Firmele care importă şi exportă mărfuri pe teritoriul UE trebuie să respecte noi proceduri vamale

Din 1 mai, firmele care se ocupă de importuri şi exporturi pe teritoriul UE se bucură de proceduri vamale simplificate, în conformitate cu prevederile noului Cod vamal al Uniunii Europene, comun tuturor statelor membre - detalii aici.

Pentru a transpune în legislaţia naţională directivele europene, autorităţile au modificat şi reactualizat procedurile vamale, prin intermediul a două acte normative publicate recent în Monitorul Oficial. Mai exact, este vorba despre Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) nr. 1.882/2016 privind aprobarea utilizării semnăturii electronice extinse la derularea formalităților vamale pentru mărfurile introduse și scoase din Uniunea Europeană prin birouri vamale din România, respectiv Ordinul ANAF nr. 1.884/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice de autorizare a regimurilor speciale, documente apărute în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 496 din 4 iulie, dată de la care au şi intrat în vigoare.

Astfel, primul dintre cele două acte normative citate permite folosirea unei semnături electronice extinse la derularea formalităţilor vamale pentru mărfurile introduse şi scoase din Uniunea Europeană prin birouri vamale din România, în timp ce Ordinul ANAF nr. 1.884/2016 adoptă normele tehnice de autorizare a regimurilor speciale în concordanță cu prevederile Codului vamal al Uniunii Europene.

Concret, potrivit noilor dispoziţii, un regim special poate fi autorizat prin intermediul:

• unei declaraţii vamale standard, verbale sau prin altă acţiune, al unui carnet ATA sau CPD;
• unei cereri de autorizare al cărei model este reglementat de actul normativ citat.

Notă: Conform normelor în vigoare, carnetul CPD sau ATA constituie cerere de autorizare în procedură simplificată de autorizare, pentru regimul vamal de admitere temporară.

Astfel, un regim special poate fi autorizat pe baza unei declaraţii vamale, cu condiţia ca aceasta să fie însoţită de un document care să cuprindă următoarele informaţii:

• natura prelucrării sau utilizării mărfurilor;
• descrierea tehnică a mărfurilor şi/sau a produselor prelucrate şi mijloacele de identificare a acestora;
• perioada estimată pentru descărcare;
• biroul de încheiere propus (cu excepţia destinaţiei finale);
• locul de prelucrare sau de utilizare.

Cererea de autorizare se completează utilizând aplicaţia de gestiune electronică a regimurilor speciale, aflată pe site-ul Direcţiei Generale a Vămilor, secţiunea „Agenţi economici - Utilizarea sistemului informatic vamal“. Cererea înregistrată în aplicaţia informatică se tipăreşte şi se depune, semnată de către solicitant, la autoritatea vamală competentă, împreună cu documentele necesare pentru obţinerea autorizaţiei.

Potrivit consultantului fiscal Adrian Benţa, întocmirea cererii de autorizare este obligatorie atunci când:

• declararea mărfurilor se face printr-o declaraţie simplificată sau prin înscrierea în evidenţele declarantului;
• se solicită o autorizaţie care implică mai mult de un stat membru, cu excepţia în care această solicitare priveşte regimul de admitere temporară;
• este necesară o examinare a condiţiilor economice;
• cererea priveşte transformarea mărfurilor şi a produselor sensibile;
• se solicită o autorizaţie cu efect retroactiv, cu excepţia cazurilor în care aceasta este solicitată pentru regimul de perfecţionare pasivă;
• se solicită autorizarea regimului de antrepozit vamal;
• este solicitată utilizarea mărfurilor echivalente.

Cererea de autorizare a unui regim special se depune la autoritatea vamală competentă pentru locul în care este ţinută sau disponibilă contabilitatea principală în scopuri vamale a solicitantului şi în care urmează să se desfăşoare cel puţin o parte dintre operaţiunile de perfecţionare, utilizare specifică, depozitare.

În situaţia în care regimul este solicitat de o persoană care nu este stabilită pe teritoriul vamal al Uniunii, Ordinul ANAF nr. 1.884/2016 stabileşte că cererea se depune la biroul vamal competent pentru locul în care mărfurile urmează a fi utilizate pentru prima oară pentru regimul de destinaţie finală sau perfecţionare activă.

Potrivit aceluiaşi act normativ, autorizaţia de utilizare a unui regim special se emite fără întârziere şi cel târziu în termen de 30 de zile de la data acceptării cererii iar în cazul regimului de antrepozitare vamală, autorizaţia se emite fără întârziere şi cel târziu în termen de 60 de zile de la data acceptării cererii.

În cazul în care în urma monitorizării se constată nerespectarea condiţiilor care au stat la baza autorizării sau nu mai sunt îndeplinite condiţiile de derulare a operaţiunilor de depozitare temporară stabilite în autorizaţie, biroul vamal de supraveghere comunică autorităţii vamale emitente rezultatele monitorizării şi, după caz, solicitarea de suspendare, revocare sau anulare.

Notă: Cele mai importante reglementări introduse de la 1 mai în noul Cod vamal sunt prezentate în acest articol.