UPDATE: Taxa de solidaritate, un alt subiect închis. Guvernul nu va aplica nici această măsură

La începutul săptămânii trecute, Guvernul a anunțat, prin vocea prim-ministrului Mihai Tudose, că a renunțat oficial la ideea de a înlocui impozitul pe profit cu un impozit progresiv pe cifra de afaceri.

În schimb, premierul declara că Executivul pe care îl conduce ar putea introduce, sub o formă sau alta, taxa de solidaritate, destinată persoanelor care au câştiguri mari şi care trebuie să plătească în plus la stat pentru că acesta le-a oferit şansa să se îmbogăţească. 

Astăzi însă, Mihai Tudose a anunțat că această impozitare nu va mai fi introdusă, precizând că ”era prea puţin pentru a face ceva şi prea mare deranjul”, potrivit News.ro.

De altfel, specialiștii în fiscalitate au atras atenția în ultima vreme asupra impactului negativ pe care l-ar avea introducerea unei supraimpozitări pentru persoanele care fac performanță în anumite domenii. 

Spre exemplu, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții presei, organizată recent, specialiștii de la EY România atrăgeau atenția că cea mai periculoasă măsură inclusă în programul de guvernare o reprezintă introducerea acestei taxe de solidaritate. Astfel, chiar dacă discuțiile au fost concentrate o bună perioadă pe introducerea impozitului pe cifra de afaceri, până când subiectul a fost declarat închis de către premier, mult mai gravă putea fi intenția Guvernului de a introduce o taxă de solidaritate. 

"Vrem să atragem atenția, pentru că foarte multă energie s-a investit dezbătând acest subiect (impozitul progresiv pe cifra de afaceri - n. red.) în detrimentul altor subiecte, care merită mai multă atenție, sunt mai importante și au mai multe șanse să treacă, cu efecte nefaste pentru economie", a explicat Alex Milcev, partener EY România și liderul departamentului de asistență fiscală și juridică.

Cu alte cuvinte, Guvernul avea posibilitatea de a pune în practică o astfel de măsură, din punct de vedere tehnic neexistând prea multe obstacole, ca în cazul impozitului pe cifra de afaceri, care ar fi fost contrar legislației europene. 

Deși în programul de guvernare nu au fost furnizate informații legate de pragurile de aplicare sau nivelul taxei, reprezentanții mediului de afaceri au aflat că vizate urmau să fie veniturile de peste 14.500 de lei, adică de zece ori valoarea salariului minim brut la acest moment. 

Potrivit declarațiilor prim-ministrului de săptămâna trecută, s-au făcut simulări în cadrul Ministerului Finanțelor, iar taxa de solidaritate ar fi vizat persoanele fizice ce au câștiguri mari şi care trebuie să plătească în plus la stat pentru că acesta le-a oferit şansa să se îmbogăţească: "Încă se întâmplă să se lucreze, sunt simulări. Probabil că va fi cumva, nu am stabilit încă de la ce prag în sus. (...) Va fi aplicată persoanelor fizice, persoane care câştigă foarte mult, care beneficiază de o mulţime de lucruri din partea statului şi care înţelegem că funcţionează în toată lumea, să plătească peste un anumit prag valoric o taxă în plus de solidaritate cu statul, care i-a oferit prilejul să câştige atâţia bani", a spus recent Mihai Tudose, citat de News.ro.

Aplicarea taxei de solidaritate ar fi alungat oamenii de valoare din țară

Introducerea unei taxe de solidaritate ar fi fost echivalentă cu aplicarea unei impozitări progresive mascate, total nepotrivite sistemului fiscal din România, a precizat și Andra Cașu, director executiv al departamentului de asistență fiscală și juridică din cadrul EY România, completată de Gabriel Sincu: "Impactul va fi pe forța de muncă specializată, cum sunt cei care s-ar putea întoarce de afară sau cei care pot pleca din țară. Oamenii ăștia vor zbura de aici în secunda doi dacă vor fi impozitați cu așa ceva", a spus cel care este, la rândul său, director executiv în cadrul departamentului amintit al EY.

Supraimpozitarea celor cu venituri mai mari de zece salarii minime brute ar fi însemnat practic alungarea oamenilor care fac performanță în România, așa cum sunt cei care lucrează în domeniul IT: "În ce privește impozitul de solidaritate, ar trebui să ne agităm mai mult, să spunem că nu este o măsură bună, pentru că țintește în sensul negativ tocmai pe cei pe care îi vrem în țară, nu afară, și care aduc valoare adăugată", a subliniat Alex Milcev. 

La rândul său, Gabriel Biriș, partener la casa de avocatură Biriş-Goran, considera păstrarea unei astfel de măsuri drept o absurditate, ce ar însemna "distrugerea cotei unice și supraimpozitarea clasei mijlocii". 

"Banii luați în plus nici măcar nu ajung însă pentru a compensa o altă măsură din program: neimpozitarea dividendelor (da, inclusiv alea reținute de societățile cu acțiuni la purtător!), măsură care numai în ajutorul clasei mijlocii nu este", a scris recent avocatul pe pagina personală de Facebook. 

Eliminarea impozitului pe dividende din 2018 este o altă măsură inclusă în programul de guvernare, măsură pe care Alex Milcev a spus că nu o înțelege, în contextul în care nu a fost cerută de nimeni.