Aveti intr-adevar dreptate daca analizam doar art. 1251/Cod civil, insa mi avem doua prevederi care mi se par relevante:
"Contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil" - art.1247 alin.1/Codul civil
"În afara cazurilor în care legea prevede sancţiunea nulităţii, contractul se desfiinţează şi atunci când sancţiunea nulităţii absolute sau, după caz, relative trebuie aplicată pentru ca scopul dispoziţiei legale încălcate să fie atins." - art.1253/Codul civil (nulitatea virtuala)
In virtutea celor doua dispozitii n-am putea afirma ca oricare parte interesata (angajatii, sau angajatorul) poate invoca nulitatea relativa a dispozitiilor unei conventii/vize etc. in cazul in care. se considera lezata in drepturi prin documente semnate/vizate de catre o persoana care faptic este incompatibila - fiind obligat prin mandat sa reprezinte intersele anagajatilor, iar in virtutea atributiilor de servicu sa reprezinte interesele angajatorului?
Ex. (poate mai concret :) si poate mai posibil) normele de muncă care se elaborează de către angajator după consultarea reprezentanţilor salariaţilor (RS) art. 132/Codul munci - in acest caz daca persoana responsabila cu elaborarea normelor de lucru, fiind si RS isi acorda singur viza consultativa, salariatii nu ar putea invoca nulitatea relativa a vizei consultative daca sunt lezati in drepturi?
Ok, dar stim ca asta nu se intamapla prea des, sau cel putin eu nu m-am intalnit cu astfel de cazuri.
Daca eu sunt un angajator si ma trezesc cu un director/sef etc. cu atributii de negociere a CCM, nu pot controla nici ceea ce se decide de catre angajatii mei in cadrul adunarilor lor generale, dar nici nu pot modifica contractul individual de munca al angajatului meu cu atributii de negociere nefiind un caz de incompatibilitate. Ce fac?
Sau sunt angajat si intr-o clipa de ratacire am ales, cu un mandat de doi ani, ca reprezentant al salariatilor directorul sau seful de HR in ideea ca ne-a promis marea cu sarea... Ce fac?
Ma tenteaza ideea sa afirm ca am putea vorbi de o nulitate relativa a actelor semnate de acesti reprezentanti. Dar in acest caz nulitatea nu este acoperita prin mandatul acordat de salariati? Sau mai rau nulitatea mea n-ar trebui sa fie prevazuta de lege?
Viata de zi cu zi ne rezerva surprize si in cazul in care o situatie este ilogica ... asa ca analizand sec legislatia - teoretic si absurd - pot negocia cu mine un CCM?
Si ce facem cu cazul (pur teoretic si poate absurd) in care aceeasi persoana are atat calitatea de reprezentant al salariatilor - deci atributia de negociere a CCM art. 223 lit. e/CM si angajat cu functie de conducere avand ca si atributie de serviciu si negocierea CCM?
Angajatorul poate interzice participarea acestei persoane la negocieri, si daca da, care este temeiul legal?
As dori sa dezbatem un subiect care m-a pus pe ganduri #-o.
Poate o persoana cu functie de conducere sau nu sa fie numit de angajati reprezentant al salariatilor.
Nu as vrea sa fie o discutie bazata pe pareri persoanle sau impresii, ci una sustinuta cu prevederi legale, si poate sanctiuni in cazul in care se incalca vre-o dispozitie a legii.
Desi subiectul este foarte vechi, m-am gandit ca poate va mai citi cineva si poate chiar dezbatem putin pe tema.
Tinand cont ca ma confrunt cu aceasta problema, ma intereseaza subiectul, doar ca opinia mea este contrara celor de mai inainte. Vreau sa subliniez ca pana in momentul de fata n-am citit opinii din doctrina ci doar norma (OG).
Atat timp cat OG in art. 21 alin 5 da libertate la infiintarea asociatiei de a stabili regulile privind organizarea si functionarea adunarii generale, nu inteleg de ce n-as putea acorda drept de veto de ex. membrilor fondatori prin statut, astfel ca rice nou membru care doreste sa adere va putea decide in cunostinta de cauza.
Ai facut referire la "rationamentul OG" , dar nu prea inteleg de unde reiese acest rationament care s-ar incalca prin acordarea dreptului de veto.
Totusi nu trebuie sa uitam de institutia imbogatirii fara justa cauza, adica in acest caz despagubirea nu poate fi mai mare decat paguba efectiv suferita.
Ar fi absurd a se sustine ca cel care a cauzat dauna este tinut sa achite toate costurile de reparare al vehicului fara nici o limitare. (ex. repararea unui vehicul pentru care costurile de reparatie depasesc valoarea acestuia din momentul accidentului)
Ceea ce trebuie verificat este modul de calcul al prejudiciului/costurile de reparare.
HG nr. 1022 / 2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului admite introducerea pe piaţă a produselor nealimentare noi, folosite sau recondiţionate şi a serviciilor numai în condiţiile în care acestea nu pun în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului (art. 2),
Art. 3 din aceeasi lege stipuleaza ca Pentru produsele nealimentare […] producătorul, respectiv prestatorul de servicii, sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora, persoane juridice cu sediul în România, trebuie să asigure, să garanteze şi să declare că acestea nu periclitează viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului, în situaţia în care sunt instalate, utilizate, întreţinute sau prestate, după caz, conform destinaţiei şi documentelor normative definite conform prevederilor prezentei hotărâri.
Norma consideră (la art. 4 alin.1) că “sunt respectate cerinţele referitoare la protecţia vieţii, sănătăţii, securităţii muncii şi protecţiei mediului şi se admit introducerea pe piaţă a produselor nealimentare noi şi prestarea serviciilor numai dacă sunt însoţite de declaraţia de conformitate întocmită pe propria răspundere de către producător, respectiv de prestatorul de servicii, ori de reprezentanţii autorizaţi ai acestora, persoane juridice cu sediul în România. – Sanctiunea nerespectarii: amenda de la 5.000 la 10.000 lei
Modelul de declaratie este anexa in norma.
Sunt de asemenea utile si prevederile Legii nr. 449/2003 privind vânzarea produselor si garanţiile asociate acestora
avocatnet.ro explicăm legislația
