avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 825 soluții astăzi
Forum Activitate luminita balagiu

Activitate luminita balagiu

Multumesc! Dar cui trebuie sa adresez o astfel de cerere si mai alaes cand, inainte de executarea deciziei irevocabile sau dupa ce vad actul aditional al angajatorului ?
Avand in vedere ca debutez intr-o functie noua, cu care nu am avut tangenta pana acum, pot solicita angajatorului si o perioada de adaptare profesionala la noul loc de munca? Despre perioada de proba, in noua functie,cred ca nu poate fii vorba. Trecrea de pe o functie pe alta, s-a facut in societate, in mod direct, fara perioada de proba sau contracte de genul celui amintit de mine, dar pentru ca noul post pe care il voi ocupa presupune angajament scris si monitorizare pentru realizarea unui target si pentru ca ma astept la represalii din partea lor, as vrea sa fiu pregatita cu absolut cu tot cea ce este legal. Eu am castigat doar o batalie, dar cum ii stiu razbunatori, si mai ales cand mi-au dovedit in mod clar ca doresc sa se descotoroseaca de mine, vreau sa-mi iau toate masurile legale de precautie, pentru ca razboiul va continua.
Multumesc
Sincer, nu mai am curaj, nici rabdare. Dar ce mai pot face? Sunt la mana angajatorului,sa-mi stabileasca ce salariu doreste, nu?
Eu am castigat dar si ei au posibilitatea sa-mi faca de-acum viata imposibila. Cam dubioasa decizia, nu vi se pare? Exista doi castgatori de fapt!

Mentionez ca in momentul concedierii ocupam functia de specialist resurse umane, in recurs am solicitata reintegrarea pe un post potrivit pregatirii mele profesionale si in materialul probator, am aratata ca de doua ori am trimis CV pentru 2 posturi de reprezentant vanzari, pentru care nu am fost chemata la interviu pentru motivul ca nu indeplineam conditia de vecime in vanzari, 2 ani.
In lista posturilor disponibile, anexa cla decizia de concediere, mi s-au oferit posturi de reprezentant vanzari la Cluj sau Ilfov, dar tot angajatorul, a spus in proces ca nu m-ar fi angajat pe aceste posturi pentru acelasi motiv, nu aveam vechime in vanzari.
Eu stiu ca reintegrarea se face pe acelasi post, instanta a hotarat altceva fara ca eu sa fii cerut in mod concret postul de reprezentant vanzari.

IATA SENTINTA CURTII DE APEL.
Amână pronunţarea la 24.06.2010 (red.jud.MB - DR)
Amână pronunţarea la 28.06.2010.
Decizia nr. 364/CM/28.06.2010 - red.jud. MB Admite recursul. Modifică în tot sentinţa recurată în sensul că admite acţiunea. Dispune anularea deciziei nr. 100/02/01/110414/10.07.2009 emisă de pârâtă. Dispune reintegrarea reclamantei pe postul de reprezentant vânzări Constanţa şi obligă pârâta la plata drepturilor salariale corespunzătoare acestei funcţii, începând cu 10.08.2009 şi până la reintegrare, drepturi indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul sub formă de despăgubiri. obligă pârâta către reclamantă la 2600 lei cheltuieli de judecată fond şi recurs. Irevocabilă.
Justitia mai functioneaza uneori in Romania! Victorie in sfarsit! Curtea de Apel Constanta mi-a admis recursul, a dispus anularea deciziei de concediere, dar dispune reintegrarea in munca pe alt post decat cel ocupat anterior concedierii, desi nu l-am nominalizat in mod expres in recurs, obliga parata la plata drepturilor salariale corespunzatoare acestei functii, incepand cu data concedierii pana la reintegrare, drepturi indexate,majorate,...
Problema este urmatoarea: cum nu exista o grila de salarizare, coeficienti de ierarhizare ai functiilor, clase, gradatii, pentru niciuna din functii, iar in cazul postului stabilit de instanta, salariile sunt prinse intr-o plaja de la 2500 la 4200, stabilite zice-se prin negociere individuala, cam sunt la mana angajatorului sa-mi fixeze noul salariu. In cadrul aceleiasi unitati, timp de 18 ani am detinut alta functie si pentru ca instanta mi-a dat castig de cauza, fapt ce-i va determina sa se razbune intr-un fel, si pentru a-mi retuna o suma cat mai mica de bani, ma pot trezi aruncata la minimum plajei de salarizare, nu?
Motivul ar putea fii ca nu am experienta in noul domeniu. Ce pot face in cazul in care nu vor recurge la o negociere prealabila si vor veni, cum le este obiceiul, direct cu actul aditional pentru semnare? Daca nu accept semnarea actului aditional ei pot motiva ca si-au facut datoria, pentru ca am trimis o cerere de reintegrare insotita de certificatul de grefa si ca decizia CA Constanta nu se poate pune in executare din culpa mea.
Cum trebuie sa procedez pentru a nu-i lasa sa-si faca in continuare jocul? Va rog sa ma consiliati cum sa abordez problema, ca e delicata , iar dupa concedierea unui lider de sindicat aflat in mandat(eu fiind aceea), ilegala, dovedita si sanctionata in justitie, mingea este din nou in terenul lor pentru a-mi stabili salariul si va dati seama ca nu au scrupule. Sunt absolut convinsa ca vor uza de toate mijloacele pentru a ma elimina, imi vor face viata un calvar si vor gasi orice nod in papura ca in cele din urma sa fiu nevoita sa plec de bunavoie sau poate pentru necorespundere profesionala in noua functie. In toata activitaea desfasurata la Romtelecom pe parcursul a 18 ani nu am avut niciun fel de sanctiune, nicio absenta nemotivata....
Astept cu mare interes sfaturi de la intepleti.
Multumesc anticipat tuturor !

Sa nu vi se para ciudat!!! Dnul Rosu nu este unicul caz in Constanta. Suntem tovarasi de suferinta. Aceeasi instanta desteapta a Tribunalului, formata din dnele CA si TS, m-a judecat X-( si pe mine considerand dupa 6 termene(6 luni) drept legala, concedierea unui lider de sindicat, aflat in timpul celui de-al doilea mandat incredintat de organizatia sindicala. Am facut dovada in dosarul de fond ca exista hotarare judecatoreasca ce atesta calitatea de lider sindical, ca organizatia sindicala si-a exprimat in scris dezacordul fata de demararea procedurii de concediere individuala, iar motivul concedierii nu-mi este imputabil ci se refera la art. 65 CM.
Deci??????
Va mai mirati?
Este ca si cum cineva s-ar adresa Colegiului Medicilor, adica, in zadar, doar pentru moralul meu, pentru a tine treaz eul personal. Stiti doar ca aceste sesizari se solutioneaza cu controale, peste 6 luni, judecatorii sunt inamovibili... Adica, sa ma resemnez, cu alte cuvinte.
Multumesc. Vreau sa va precizez ca lund legatura cu un altcaz de pe acest site, cu dnul Rosu Gheorghe, am aflat ca "dreptatea'' ne-a fost impartita de acelasi complet de judecata din Tribunalul Constanta. Poate-mi oferiti o parere competenta, si anume, caror foruri din domeniul justitiei ma mai pot adresa ? Sunt oricum hotarata sa trimit mai multor ziare aceasta sentinta. Ar fi fost bine sa o pot face impreuna cu celalalt caz de la Constanta dar, dupa cum stau lucrurile la tribunalul nostru, la Instanta formata din dnele Coada si Tesa, o motivare a instantei apare dupa 3 luni, ca in cazul meu, asa ca sunt slabe sanse sa ne putem concerta eforturile. Eu am deja termen de recurs pe 25 mai la C.Apel Constanta si pana apare motivarea pentru dnul Rosu Gheorge poate se si termina recursul meu. Totusi, cui sa ma mai adresez ?
Va multumesc! M-am lamurit. Scuze!
va rog sa ma credeti ca nu stiu cum sa utilizez functia de editare a mesajului anterior
Cred ca este interesant sa va faceti o parere despre cum motiveaza Curtea Constitutionala protectia acordata liderilor de sindicat, pentru ca invocati o interpretare rigida a legii.


Curtea Constituţională
DECIZIA Nr. 124
din 15 februarie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 213 din 29 martie 2007

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Teatrul Muzical "Nae Leonard" din Galaţi în Dosarul nr. 4.477/44/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.451D/2006, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Elvila" - S.A., Sucursala "Pamex" din Piatra-Neamţ, în Dosarul nr. 2.300/C/2006 al Tribunalului Neamţ - Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă personal partea Gheorghe Albu, ale cărui interese sunt reprezentate de Federaţia Sindicatelor Libere din Industria Lemnului, prin jurist Dan Anghel. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, deliberând, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.451D/2006 la Dosarul nr. 2.371D/2006, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul părţii prezente solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, considerând că textul de lege constituie o măsură firească de protecţie a salariaţilor ce este conformă dispoziţiilor constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, considerând că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorii excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 20 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 4.477/44/2006, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Teatrul Muzical "Nae Leonard" din Galaţi cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 1.146 din 14 august 2006, pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. 1.522/2006.
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 2.300/C/2006, Tribunalul Neamţ - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Elvila" - S.A., Sucursala "Pamex" din Piatra-Neamţ, cu prilejul soluţionării contestaţiei la decizia de concediere formulate de Gheorghe Albu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi dispoziţiilor art. 1 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 135/1971. În acest sens, arată că liderii sindicali sunt privilegiaţi în raport cu ceilalţi salariaţi şi că nu există niciun motiv pentru care măsurile de protecţie a conducătorilor sindicali să dureze o perioadă atât de lungă după ce aceştia şi-au încheiat mandatul. De asemenea, arată că prevederile internaţionale invocate nu reglementează interdicţia concedierii pentru necorespundere profesională.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd prelungirea măsurii de protecţie a liderului sindical pe o perioadă foarte lungă după încetarea mandatului acestuia. În acest sens, arată că dispoziţiile Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 135/1971 asigură protecţia acestor persoane numai pe perioada exercitării mandatului, nu şi în afara lui.
Tribunalul Neamţ - Secţia civilă apreciază că textul de lege criticat este constituţional, fiind edictat de legiuitor tocmai pentru a evita orice discriminare la care ar putea fi supuşi liderii sindicali de către angajator.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 223 alin. (2) din Codul muncii sunt constituţionale, având în vedere că măsura de protecţie reglementată nu constituie o discriminare, deoarece liderii sindicali se află într-o situaţie diferită de cea a celorlalţi salariaţi. Astfel, protecţia lor este nu numai justificată, dar şi necesară.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 223 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziţii potrivit cărora: "Pe toată durata exercitării mandatului, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate."
În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi dispoziţiilor art. 1 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 135 din 23 iunie 1971 privind protecţia reprezentanţilor lucrătorilor în cadrul întreprinderii şi facilităţile de acordat acestora, ratificată de România prin Decretul nr. 83/1975, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 2 august 1975, prevederi conform cărora: "Reprezentanţii lucrătorilor din întreprindere trebuie să beneficieze de o protecţie eficace contra tuturor măsurilor care ar putea să le aducă prejudicii, inclusiv concedierea şi activitatea lor de reprezentanţi ai lucrătorilor, afilierea lor sindicală sau participarea lor la activităţi sindicale, în măsura în care acţionează conform legilor, convenţiilor colective sau altor angajamente convenţionale în vigoare."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că art. 223 alin. (2) din Codul muncii stabileşte măsurile de protecţie pentru asigurarea condiţiilor şi climatului de securitate necesare îndeplinirii sarcinilor salariaţilor aleşi în conducerea organizaţiilor sindicale. Aceste măsuri sunt menite să împiedice decizia unilaterală a angajatorului de a înceta raporturile de muncă, respectiv de a concedia salariatul lider sindical pentru împiedicarea îndeplinirii mandatului încredinţat acestuia de ceilalţi salariaţi ori ca represalii pentru activitatea desfăşurată de salariatul respectiv în calitatea sa de lider sindical, precum şi pentru a intimida alţi reprezentanţi ai salariaţilor.
Organizaţiile sindicale, şi mai ales liderii acestora, în calitatea lor de reprezentare, promovare şi apărare a drepturilor şi intereselor profesionale şi economice ale salariaţilor, vin mai des în contact direct cu reprezentanţii angajatorului, adesea în stări conflictuale, situaţii în care nu ar mai putea acţiona eficient dacă ar fi expuşi eventualelor măsuri represive din partea angajatorului.
Aceste circumstanţe îi plasează pe liderii sindicali într-o situaţie obiectiv diferită faţă de cea a celorlalţi salariaţi, ceea ce justifică şi tratamentul juridic diferenţiat, prin reglementarea unor măsuri speciale şi mai eficiente de apărare a stabilităţii raporturilor de muncă.
Este evident că reprezentanţii salariaţilor nu trebuie să fie timoraţi ori şantajaţi prin măsurile represive ce ar putea fi luate împotriva lor în perioada mandatului de reprezentare şi nici de perspectiva unor asemenea măsuri luate imediat după încetarea mandatului. De aceea, legiuitorul a optat pentru asigurarea protecţiei şi după încetarea mandatului într-o perioadă de timp limitată.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 1 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 135/1971, Curtea reţine că drepturile şi libertăţile proclamate prin instrumentele juridice internaţionale au caracter minimal, obligă statele părţi la tratatele respective să le acorde, dar nu împiedică reglementarea unor drepturi sau libertăţi mai largi. În acest sens, şi art. 20 alin. (2) din Constituţie precizează că reglementările internaţionale referitoare la drepturile omului au prioritate faţă de cele din legislaţia internă, cu excepţia situaţiei în care acestea din urmă sunt mai favorabile.
Art. 1 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 135/1971 nu concretizează măsurile de protecţie, impunând doar ca acestea să fie eficiente contra tuturor actelor ce ar putea aduce prejudicii reprezentanţilor salariaţilor, inclusiv concedierea. De asemenea, acest text de lege nu prevede nici condiţiile în care se poate ori nu se poate dispune concedierea. Astfel, legiuitorul naţional are libertatea să stabilească măsurile eficiente de protecţie, concretizate într-un tratament juridic diferenţiat în raport cu situaţia diferită a categoriei de salariaţi vizate, ceea ce nu constituie nici privilegii şi nici discriminări.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Teatrul Muzical "Nae Leonard" din Galaţi în Dosarul nr. 4.477/44/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Societatea Comercială "Elvila" - S.A. - Sucursala "Pamex" din Piatra-Neamţ în Dosarul nr. 2.300/C/2006 al Tribunalului Neamţ - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 februarie 2007.

PREªEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
_____________