Alegerile locale din acest an vor avea loc pe 5 iunie. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 51/2016 privind stabilirea datei alegerilor locale din anul 2016, alegerile sunt organizate pentru:
- consiliile locale ale comunelor, ale oraşelor, ale municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi pentru primari;
- Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti;
- consiliile judeţene.
Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali prevede că, pentru consiliile locale, consiliile județene și primării, votul este universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Totodată, în Capitală, alegătorii sunt chemați la urne să își aleagă consiliul local și primarul sectorului, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum și primarul general al Bucureştiului.
Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în timp ce primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal, se arată în actul normativ citat.
Campania electorală durează 30 de zile
În februarie, Guvernul a stabilit calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale din acest an, care prevede că în data de 6 mai începe campania electorală, se arată în HG nr. 52/2016.
Astfel, campania a început pe 6 mai și se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, adică pe 4 iunie, la ora 7.00, în timp ce votul va începe pe 5 iunie, la ora 7.00, și se va încheia la ora 21.00.
Pe parcursul campaniei electorale, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii pot să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă, se prevede în Legea nr. 115/2015.
În consecință, candidaților trebuie să le fie asigurate, „în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare, pentru a se întâlni cu alegătorii”, mai prevede actul normativ citat.
Spaţiile pot să fie amplasate la sediul primăriei, în şcoli, universităţi, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe, dar este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor.
Cum se derulează campania la radio și TV?
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a stabilit că, pentru reflectarea campaniei electorale, radiodifuzorii pot realiza şi difuza numai anumite tipuri de emisiuni cu caracter electoral, se arată în Decizia CNA nr. 244/2016 privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerile locale din anul 2016. Concret, este vorba de următoarele tipuri de emisiuni:
a) emisiuni informative, difuzate de luni până duminică, în care pot fi difuzate informaţii privind sistemul electoral, tehnica votării şi activităţile de campanie ale candidaţilor; durata programată a emisiunii informative poate fi mărită cu cel mult 15 minute;
b) emisiuni electorale, în care competitorii electorali îşi pot prezenta programele politice şi activităţile de campanie electorală; emisiunile vor fi identificate ca atare la începutul emisiunii, în cazul posturilor de radio, şi, respectiv, vor fi semnalate prin marcajul "emisiune electorală", afişat în mod vizibil pe toată durata difuzării, în cazul posturilor de televiziune; emisiunile electorale pot fi difuzate în zilele de luni până vineri;
c) de dezbatere electorală, în care radiodifuzorii pun în discuţie programele electorale şi temele de interes public legate de campania electorală, cu participarea a cel puţin doi candidaţi sau reprezentanţii lor; în cazul neparticipării unui candidat sau a unui reprezentant al acestuia, acest fapt este menţionat; emisiunile de dezbateri electorale pot fi difuzate în zilele de luni până duminică.
În Decizia CNA nr. 244/2016 se mai arată că radiodifuzorii sunt obligaţi să precizeze calitatea în care se exprimă persoanele invitate în emisiuni, cum ar fi cea de candidat sau de reprezentant al acestuia. În cazul posturilor de televiziune, numele şi calitatea persoanelor invitate trebuie să fie vizibile pe ecran la momentul intervenţiei acestora.
Totodată, în document se mai menționează și faptul că, începând cu 48 de ore înainte de începerea votării şi până la încheierea votării, sunt interzise:
- prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă;
- difuzarea de spoturi de publicitate electorală;
- invitarea sau prezentarea candidaţilor şi/sau a reprezentanţilor competitorilor electorali în emisiunile şi programele posturilor de radio şi de televiziune;
- comentarii privind desfăşurarea campaniei, precum şi cele privind candidaţii şi competitorii electorali.
Pe de altă parte, CNA menționează în decizia publicată recent în Monitorul Oficial că în ziua votării sunt interzise:
- activităţile menționate anterior;
- prezentarea de sondaje realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării;
- comentarii referitoare la competitorii electorali, înainte de încheierea votării;
- îndemnuri de a vota sau de a nu vota un candidat ori candidaturile depuse de competitorii electorali.
Cine votează pe 5 iunie și cu ce acte?
Procesul de vot din 5 iunie va începe la ora 07.00 și se va încheia la ora 21.00, iar în acest interval de timp alegătorii vor avea dreptul la un singur vot. Conform legislației în vigoare, au dreptul să voteze:
- cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor;
- cetățenii români care nu au fost puși sub interdicție sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă;
- cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.
În schimb, nu își pot exprima dreptul la vot:
- debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie;
- persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Pentru a vota la alegerile locale, alegătorii trebuie să prezinte la secția de votare unde sunt arondați, potrivit domiciliului, unul dintre următoarele documente, valabile în ziua votării:
- cartea de identitate;
- cartea electronică de identitate;
- cartea de identitate provizorie;
- buletinul de identitate;
- paşaportul diplomatic sau paşaportul diplomatic electronic;
- paşaportul de serviciu sau paşaportul de serviciu electronic;
- carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.
Notă: Începând din acest an, alegătorii sunt verificaţi electronic înainte de a vota. Informaţii pe larg despre subiect găsiţi aici.
Cartea de identitate se obține în câteva ore, în ziua alegerilor
În ziua alegerilor locale, serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor vor prelucra în regim de urgenţă toate cererile de eliberare sau reînnoire a cărţii de identitate, precum AvocatNet.ro a scris pe larg AICI.
"Eliberarea cărţilor de identitate şi reînnoirea celor expirate este un demers important, inclusiv în vederea exercitării dreptului la vot, sens în care structura specializată a MAI a luat măsuri de a facilita cetăţenilor eliberarea actelor de identitate. (...) În ziua alegerilor locale, cărţile de identitate vor fi eliberate în regim de urgenţă, în interval de câteva ore de la momentul la care a fost depusă cererea", scrie într-uncomunicat de presă emis recent de Ministerul Afacerilor Interne.
Vă reamintim că, în perioada de dinaintea alegerilor locale, autorităţile asigură derularea procedurii de eliberare/reînnoire a cărţii de identitate la domiciliul persoanelor care nu se pot deplasa din motive medicale. Astfel, aceste persoane pot solicita, prin transmiterea unei cereri motivate către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, deplasarea la domiciliu a unei staţii mobile.
Câți alegători sunt înscriși în Registrul electoral
Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înscriși toți cetățenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Acest registru este disponibil și online, platforma unde cetățenii au posibilitatea de a verifica secția de votare la care sunt înscriși.
Registrul electoral este pus online la dispoziția cetățenilor la adresa www.registrulelectoral.ro.
Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 5 mai 2016 este de 18.274.891, cu 7.233 mai mulți față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, în data de 5 aprilie 2016, când erau înregistrați 18.267.658 de alegători, se arată într-un document publicat pe site-ul AEP.
„Precizăm că diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia și a importului de date de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Adminsitrarea Bazelor de Date”, informează AEP.
Notă: Pentru alegerile locale din data de 5 iunie au fost stabilite 42 de circumscripţii electorale, care includ municipiul Bucureşti.
Comentarii articol (4)