România este, de cele mai multe ori, în coada tuturor clasamentelor importante și nici în privința antreprenoriatului situația nu este diferită, astfel că țara noastră este ultima din Uniunea Europeană și în ceea ce privește numărul de întreprinderi mici și mijlocii înregistrate la mia de locuitori: doar 21 de firme în România față de 43 în UE.
În acest context, la începutul anului au fost adoptate două măsuri extrem de importante, care aveau rolul de a impulsiona antreprenoriatul în România și a reduce, în sfârșit, decalajul față de celelalte țări ale Uniunii Europene:
- reducerea, de la 1 februarie 2017, a taxelor percepute de Oficiul Registrului Comerțului (ORC) pentru operațiunile efectuate de agenții econonici, printre care și înmatricularea unor întreprinderi noi;
- aprobarea programului Start-up Nation România, care urmărea, în principal, finanțarea unui număr de 10.000 de întreprinderi înființate după 30 ianuarie 2017.
În acest context, ce ar fi putut merge prost?
Pe de o parte statul îți permitea să înregistrezi o întreprindere (aproape) gratuit, iar pe de altă parte îți vindea iluzia obținerii unei finanțări nerambursabile de până la 44.000 de euro. Un singur lucru mai lipsea: dorința oamenilor de a deveni antreprenori. Iar când lucrul acesta a întârziat să apară, s-a mai făcut un pas: caravana Start-up Nation România.
Începând cu luna februarie, oficialii Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA) au vizitat zeci de orașe din țară, vorbind despre această oportunitate de finanțare: au fost prezentate condițiile de eligibilitate, au fost discutate criteriile de selecție și, cel mai important, au fost făcute modificări anunțate, în special, pe paginile personale de Facebook ale unor oficiali ai MMACA și nu pe site-ul oficial al instituției, mizând pe impactul mai mare pe care îl are acest canal de comunicare și pe distribuirea rapidă a informației către potențialii solicitanți.
Chiar și firmele private de consultanță au promovat puternic acest program de finanțare, organizând seminarii, conferințe și organizând, în special pe Facebook, pagini dedicate Start-up Nation România. Totuși, efectele nu au fost cele așteptate: numărul de noi întreprinderi nu a crescut spectaculos și chiar riscă să transforme programul Start-up Nation într-un eșec, dacă și în luna aprilie se va păstra aceeași tendință.
Situația înmatriculărilor de întreprinderi în februarie și martie
SRL-D-urile nu mai sunt atractive pentru noii antreprenori
Deși oferă o serie de facilități, atât la înființare cât și în primii trei ani de activitate, antreprenorii nu mai sunt interesați de înființarea unor SRL-D-uri în acest an: între 1 februarie și 31 martie, au fost înființate cu 44% mai puține astfel de societăți decât în perioada similară a anului trecut.
În cazul societăților cu răspundere limitată (SRL), numărul acestora a crescut ușor față de aceași perioadă din 2016: în total, între 1 februarie și 31 martie 2017 au fost înființate 17.600 de SRL-uri.
Total neașteptat, ținând cont de contextul prezentat anterior, antreprenorii au preferat să se înregistreze ca persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale. Aceste forme de organizare au înregistrat o creștere de 20% în perioada analizată, deși titularii acestora nu pot accesa programul Start-up Nation România.
Antreprenorii preferă comerțul și agricultura
De la începutul anului și până în prezent, cele mai multe întreprinderi au fost înregistrate în următoarele domenii de activitate:
- comerț cu ridicata și amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor - 7.408 întreprinderi;
- agricultură, silvicultură, pescuit – 4.285 întreprinderi;
- construcții - 3.123 întreprinderi;
- activități profesionale, științifice și tehnice – 2.930 întreprinderi;
- transport și depozitare – 2.558 întreprinderi.
Deși au fost înființate peste 17.000 de SRL-uri în lunile februarie și martie ale acestui an, nu toate vor solicita finanțare în cadrul programului Start-up Nation România:
- unele au fost înregistrate în domenii de activitate neeligibile, precum agricultura, silvicultura și pescuitul;
- mulți antreprenori și-au înființat societăți comerciale cu scopul de a accesa alte linii de finanțare, fiind interesați de măsurile lansate în această perioadă prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală, precum înființarea unor activități non-agricole în spațiul rural (submăsura 6.2);
- alți antreprenori, iar aceștia vor fi cei mai mulți, nu vor accesa niciun program de finanțare în acest an.
Activitățile de producție nu sunt atractive pentru antreprenori
În cadrul programului Start-up Nation România, cele mari șanse de finanțare le au activitățile de producție (alături de industria IT) și, totuși, în lunile februarie și martie ale acestui an au fost înregistrate aproximativ 1.500 de întreprinderi în sectoarele industriei prelucrătoare, iar dintre acestea, unele sunt înregistrate ca PFA, ÎI și alte forme juridice neeligibile.
Astfel, dacă tendința din aceste două luni va fi păstrată, vor avea șanse foarte mari de a obține finanțare în cadrul programului Start-up Nation România nu doar activitățile de producție și IT, ci și serviciile și, destul de probabil, activitățile de comerț.
Cel mai mare risc asociat programului Start-up Nation România este acela de a-și rata principalele obiective și anume finanțarea unui număr de 10.000 de întreprinderi nou-înființate și crearea cel puțin a 20.000 de noi locuri de muncă în cadrul acestora.
O nouă zi, o altă modificare
Deși este cel mai promovat program de finanțare din ultimii ani, Start-up Nation România este modificat cu o frecvență uluitoare: de la momentul publicării în dezbatere publică a normelor metodologice de implementare, nu au fost oferite foarte multe informații oficiale. Asta nu i-a împiedicat, însă, pe reprezentanții MMACA să anunțe în cadrul conferințelor organizate și în cadrul unor emisiuni televizate sau pe propriile pagini de Facebook modificări succesive, unele contradictorii:
- lansarea programului, estimată inițial pentru data de 2 mai, a fost decalată pentru a doua jumătate a lunii mai, pentru ca în această săptămână să se anunțe că se ia în calcul deschiderea apelului la începutul lunii iunie;
- inițial, salariile nu puteau fi recuperate prin intermediul programului, ca apoi să devină eligibile pentru un an. Ulterior, s-a promis că antreprenorii vor putea deconta aceste cheltuieli timp de șase luni, ca acum să se discute iarăși de aceeași perioadă de un an;
- nici cheltuielile cu utilitățile și chiriile nu sunt foarte clare, discuțiile privind eligibilitatea lor fiind asemănătoare cu cele privind salariile.
Din păcate, modalitatea aleasă de către oficialii MMACA pentru a promova acest program de finanțare este total eronată, iar până în prezent mai mult a încurcat decât să ajute. Deși au trecut mai bine de trei luni de când se discută de Start-up Nation România, semnele de întrebare rămân. Singura certitudine va veni, așa cum este și firesc, odată cu publicarea normelor metodologice de implementare, care ar fi trebuit să se întâmple în prima săptămână a lunii mai, după mai multe amânări succesive. Cum însă și acest termen a fost depășit, nu rămâne de făcut decât să sperăm că următorul termen va fi, totuși, respectat.