Decizia Curții Constituționale a României nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură penală a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 240 din 31 martie 2016, dată de la care a și intrat în vigoare.
Astfel, CCR a admis, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate ridicată într-un dosar al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin și a constatat că dispozițiile articolului mai sus menționat sunt neconstituționale.
La momentul luării deciziei, judecătorii CCR au arătat că dispozițiile articolului 318 din Codul de procedură penală „contravin principiului legalității, prevăzut de art. 1 alin (5) din Constituție, precum și prevederilor art. 124 alin. (1) coroborate cu art. 126 alin. (1), potrivit cărora justiția se înfăptuiește în numele legii și se realizează prin instanțele judecătorești stabilite de lege”, se arată într-un comunicat de presă publicat de instituție pe site-ul propriu la momentul luării deciziei.
Concret, în decizia publicată ieri în Monitorul Oficial se arată că judecătorii CCR au constatat că renunțarea la urmărirea penală de către procuror, fără ca aceasta să fie supusă controlului și încuviințării instanței de judecată, echivalează cu exercitarea de către acesta a unor atribuții ce aparțin sferei competențelor instanțelor judecătorești, reglementată prin Constituție. Astfel, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, „justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege”.
În consecință, Curtea a constatat că „renunțarea de către procuror la urmărirea penală, în condițiile reglementate la art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, contravine normei constituționale”, se arată în Decizia CCR nr. 23/2016.
Ce efecte are această decizie CCR?
Potrivit legislației în vigoare, deciziile Curții Constituționale intră în vigoare la momentul publicării lor în Monitorul Oficial.
În plus, conform articolului 147 alineat (1) din Constituție, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.
Astfel, pe durata acestui termen de 45 de zile, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
În ceea ce privește efectele pe care le va produce Decizia CCR nr. 23/2016, în documentul publicat în Monitorul Oficial se explică faptul că un act normativ se bucură de prezumția de constituționalitate pe întreaga perioadă de activitate. Astfel, decizia nu a fost aplicată „în privința proceselor definitiv soluționate până la data publicării sale în Monitorul Oficial”.
În schimb, după publicarea în Monitor a deciziei CCR, procurorii nu mai pot dispune soluții de renunțare la urmărirea penală, conform art. 318 din Codul de procedură penală, care să nu fie supuse controlului și încuviințării instanței judecătorești, întrucât această competență a lor a încetat din acel moment.
Articolul 318 din Codul de procedură penală a fost suspendat. Ce prevederi conține acesta
Potrivit primului aliniat al articolului 318 din Codul de procedură penală, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia.
Mai mult, conform legislației în vigoare, procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
- să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;
- să ceară public scuze persoanei vătămate;
- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;
- să frecventeze un program de consiliere.
În același timp, articolul 318 mai stabilește că în cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a obligaţiilor în termen de 6 sau 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă, procurorul revocă ordonanţa. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligaţiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O nouă renunţare la urmărirea penală în aceeaşi cauză nu mai este posibilă.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoria Drobeta Turnu Severin, se arată în documentul CCR publicat ieri în Monitorul Oficial.
Potrivit unui comunicat venit din partea Ministerului Public, în luna ianuarie, „după motivarea deciziei Curţii Constituţionale, va fi sesizat Ministerul Justiţiei, pentru a se promova în regim de urgenţă un proiect de act normativ în vederea punerii în acord a dispoziţiilor Codului de procedură penală cu Decizia Curţii Constituţionale”.
Care a fost punctul de vedere al Ministerului Public
Pe 23 noiembrie 2015, Ministerul Public a transmis CCR un punct de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 din Codul de procedură penală, scrie Digi24.
Concret, Ministerul Public era de părere că „introducerea instituției renunțării la urmărire penală a fost de natură să accelereze soluționarea cauzelor având ca obiect infracțiuni de importanță redusă și fără perspective realiste de administrare a unui probatoriu necesar identificării autorilor”.
De asemenea, Ministerul Public aprecia că soluționarea renunțării la urmărirea penală s-a dovedit „extrem de eficientă în degrevarea parchetelor de cauzele vechi cu autor necunoscut prin aplicarea criteriilor de oportunitate referitoare la lipsa interesului public în urmărirea infracțiunilor.”
Decizia CCR va avea un impact major asupra activității procurorilor
Fostul procuror general al României, Tiberiu Nițu, a luat act, în luna ianuarie, de această decizie a CCR. Potrivit unui comunicat citat de adevarul.ro, acesta ar fi declarat că „având în vedere impactul major asupra activităţii procurorilor din cadrul Ministerului Public (în anul 2015 au fost soluţionate prin renunţare la urmărire penală 134.436 de cauze, în timp ce în 2014 fuseseră soluţionate 86.883 de cauze), se va acţiona pentru identificarea măsurilor de natură să diminueze efectele asupra activităţii de urmărire penală”.
„S-a dat o decizie care are un impact major asupra modului în care funcţionează sistemul de justiţie în România. Aştept şi eu, Ministerul Justiţiei, motivarea grabnică”, a declarat, la rândul său, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, citată de Digi24.
Totodată, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron, declara în ianuarie că „vorbim de fapte mărunte, în care nu ştiu ce avantaj ar avea statul român să cheltuiască mult mai mult decât este paguba efectiv. Cred că motivarea va viza ideea că numai un judecător poate să aprecieze asupra pericolului, a lipsei de pericol sau a oportunităţii”.