Noul impozit aplicabil din 2017 și microîntreprinderile: Istoria unei bâlbâieli legislative

Un nou sistem de impozitare în legislaţia românească, aplicabil din 1 ianuarie 2017 firmelor care desfăşoară activităţi în sectorul turistic, restaurante şi alimentaţie publică este prevăzut în Legea nr. 170/2016, document publicat pe 14 octombrie 2016 în Monitorul Oficial, la aproximativ un an de la înregistrarea proiectului de act normativ în Parlament. 

De altfel, traseul legislativ al proiectului devenit într-un final lege a fost unul destul de lung şi intens dezbătut, în condiţiile în care, după ce a trecut prima dată de Senat şi Camera Deputaţilor, documentul a fost trimis spre reexaminare Parlamentului de către preşedintele statului. Prin urmare, propunerea legislativă a fost din nou discutată de cele două Camere ale Parlamentului înainte de a primi semnătura şefului statului, formei finale a actului publicat în Monitor fiindu-i aduse numeroase amendamente pe parcurs.

Intenţia legiuitorului: Impozitul specific să vizeze şi microîntreprinderile

În forma sa iniţială, înaintată Senatului în octombrie 2015, proiectul de act normativ stabilea că la plata impozitului specific vor fi obligaţi acei contribuabili care, la finalul anului în curs, vor avea înscrisă în actele constitutive, ca activitate principală sau secundară, una dintre următoarele activităţi corespunzătoare codurilor CAEN:

• 5510 - ,,Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”;
• 5520 - ,,Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”;
• 5530 - ,,Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere’’;
• 5590 - ,,Alte servicii de cazare”;
• 5610 - ,,Restaurante’’;
• 5621 - ,,Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”;
• 5629 - ,,Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”;
• 5630 - ,,Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.

Intenţia clară a legiuitorului de a aplica noul sistem de impozitare tuturor persoanelor juridice (inclusiv microîntreprinderilor) care desfăşoară activităţi cel puţin într-unul din domeniile enumerate mai sus reiese din forma iniţială a proiectului, propusă de un grup de 117 parlamentari.

Concret, la art. 1 alin. (2) din forma iniţiatorului scria că: "Prin derogare de la prevederile Titlului II și Titlului III din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal (acolo sunt reglementate impozitul pe profit şi cel pe veniturile microîntreprinderilor - n. red.), prezenta lege reglementează modul în care sunt impozitate persoanele juridice care desfășoară activitățile în domeniile menționate la alin (1)", adică exact cele opt coduri CAEN amintite. 

"Cum Titlul III din Codul fiscal reglementează impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, este limpede că în forma iniţială legiuitorul a avut în vedere aplicarea dispoziţiilor noului act normativ și acestor tipuri de contribuabili persoane juridice (microîntreprinderi - n. red.)", ne-a confirmat avocatul Bogdan Petre Ilie, partener la Nicolescu Attorneys at Law. 

Notă: Potrivit legislaţiei în vigoare (Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii), microîntreprinderile sunt acele firme ce au până la nouă salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la două milioane euro, echivalent în lei.

Rezultatul: Impozitul specific nu se va aplica microîntreprinderilor

În continuare însă, proiectului de act normativ i-au fost aduse multiple amendamente, astfel că forma adoptată de Senat în februarie 2016 era cel puţin interpretabilă. Mai precis, în timp ce art. 1 alin. (1) stipula în continuare că prevederile impozitului specific vor viza şi microîntreprinderile, prin derogare de la reglementările titlurilor II şi III din Codul fiscal, alin. (2) al aceluiaşi articol stabilea că: "Prevederile prezentei legi nu se aplică microîntreprinderilor", măsură în totală contradicţie cu dispoziţiile primului alineat. 

Odată ce a trecut de Senat, propunerea legislativă a ajuns la Camera Deputaţilor, în calitate de For decizional. Aici, proiectul a suferit noi modificări la comisiile de specialitate, respectiv Comisia pentru politică economică, cea care, prin primul raport înaintat plenului, a eliminat alineatul (2) al art. 1: "Prevederile prezentei legi nu se aplică microîntreprinderilor", tocmai în ideea în care noul impozit forfetar să se aplice şi microîntreprinderilor.

În acelaşi timp însă, şi primul alineat a fost modificat, în sensul eliminării din sfera de aplicare a legii a contribuabililor prevăzuţi la Titlul III din Codul fiscal (microîntreprinderi) - prevedere în opoziţie cu cea de la primul alineat, prezentat anterior. 

Astfel, în forma adoptată de Camera Deputaţilor la finalul lunii iunie, articolul 1 al documentului avea un singur alineat, care arăta astfel: "Prin derogare de la prevederile Titlului II din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal (...), prezenta lege reglementează modul în care sunt impozitate persoanele juridice care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN (...)".

Cum la Titlul II din Codul fiscal este reglementat impozitul pe profit, "domeniul de aplicare al actului normativ a fost restrâns doar la contribuabilii persoane juridice plătitori de impozit pe profit", a explicat Bogdan Petre Ilie. Altfel spus, prin dubla eliminare, microîntreprinderile au fost excluse de la aplicarea impozitului specific.

În continuare, art. 1 şi-a păstrat forma prezentată anterior, regăsită şi în actul normativ publicat în Monitorul Oficial, astfel că specialistul de la Nicolescu Attorneys at Law ne-a oferit şi răspunsul la întrebarea: Vor plăti microîntreprinderile impozitul specific? "Nu, impozitul specific unor activităţi nu se va aplica în cazul microintreprinderilor, ci doar firmelor plătitoare de impozit pe profit care desfăşoară activităţile indicate în lege".

În ce măsură îşi va atinge scopul noua lege

Aşa cum am explicat, forma finală a legii analizate este mult diferită faţă de cea iniţială, astfel că este greu de spus acum dacă actul normativ îşi va atinge scopul urmărit în primă fază de iniţiatori: "Dacă Legea nr. 170 /2015 privind impozitul specific unor activităţi îşi va atinge scopul urmărit de legiuitor este o chestiune care se va dovedi în timp prin aplicarea efectivă a prevederilor acesteia şi ca urmare a rezultatelor statisticilor întocmite de organismele abilitate în acest sens", este de părere Bogdan Petre Ilie. 

Totodată, avocatul contactat de redacţia noastră face referire la expunerea de motive ce a însoţit proiectul de lege în Parlament, acolo unde se preciza că noile măsuri vin ca o necesitate a "asigurării stabilităţii financiare a economiei şi a unei contributii juste a agenţilor economici la efortul general de dezvoltare a ţării corespunzător importanţei domeniului turismului şi alimentaţiei publice", precum şi din "necesitatea asigurării unui tratament fiscal echitabil în mediul economic care să respecte principiul proporţionalităţii şi a asigurării consolidării fiscale, prin creşterea încasărilor la bugetul de stat printr-o colectare mai eficientă a creanţelor fiscale de la un număr mai mare de contribuabili direcţi şi/sau indirecţi".

În final, vă reamintim că Legea nr. 170/2016, aplicabilă din prima zi a anului viitor, va avea şi norme metodologice de aplicare, ce trebuie emise nu mai târziu de 11 ianuarie 2017. Totuşi, acestea nu vor putea modifica textul de lege în sensul adăugării microîntreprinderilor pe lista entităţilor obligate să achite impozitul specific, fapt confirmat de avocatul Bogdan Petre Ilie: "Normele metodologice sunt texte emise de către ministere, care dau exemple și care detaliază pas cu pas modul în care o anume lege trebuie să fie aplicată, astfel că ele nu pot modifica actul în sine, cu atât mai puţin domeniul său de aplicare".

Notă: Mai multe informaţii despre aplicarea impozitului specific găsiţi aici. Totodată, în acest articol aveţi exemple concrete de calcul pentru impozitul pe care îl vor plăti din 2017 proprietarii de restaurante, cafenele ori baruri, în timp ce de aici aflaţi motivele pentru care micile afaceri, în special, vor fi dezavantajate de noile prevederi.