Cred ca nimeni nu poate sa conteste existenta acestor carti. In acest caz, problema principala este chiar lipsa de informare a respectivilor studenti, care ar putea sa isi publice lucrarile (daca acestea sunt valoroase si au caracter de noutate) inainte ca profesorul care "are astfel de obiceiuri" sa apuce sa si le asume, putand astfel sa-l acuze oricand de plagiat. Sunt destule reviste de specialitate in care studentii isi pot publica lucrarile, de multe ori acest lucru neimplicand niciun cost pentru student, ci doar putin efort. De exemplu, cred ca fiecare universitate are (sau ar trebui sa aiba) un buletin stiintific indexat, in care studentii sunt chiar incurajati sa publice.
Iar in ceea ce priveste comisia de examinare formata din specialisti in domeniu, evident ca aceasta nu este "neagra", de cele mai multe ori in cazul specializarilor tehnice domeniile fiind atat de "inguste" incat "specialistii" sunt foarte putini, se cunosc intre ei (inclusiv cu profesorul contestat) si sunt cu totii profesori, numai ca la alte universitati. Dar aceasta este procedura regulamentara care poate fi urmata, in cazul in care domnul student doreste sa adopte o solutie "dura" pentru problema cu care se confrunta si ignora varianta diplomatica de a negocia cu profesorul si de a-l face sa inteleaga ca "a exagerat".
Presupun ca se poate gasi o modalitate juridica (sau administrativa) prin care sa incercati „sa-i faceti rau” profesorului respectiv, dar asta nu inseamna ca o sa si reusiti sa obtineti rezultatele asteptate de d-voastra in urma unui demers de genul acesta.
Nu vreau sa iau partea nimanui in aceasta discutie, tocmai pentru ca lucrez in acest sistem (al invatamantului superior tehnic) si cunosc foarte bine atat modul in care acesta a ajuns sa functioneze in zilele noastre, cat si abuzurile sau lipsurile care pot fi intalnite in cazul ambelor parti implicate in acest proces (profesori si studenti). Nu are niciun rost sa negam faptul ca exista o anumita categorie de profesori care „profita” intr-un fel sau altul de pe urma studentilor, la fel cum nu are rost sa ignoram faptul ca peste 70% dintre absolventii de facultate (in special in cazul domeniului tehnic) nu ar trebui sa fie nici macar admisi in anul I de studii. Problema este mult mai complexa decat pare a fi la prima vedere si isi are originile in transformarea invatamantului superior (studii universitare si in special, studii postuniversitare) in invatamant de masa prin finantarea „per capita” a sistemului. Rolul unui profesor universitar nu este acela de a-si „adapta” stilul de predare si nivelul cunostintelor pe care incearca sa le transmita la nivelul majoritatii studentilor, pentru ca ar ajunge sa deseneze bastonase si betigase pe tabla (lucruri care ar fi trebuit sa fie facute cu mult inainte ca persoana respectiva sa posede un carnet de student) si tocmai de aceea consider ca ar trebui sa se faca o selectie mult mai riguroasa la admiterea in facultate (situatia fiind cu atat mai dramatica cu cat, in ultimii ani, s-a ajuns sa se intre la facultatile cu profil tehnic pe baza unui banal si irelevant „concurs de dosare”), iar finantarea sistemului sa nu mai fie facuta pe baza numarului de studenti. In ziua de azi, in multe cazuri, sistemul a ajuns sa functioneze in felul urmator: 1. „sa inscriem cat mai multi, pentru ca trebuie sa acoperim numarul de locuri”, 2. „trebuie sa trecem cat mai multi ca sa avem studenti la master”, 3. „daca tot i-am adus pana aici, hai sa le dam si diploma asta, ca sa fie bine, sa nu fie rau”. Si va rog sa ma credeti ca nu exagerez cu nimic.
In alta ordine de idei, nu prea inteleg ce vreti sa spuneti prin „activitati ce nu sunt cuprinse in atributiile studentului”. Din cunostintele pe care le am, in cazul d-voastra, ca student la o facultate tehnica, regulamentul pe care vi l-ati insusit in momentul in care ati semnat contractul de studii de master, la inceputul programului, prevede ca pentru a va prezenta la examen trebuie sa aveti toate activitatile practice din timpul semestrului efectuate (sa fi fost prezent si activ la toate lucrarile de laborator) si sa fi acumulat cel putin jumatate din punctajul prevazut pentru aceste activitati ce se desfasoara pe parcursul semestrului (pana in examen). Eu procedez in felul urmator: acord 60 de puncte in timpul anului (40 pentru laborator si 20 pt. partial) si 40 pt. examenul final. Laboratorul se incheie printr-un colocviu de laborator (dar numai pentru cei care au efectuat absolut toate lucrarile, ceilalti urmand sa le refaca in anul urmator) in urma caruia studentii primesc un numar de puncte (cuprins intre 20 si 40 - cei care obtin sub 20 pct. sunt declarati respinsi, avand posibilitatea sa refaca acest colocviu in sesiunea de restante), la fel si la partial (unde pot primi intre 10 si 20 pct. cu deosebirea ca pot reface acest examen si la final, in cazul in care au luat cel putin 30 de pct. la laborator si au, prin urmare, dreptul de a intra in examen), iar la examenul final studentul trebuie sa obtina cel putin 20 pct. din 40 (nota 5). Vi se pare greu sa va indepliniti atributiile? Ce-i drept... aceeasi parere o au si majoritatea studentilor mei. Pe de alta parte, nefiind atat de indepartat ca varsta de ei, inteleg perfect dificultatile vremurilor pe care le traim si ce inseamna sa „lucrezi in timpul facultatii pentru a te intretine” si de aceea, de multe ori, prefer sa „inchid ochii” atunci cand un student are cate o absenta sau doua la laborator si sa-i dau de facut (pentru a nu-i nedreptati pe ceilalti colegi) anumite activitati suplimentare legate strict de lucrarile pe care le-a pierdut (putem sa le spunem si „teme pentru acasa”) care in unele cazuri implica si consultarea unor surse bibliografice straine, atunci cand temele sunt de actualitate (dar niciodata in interesul meu personal, din simplul motiv ca nu am incredere in calitatea acestor traduceri, cele care sunt strict „pentru mine” prefer sa le fac singur). De aici si pana la a afirma ca „profesorul vrea sa scoata carti din traduceri pe spinarea studentilor” fiind o cale foarte lunga, acest lucru presupunand o munca dubla pentru profesorul respectiv fata de cazul in care si-ar face singur traducerile.
In concluzie, sfatul meu este ca, in cazul in care va simtiti nedreptatit, sa nu faceti acele traduceri si sa nu va prezentati la examenul pe care il aveti cu profesorul in cauza, urmand sa cereti conducerii examinarea in cadrul unei comisii de specialitate, conform regulamentului care va garanteaza acest drept. Sau in cazul in care va prezentati si sunteti „picat” pe nedrept, din nou aveti aceeasi posibilitate.
Mult succes!
Salut!
Am o problema f grava cu inmatricularea unui Megane din 2006 si scriu aici poate stie cineva vreo solutie. In septembrie 2009, cand am avut banii pt achizitionarea masinii, am vorbit cu un prieten (care mai cumparase vreo 2 masini din afara) sa ma ajute, aceasta fiind practic prima mea masina, iar eu nu aveam habar in acel moment cum se procedeaza. Bun, acesta la randul lui a vorbit mai departe cu altcineva in Franta, dand comanda pt masina ce o vroiam (un Megane minim din 2006 si cu max 120 mii km la bord) si la un moment dat mi s-a spus ca mi s-a gasit masina si ca poate fi trimisa cu platforma in tara sau ma pot duce sa o iau de acolo. Am ales varianta 2, desi era mai scumpa, pentru ca-mi doream pe langa astea sa vad si Parisul. Am ajuns acolo intr-o duminica seara, a venit omu' si ne-a luat de la aeroport, am vazut masina (impecabila, exact ce-mi doream), ne-a dat cartile tehnice, 2 chei, factura, talonul, asigurare internationala pe 5 zile...am verificat seriile, i-am dat banii si am plecat. Am mai stat putin prin Paris dupa care ne-am intors spre casa. Aici am fost la RAR...totul ok (ne-au dat certifc de autenticitate, facut CIV, noxe etc.), am inscris-o la primarie la impozit, am platit nesimtirea aia de taxa de poluare...si cand a fost totul gata, pe 14 octombrie am depus dosarul de inmatriculare...L-au verificat la ghiseu si mi-au zis sa vin a doua zi dupa numere si talon. Bun...acum incepe circul...A doua zi...pai, sa vedeti ca e o problema, mergeti si discutati cu sefu'...Discut eu cu sefu' lor care-mi zice ca sunt suspiciuni ca factura este falsa si ca au dispus verificarea prin interpol si ca nu mi-o pot inmatricula definitiv, dar imi dau numere provizorii pana vine raspunsul (bineinteles ca am crezut atunci ca masina este furata)...Si mi-au tot dat numere rosii timp de 3 luni si aproape nicio informatie. La un moment dat, sun si aflu ca a venit raspunsul de la interpol si ca sa vin a doua zi in audienta...ma duc si mi se spune ca din pacate li s-au confirmat suspiciunile si factura mea este falsa, in sensul ca: masina NU este furata, dar se pare ca desi faptic mi s-a vandut mie, in acte a fost vanduta catre o firma din Romania, si nu mie, iar totul s-a facut in scopul eludarii tva-ului...iar mie, din moment ce nu sunt proprietarul nu mi se mai pot da nici macar numere rosii (practic am ramas cu masina pe post de mobilier)...Bun, mi s-a mai spus ca s-a deschis dosar la ipj si ca o sa fiu chemat pt declaratii....si atat. Am fost citat la ipj, am povestit intamplarea, iar acolo mi s-a spus ca au facut o noua adresa la interpol si ca asteapta raspuns, dar ca nu mi se poate inmatricula masina. Mentionez ca pe factura pe care am primit-o, valoarea masinii era trecuta cu tva si masina imi era vanduta mie de catre o firma franceza, firma care avea si pe talon stampila cu vedue le....Ei spun ca de fapt mai exista o factura pe care acea firma din Franta a inregistrat-o in contabilitate in care masina este vanduta unei firme din Romania si fara tva....Cum este posibil asa ceva?...In rest nimeni nu spune nimic....ipj-ul ca asteapta raspunsul interpolului care poate dura luni bune de zile si ca oricum ei nu au nicio treaba cu inmatricularile ca sunt 2 institutii diferite....inmatricularile spun ca asteapta raspunsul ipj-ului, dar ca oricum nu-mi pot inmatricula masina...chiar nu mai stiu ce sa mai fac... au cei de la inmatriculari vreun temei legal sa faca asta (si anume sa-mi refuze inmatricularea si sa ma lase cu masina asa...in pom) din moment ce masina nu este furata, nimeni nu o revendica, este in proprietatea mea si eu le-am dus absolut toate actele?
avocatnet.ro explicăm legislația
