică în mod corespunzător
(10) În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 206 alin. (2) lit. c) din lege, organul fiscal competent emite decizia de respingere. În situația debitorilor care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 7 alin. (6)
(11) În cazul cererilor de eșalonare la plată depuse în temeiul art. 206 alin. (5) din lege, pentru care decizia de eșalonare se emite până la împlinirea termenului de scadență, dobânda se datorează și se calculează pentru fiecare rată din graficul de eșalonare la plată, începând cu ziua următoare scadenței și până la termenul de plată din grafic sau, după caz, până la data achitării ratei potrivit prevederilor art. 194 alin. (1) lit. d) din lege
(12) Până la emiterea deciziei de finalizare a eșalonării la plată, organul fiscal competent verifică informațiile cuprinse în documentele anexate cererii, potrivit art. 2 alin. (6) din anexa nr. 1 la ordin
(13) În cazul în care se constată că informațiile cuprinse în documentele anexate la cerere nu corespund realității, organul fiscal competent emite, în două exemplare, decizia de anulare a deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale, conform modelului prevăzut în anexa nr. 30, precum și decizia de anulare a deciziei de amânare la plată a penalităților de întârziere și a penalităților de nedeclarare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 31. Un exemplar al acestor decizii se comunică debitorului, iar un exemplar se arhivează de organul fiscal competent la dosarul înlesnirii la plată.
ARTICOLUL 20
Contestarea deciziilor
Împotriva deciziilor emise în temeiul prezentei proceduri se poate formula contestație în condițiile titlului VIII din lege.
ARTICOLUL 21
Evidența și monitorizarea înlesnirilor la plată
Organele fiscale competente în administrarea obligațiilor fiscale ce fac obiectul înlesnirilor la plată organizează evidența înlesnirilor la plată și urmăresc modul de respectare a acestora.
ARTICOLUL 22
Dispoziții finale
(1) Anexele nr. 1-31 fac parte integrantă din prezenta procedură
(2) Prezenta procedură se aplică și cererilor de acordare a eșalonării la plată în curs de soluționare la data de 1 ianuarie 2016.
Puteți consulta Anexele Nr. 1-31 la procedură în fișierul atașat.
Comentarii articol (0)