Multumesc tuturor pentru informatii.
Apartamentul este cumparat de mine demult, leasing este 70% achitat, inca o mostenire , deci acte intocmite, nu donatie ci succesiune; teoretic vorbim numai de bunuri cumparate in timpul casatoriei, impreuna.Este bine sa fi intotdeauna prudent, am vazut exemple multe de oameni care isi schimba brusc caracterul cand vine vorba de impartit bani.
Buna ziua,
va rog sa ma ajutati cu un sfat, bazandu-ma pe expertiza Dumneavoastra.
Intentionez , impreuna cu un prieten foarte bun, sa imi depun actele pentru emigrare intr-o anume tara.Ne ajuta foarta mult daca am fi sot si sotie, asa ca ne-am decis sa ne casatorim.
Cum sunt patita cu multi oameni in viata, nu pot sa nu imi pun firesc intrebarea:daca dincolo de ajutorul reciproc, ne gandim sa divortam, ce anume se partajeaza.Stiu ca suna meschin insa lumea este de acest fel si nu sunt dispusa sa impart ce am sacrificat o viata,muncind.Eu personal sunt genul care nu isi aroga ce nu este al meu dar nu toti oamenii sunt asa.
Deci, am un apartament dobandit acum cativa ani si un leasing la masina pe care o sa il inchid in 2 ani.Stiu ca bunurile dinaintea casatoriei, mostenirile si donatiile nu se partajeaza...e corect?
Multumesc pentru informatii
Multumesc pentru raspuns.Ideea este ca prin aceasta situatie am trecut(eu si inca 2 colegi) in urma cu cateva luni, intre timp mi-am gasit un alt job.
Intrebarea care ma macina este alta:atat timp cat faci tot ce iti sta in putinta, respecti reguli sociale de comportament si educatie....oare nu este o prostie sau o lasitate sa cedezi prin semnarea unei demisii? Nu imi mai doresc sa trec prin o situatie similara, insa nu pot sa nu ma intreb:ce am invata din lectia aceasta?daca se mai intampla, ce pot face, legal vorbind?
Trebuie sa existe si legi care sa protejeze angajatul nu numai angajatorul, chiar daca nu ne-am aliniat cu totul la legislatia europeana, pe dreptul muncii(spun acest lucru intrucat am lucrat si in strainatate iar acolo angajatii erau respectati si protejati).
Va multumesc pentru informatii.
Va rog frumos sa ma luminati in urmatorul aspect:
-sunt uzuale concedierile, la cerere, pe motive ce nu tin exclusiv de prestatia profesionala in sine, ci de motivatii de ordin personal:barfesti sau nu cu colegele de birou/la un moment dat refuzi overtime-ul/nu le place 'fata ta'/ai prea multa personalitate si bun simt pentru masa de gaste din birou etc .
Nu sunt frustrari sunt fapte reale, dupa care, ca sa "restabileasca echilibrul in echipa"(in loc sa gaseasca metode constructive de managementul conflictelor etc) managerul decide sa 'scape ' de tine..chiar daca activitatea ta este buna si teoretic nu poate intocmi niste note de convocare/abateri etc reale.
in acest caz, angajatul cedeaza presiunilor si semneaza demisia cu acordul partilor, fara a beneficia de somaj.Si ca sa fie si mai diabolici, mai dau si referinte proaste pentru viitorii angajatori.
Cum se poate apara un biet contribuabil cocosat de munca si de rate, care nu poate excela in arta suprema a ipocriziei si barfei ci in cea a profesionalismului , care, in ziua de azi, valoreaza cat o ceapa degerata.
In contextul economic actual, nimeni nu isi mai permite sa renunte cu usurinta la un loc de munca, in conditiile cifrei somajului actual.
Care sunt pasii/metodele pentru a castiga in astfel de situatii.
Va multumesc anticipat.