Legea falimentului personal, programată să intre în vigoare de la începutul lunii viitoare, le va oferi și persoanelor fizice posibilitatea să intre în insolvență și să-și rezolve problema datoriilor prea mari. În structura sa, Legea nr. 151/2015 prevede trei proceduri de insolvență: una pentru cei care nu au datorii chiar atât de mari, care presupune un plan de rambursare a datoriilor și despre care vom vorbi în cele ce urmează, una pentru cei care nu au șanse să-și revină decât cu vânzarea masivă a bunurilor proprii și alte măsuri similare, dar și una pentru anumite categorii de persoane și datorii de cel mult zece salarii minime pe economie.
Înainte de a face o scurtă trecere în revistă a ce presupune exact, etapă cu etapă, iată cum definește Legea falimentului personal procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor: "este procedura de insolvență, concursuală, colectivă și egalitară, care se aplică debitorului persoană fizică de bună-credință în vederea redresării situației financiare a acestuia, pentru gestionarea adecvată a veniturilor și cheltuielilor în vederea acoperirii într-o măsură cât mai mare a pasivului, printr-un plan de rambursare a datoriilor, urmată de eliberarea de datorii reziduale".
Notă: Nu toți datornicii vor putea profita de prevederile acestei legi, după cum vă explicam în acest articol.
1. Ce va face un datornic pentru a cere redresarea situației sale financiare
Datornicul care crede că ar fi cazul să intre într-o astfel de procedură va face o cerere la comisia de insolvență competentă potrivit legii (cea de care aparține cu domiciliu de mai bine de șase luni). Cu 30 de zile înainte de a face cererea, datornicul va trebui să le spună tuturor creditorilor săi că are de gând să ceară intrarea în procedură.
2. Analizarea cererii de către comisie și eventuala respingere
Dacă comisia respinge cererea datornicului (să zicem, pentru că datoriile sale sunt prea mici față de plafonul minim de 21.750 lei sau pentru că nu e un caz tipic de datornic în accepțiunea legii), atunci ea va spune și motivul respingerii. Comisia va considera, poate, că nu se mai poate redresa situația printr-un plan de rambursare a datoriilor și că e nevoie de măsuri mai drastice de atât, prin urmare, va sugera intrarea în cealaltă procedură de insolvență (lichidarea de active, despre care vom vorbi în viitor). Oricum ar fi, soluția dată de comisie va putea fi contestată imediat.
3. Ce se întâmplă dacă cererea e admisă
Tot ceea ce se va petrece în cadrul procedurii va fi "mediat" de un administrator de procedură. Din momentul în care e admisă cererea datornicului, se va suspenda provizoriu orice executare silită care-l vizează, acesta fiind unul dintre efectele foarte importante ale admiterii cererii. În continuare, administratorul procedurii se va ocupa să facă toate calculele: caută să vadă ce datorii are insolventul, când sunt scadente, strânge laolaltă toate pretențiile bănești alte altora față de datornic (face un tabel de creanțe) ș.a.m.d. În fine, toate calculele acestea sunt necesare pentru a elabora, împreună cu datornicul, un plan de rambursare a datoriilor. Evident, planul va trebui să fie pe placul tuturor.
Planul de rambursare |
"(...) este planul elaborat de debitor împreună cu administratorul procedurii, care cuprinde modul de acoperire a creanțelor împotriva averii debitorului, cuantumul plăților și termenele de plată, dar nu mai mult decât sumele datorate conform tabelului de creanțe, precum și orice alte măsuri pentru redresarea financiară a debitorului", conform Legii nr. 151/2015. |
4. Planul de rambursare va trebui supus votului
Odată întocmită schița planului, ea va fi arătată și creditorilor. Mai mult ca sigur, planul propus nu va fi pe placul tuturor de la bun început, așa că vor urma ședințe de conciliere, adică întâlniri între datornic și creditorii săi (sub observația administratorului). Într-un final, planul va trebui să fie expresia unui consens, dacă nu se va ajunge la situația în care planul nu este votat. Potrivit legii, el ar trebui votat de "creditorii reprezentând minimum 55% din valoarea totală a creanțelor și 30% din valoarea creanțelor ce beneficiază de cauze de preferință".
5. Procedura de insolvență se deschide numai dacă se aprobă planul
Faptul că nu se aprobă planul nu înseamnă că orice speranță e pierdută. Datornicul va putea să ceară instanței de judecată fie confirmarea planului, fie deschiderea procedurii de insolvență prin lichidare de active. Dacă planul a fost aprobat, atunci se vor suspenda de drept toate executările silite care-l privesc pe datornic (mai sus era vorba de o suspendare provizorie). În orice caz, trebuie menționat că, pe parcursul perioadei în care planul se va pune în aplicare, acesta va putea suferi modificări, de la caz la caz. Nu înseamnă că ceea ce s-a stabilit inițial va rămâne bătut în cuie până la final.
6. Ce va trebui să facă datornicul pe durata procedurii
Datornicul va trebui să coopereze activ cu comisia de insolvență și administratorul procedurii și să pună la dispoziția acestora informațiile și înscrisurile solicitate, întâi de toate. El va trebui să-și plătească la timp toate dările, să-i trimită periodic o situație cu privire la executarea planului de rambursare administratorului, să-l anunțe dacă a primit vreo donație/moștenire, să muncească și să se asigure că nu e dat afară din vina sa, să participe la cursuri de educație financiară ș.a.m.d. De asemenea, e de la sine înțeles că nu va putea să se îndatoreze și mai mult.
7. Consecințele nerespectării planului de rambursare de către datornic
Dacă datornicul nu va respecta planul, atunci oricare dintre creditori, administratorul sau chiar comisia de insolvență va putea cere încetarea procedurii de insolvență. Desigur, se va putea cere deschiderea procedurii prin lichidare de active, în anumite condiții. Un datornic care nu va respecta planul va fi privit însă ca unul de rea-credință, iar asta nu va fi deloc în avantajul său într-o procedură viitoare.
8. Dacă planul va fi dus la capăt cu brio, va urma ștergerea datoriilor rămase
Dacă se constată că toate măsurile și obligațiile prevăzute în plan s-au îndeplinit, atunci se va dispune închiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Comisia de insolvență va lua act de acest lucru și, în baza deciziei pe care o va da în acest sens, datornicul va putea cere ștergerea datoriilor reziduale (care au mai rămas), în termen de 60 de zile de la emiterea deciziei respective.
Important! Nu se va putea cere intrarea în insolvență în mod regulat. Cu alte cuvinte, o persoană nu va putea trăi din insolvență în insolvență, acumulând datorii și apelând apoi la mecanismul insolvenței personale. Legea impune ca între o procedură finalizată și începerea unei noi proceduri să nu treacă mai puțin de cinci ani.
Comentarii articol (1)