Divort din culpa exclusiva a reclamantului

Noul cod civil (NCC)

Art. 373. - Divorţul poate avea loc:
a) prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ;
b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;
c) la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin 2 ani;
d) la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.

Art. 379. - (1) În cazul prevăzut la art. 373 lit. b), divorţul se poate pronunţa dacă instanţa stabileşte culpa UNUIA dintre soţi în destrămarea căsătoriei. Cu toate acestea, dacă din probele administrate rezultă culpa ambilor soţi, instanţa poate pronunţa divorţul din culpa lor comună, chiar dacă numai unul dintre ei a făcut cerere de divorţ. Dacă culpa aparţine în totalitate reclamantului, sunt aplicabile prevederile art. 388.

Ce zice aici? :-/ Ca …divortul se poate pronunta daca se stabileste culpa UNUIA, iar acest unul caruia ii apartine culpa exclusiva poate fi chiar ...reclamantul. Interesant.

Legea de punere in aplicare (L71/2011) pare chiar mai limpede

Art. 42. - În cazul cererilor de divorţ formulate anterior intrării în vigoare a Codului civil, instanţa de judecată poate să dispună divorţul în temeiul prevederilor art. 373 lit. b) şi art. 379 alin. (1) din Codul civil, chiar dacă reţine culpa exclusivă a reclamantului, în măsura în care motivele de divorţ subzistă şi după intrarea în vigoare a Codului civil.

Mmda, dar mai avem si codul de procedura civila (si se pare ca, impotriva tututor vocilor care au atras atentia, vom functiona o vreme cu un NOU cod civil si o VECHE procedura) care zice asa:

Art. 617. - Instanţa poate să pronunţe divorţul împotriva ambilor soţi, chiar atunci când numai unul din ei a făcut cerere, dacă din dovezile administrate reiese vina amândorura.

Iar acesta dispozitie (in corelatie cu principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans) se interpreteaza in sensul ca, daca din dovezile administrate rezulta culpa exclusiva a reclamantului instanta NU poate sa dispuna desfacerea casatoriei in lipsa cererii reconventionale.

(nu poate? sau nu putea, dar pare ca o sa poata!? :-/)

Mai exact, in acest moment se procedeaza asa: daca rezulta culpa exclusiva a reclamantului, instanta respinge cererea reclamantului (nimeni nu poate invoca propria culpa), DAR admite cererea reconventionala (daca exista) si ...iaca desfacerea (adica din vina paratului din cererea reconventionala / reclamant-parat)

Insa din NCC si Legea de aplicare pare a rezulta ideea ca instanta poate admite cererea reclamantului, chiar daca rezulta vina acestuia. ("poate sa dispuna divortul ..chiar daca retine culpa exclusiva a reclamantului").
Sigur ca ideea se bate cap in cap cu principiul enuntat mai sus, dar ...ne lasam surprinsi