Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1853/2016 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis „SOLIDAR - Sprijin pentru consolidarea economiei sociale“, aferentă Programului operaţional Capital uman 2014-2020 (POCU 2014-2020), axa prioritară 4 „Incluziunea socială şi combaterea sărăciei“, obiectivul specific 4.16 „Consolidarea capacităţii întreprinderilor de economie socială de a funcţiona într-o manieră autosustenabilă“ a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 725 din 20 septembrie 2016 şi a intrat în vigoare în aceeaşi zi.
Prin intermediul acestei linii de finanţare, căreia îi sunt alocate 20 de milioane de euro, autorităţile vor să ajute întreprinderile sociale, adică acele entităţi apărute în legislaţia românească în vara anului trecut, odată cu publicarea Legii nr. 219/2015 privind economia socială - detalii aici.
Potrivit actului normativ, de ajutorul financiar vor beneficia aproximativ 220 de astfel de întreprinderi care, prin activitatea lor, vor contribui la rezolvarea unor probleme sociale sau comunitare, precum sărăcia și excluziunea, marginalizarea, lipsa accesului la servicii (sociale, medicale, financiare etc.) sau la piețe pentru micii producători și lucrători, lipsa oportunităților pe piața muncii pentru persoane fără calificare profesională, degradarea mediului înconjurător etc.
De altfel, la o zi după apariţia actului normativ, MFE a anunţat deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor. Concret, aceasta se face prin intermediul sistemului informatic My SMIS 2014, până cel târziu astăzi, ora 16.00.
Revenind la valoarea finanţării acordate, aceasta va fi cuprinsă între 40.000 şi 100.000 de euro pentru fiecare beneficiar, fără a fi necesară o contribuţie proprie, banii proveniţi în mare parte din fonduri europene urmând a fi folosiţi de noile firme pentru formare, consiliere, dezvoltarea capacității, adaptarea locurilor de muncă pentru persoane cu dizabilități, transfer de know-how, parteneriate etc.
De altfel, un aspect important ce trebuie precizat este acela că Programul "Solidar" este primul dintr-o serie de apeluri destinate consolidării sectorului economiei sociale în România, în condiţiile în care întreprinderile de acest tip au probleme în a găsi finanţare.
„Întreprinderile din sectorul economiei sociale întâmpină chiar mai multe probleme decât întreprinderile tradiționale în a găsi finanțare, publică sau privată. Fondurile europene sunt o soluție, așa că fructificăm oportunitatea și lansăm acest mecanism de finanțare. Vestea bună este că nu este singurul, ci primul dintr-o serie de apeluri dedicate economiei sociale”, declara Cristian Ghinea, de acum fostul ministru al fondurilor europene, în momentul lansării proiectului spre consultare publică.
De ajutorul financiar vor putea beneficia întreprinderile cu o misiune socială de pe teritoriul României, cu excepţia celor din regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, considerată o zonă mai bine dezvoltată. Totodată, documentul citat stabileşte că prezenta schemă se va aplica până la finele anului 2018, semnarea contractelor de finanţare urmând să se facă nu mai târziu de 31 decembrie 2017.
Cine poate solicita banii
Aşa cum am precizat, bugetul alocat acestei scheme de finanţare este de 20 de milioane de euro, iar valoarea maximă a subvenţiei ajunge la 100.000 de euro. Aşadar, printre cele aproximativ 220 de entităţi care vor primii banii se vor regăsi următoarele:
- Societățile cooperative de gradul I;
- Cooperativele de credit;
- Asociaţiile și fundaţiile;
- Casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, respectiv ale pensionarilor;
- Societățile agricole;
- Federaţiile și uniunile persoanelor juridice de tipul celor menționate mai sus.
În plus, potrivit normelor în vigoare, întreprindere socială poate fi şi orice altă categorie de persoană juridică ce desfăşoară activităţi în domeniul economiei sociale şi respectă următoarele principii ale acesteia:
- prioritate acordată individului şi obiectivelor sociale faţă de creşterea profitului;
- solidaritate şi responsabilitate colectivă;
- convergenţa dintre interesele membrilor asociaţi şi interesul general şi/sau interesele unei colectivităţi;
- control democratic al membrilor, exercitat asupra activităţilor desfăşurate;
- caracter voluntar şi liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei sociale;
- personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune şi independenţă faţă de autorităţile publice;
- alocarea celei mai mari părţi a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivităţi sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor.
Potrivit MFE, grupul ţintă al proiectului îl reprezintă persoanele din întreprinderile de economie socială existente (personal angajat, membri, voluntari).
Important! Pentru a beneficia de sprijin, o entitate de economie socială trebuie să aibă un grup țintă de cel puţin 10 persoane.
Pentru ce vor primi finanţare întreprinderile sociale
Potrivit Ghidului solicitantului, întreprinderile solicitante trebuie să acorde prioritate individului şi obiectivelor sociale, cea mai mare parte a profitului urmând să fie direcționată către atingerea obiectivelor de interes general. Concret, documentul lansat de MFE stabileşte că finanţarea va fi acordată pentru:
- formare (profesională și/sau în domeniul social);
- dezvoltarea abilităților şi consiliere;
- dezvoltarea capacității întreprinderii de furnizare de bunuri și servicii inclusiv prin identificarea de piețe de desfacere;
- promovarea mărcii sociale;
- accesibilizarea locurilor de muncă;
- transferul de know-how cu alte comunităţi şi cu actorii relevanţi la nivel de ţară sau din alte state membre;
- parteneriate cu actorii relevanţi, reţele de sprijin şi de cooperare;
- diseminarea de bune practici.
Informaţii despre economia socială
Economia socială este un domeniu care a cunoscut o dezvoltare puternică în ultimii ani în statele membre ale Uniunii Europene, fiind un sector în ascensiune şi în România. Totuşi, potrivit MFE, ţara noastră este departe de alte state europene, în condiţiile în care ponderea angajaților în sectorul economiei sociale este de 1,7% în România, media la nivelul Uniunii Europene fiind de 6,5%. O analiză utilă tuturor celor care administrează o întreprindere socială găsiţi aici.
De altfel, Legea nr. 219/2015, adică actul normativ prin intermediul căruia a fost creat cadrul legal pentru apariţia întreprinderilor sociale, defineşte economia socială ca fiind "ansamblul activităților organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivități și/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creșterea gradului de ocupare a persoanelor aparținând grupului vulnerabil și/sau producerea și furnizarea de bunuri, prestarea de servicii și/sau execuția de lucrări".
În plus, economia socială are la bază inițiativa privată, voluntară și solidară, cu un grad ridicat de autonomie și responsabilitate, precum și distribuirea limitată a profitului către asociați.
Nu în ultimul rând, legislaţia în vigoare permite permite şi înfiinţarea întreprinderilor sociale de inserţie, adică acele entităţi care au permanent cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând unui grup vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestora să reprezinte minimum 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor.
Conform legislaţiei, fac parte din grupurile vulnerabile persoanele sau familiile care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a a nevoilor zilnice de trai, din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri ori alcool, precum:
- copiii în situaţie de risc ridicat (sărăcie, vulnerabilitate la procesele de dezagregare socială, delincvenţă juvenilă);
- tinerii de peste 18 ani care nu mai sunt cuprinşi in sistemul de ocrotire a copiilor fără familie;
- persoanele cu handicap;
- persoanele aparţinând populaţiei de etnie romă aflate în situaţii de risc ridicat;
- vârstnicii în situatie de risc ridicat şi persoanele fără adăpost etc.
Notă: Din acest articol aflaţi cum poate dobândi o entitate statutul de întreprindere socială.