Activitate myre_flor

[i]"
Prin actiunea inregistrata la 2 august 2002 reclamanta B.C. a chemat in judecata Uniunea Avocatilor din Romania - U.A.R. (in prezent Uniunea Nationala a Barourilor din Romania – U.A.B.R.) si Baroul de Avocati Iasi, solicitand anularea deciziei nr.1308 din 22 martie 2002 emisa de Comisia Permanenta a U.A.R., a deciziei nr.8835 din 14 iunie 2002 emisa de Consiliul U.A.R. si a hotararilor date de Baroul de Avocati Iasi in solutionarea cererii sale de primire in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat cu scutire de examen.

De asemenea, solicita recunoasterea dreptului de a fi primita in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat cu scutire de examen si obligarea paratilor de a o primi in cadrul Baroului de Avocati Iasi cu scutire de examen.

In motivarea actiunii, reclamanta arata ca a solicitat primirea in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat cu scutire de examen, in temeiul art.16 alin. (2) lit. b) din Legea nr.51/1995, asa cum a fost modificata prin Legea nr.231/2000, avand o vechime neintrerupta de 17 ani in functia de consilier juridic, ca la 5 octombrie 2001 a sustinut un test grila de verificare a cunostintelor referitoare la organizarea si exercitarea profesiei de avocat, precum si la prevederi de procedura penala si civila si la literatura juridica in materie.

Mai arata ca i s-a respins ulterior cererea de primire in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat cu scutire de examen, ca si contestatia formulata impotriva deciziei de respingere a cererii, dar considera ca nu exista nici un temei legal pentru a nu fi primita in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat cu scutire de examen.

Sustine ca ambele decizii nu cuprind motivele de fapt si de drept pentru care i s-a respins cererea, la baza acestor decizii stand numai avizul negativ emis de Baroul Iasi, care a organizat testul cu incalcarea flagranta a oricarei deontologii profesionale.

Curtea de Apel Iasi a admis actiunea, in sensul ca a anulat cele doua decizii contestate, a recunoscut reclamantei dreptul de a fi primita in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat cu scutire de examen si a obligat parata U.A.R. sa emita decizie de primire a acesteia in profesia de avocat, iar parata Baroul de Avocati Iasi sa o inscrie in tabelul cu avocati definitivi.

Recursul declarat de cele doua parate impotriva sentintei a fost admis de Curtea Suprema de Justitie, sectia contencios administrativ care s-a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.

Se retine ca instanta era datoare si trebuia sa verifice daca s-au respectat prevederile legale si statutare in ceea ce priveste desfasurarea verificarii facute de barou, mai ales ca reclamanta a sustinut ca chestionarul cuprindea intrebari in afara tematicii prevazute de art.32 din Statut, interviul fiind transformat de fapt intr-un examen.

Rejudecand cauza, Curtea de Apel Iasi a pronuntat sentinta nr. 119 din 8 septembrie 2003, prin care a admis actiunea, a anulat decizia nr. 1308/2002 a Comisiei Permanente a U.A.R. si decizia nr. 8835/2002 a Consiliului U.A.R., a recunoscut reclamantei dreptul de a fi primita in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat cu scutire de examen si a obligat U.A.R. sa emita decizie de primire a acesteia in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat cu scutire de examen, iar Baroul de Avocati Iasi sa o inscrie in tabelul de avocati definitivi.

Instanta retine, in motivarea sentintei, ca Baroul de Avocati Iasi a trecut in mod nelegal peste recomandarea avocatului raportor, ca interviul desfasurat la sediul baroului nu a fost materializat intr-un punctaj de evaluare a cunostintelor, ca testul a cuprins intrebari din afara tematicii prevazute de art. 32 din Statutul profesiei deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat si ca, intrunind cerintele generale prevazute de art. 9 si cele special mentionate in art.16 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 51/1995, reclamanta are dreptul de a fi primita in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat cu scutire de examen.

Paratele au declarat recurs impotriva ultimei sentinte, considerand ca este nelegala, invocand ca motive de recurs cele prevazute de art. 304 pct. 9, 10 si 6 C. proc. civ.

Primul motiv de recurs se refera la concluzia gresita a instantei ca norma prevazuta de art. 16 lit. b) din Legea nr. 51/1995 ar fi imperativa si ca, in masura in care dreptul recunoscut de lege exista, el trebuie recunoscut si de autoritatea publica .

Al doilea motiv de recurs priveste nepronuntarea instantei asupra unor dovezi administrate care erau hotaratoare pentru dezlegarea pricinii si anume n-a avut in vedere ca in consiliul baroului s-a stabilit obtinerea unui procent de cel putin 77,5% raspunsuri corecte la testul grila ca o conditie de promovare a acestuia, insa reclamanta a obtinut numai un procent de 75 %.

Prin motivul trei de recurs se sustine ca gresit a fost obligata U.A.R. prin consiliu, sa emita decizie de primire in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat pentru reclamanta, cu scutire de examen, cu toate ca numai Comisia Permanenta acorda scutire de examen.

Ultimul motiv de recurs se refera la nelegala obligare a Baroului Iasi sa o inscrie pe reclamanta pe tabloul avocatilor definitivi, deoarece instanta nu a fost investita cu o asemenea cerere, ea acordand mai mult decat s-a cerut.

Mai mult, sustin recurentele, nici nu s-ar putea executa legal o asemenea obligatie pentru ca inscrierea in tabloul avocatilor se face numai dupa depunerea juramantului intr-un cadru solemn si dupa ce s-a depus declaratia privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica .

Intimata a formulat intampinare, in care arata ca recursurile sunt neintemeiate, deoarece avizul baroului este consultativ si nu s-a tinut cont de recomandarea avocatului raportor, care a facut toate verificarile cerute de lege si a constatat ca intruneste conditiile legale pentru primirea in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat cu scutire de examen.

Mai arata ca dispozitiile art.16 din Legea nr.51/1995 au caracter imperativ, nu supletiv si ca testul de verificare a cunostintelor era intocmit cu incalcarea prevederilor art.32 din Statutul profesiei de avocat.

Considera ca sustinerea recurentelor ca instanta nu s-a pronuntat cu privire la unele dovezi administrate in cauza nu este reala, ca si sustinerea privitoare la faptul ca nu ar fi investit instanta cu cererea de a fi inscrisa in tabloul avocatilor.

Recursurile sunt nefondate.

Conform prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, „Dreptul de primire in profesie se obtine pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi si statutului profesiei.

La cerere, poate fi primit in profesie, cu scutire de examen: a) titularul diplomei de doctor in drept; b) cel care anterior sau la data primirii in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel putin 10 ani”.

Conform alineatului 2 al art. 16, primirea in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat cu scutire de examen poate fi acordata unor categorii de juristi cu vechime in profesie de cel putin 10 ani, dar trebuie totusi sa existe motive deosebite pentru a nu acorda acest drept unei anume persoane din categoriile mentionate, cum ar fi moralitatea indoielnica, antecedentele penale, o slaba pregatire profesionala, deficiente psihice, nedemnitati prevazute de art.13 din Legea nr.51/1995 si alte motive de natura sa aduca atingere onorabilitatii profesiei de avocat.

Din probele dosarului nu rezulta ca intimata ar fi avut astfel de probleme, ci, dimpotriva, ea a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii „Al.I.Cuza” din Iasi cu nota 10 la examenul de diploma, are o vechime in functia de jurisconsult si consilier juridic de circa 20 de ani, recomandarea primita de laBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocatul raportor ii este favorabila, iar procentul primit la verificarea cunostintelor a fost de 75% raspunsuri corecte la intrebarile ce i s-au pus.

De altfel, motivul pentru care i s-a respins cererea de primire in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat cu scutire de examen este neindeplinirea baremului de 77,5% raspunsuri corecte, barem stabilit arbitrar de Baroul de Avocati Iasi si in baza unor intrebari care excedau uneori chiar si tematicii stabilite prin art. 32 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat.

Trebuie retinut si faptul ca Legea nr.51/1995 nu prevede astfel de conditii pentru primirea in profesie cu scutire de examen, Statutul adaugand la lege .

Dar, chiar si in aceasta situatie procentul obtinut de intimata este destul de bun, ceea ce demonstreaza ca are o pregatire in domeniul dreptului de natura sa-i permita exercitarea in mod corespunzator a activitatii de avocat.

In realitate, asa zisul test grila pentru verificarea cunostintelor a fost un veritabil examen impus nelegal de baroul de avocati, legea neprevazand pentru categoriile de juristi mentionati la art. 16 alin. (2) lit. b) o astfel de masura.

Tocmai in considerarea faptului ca, persoanele care au indeplinit functiile respective cel putin 10 ani, au o experienta in activitatea de jurist suficient de mare, legea a prevazut pentru acestea o derogare de la conditia generala de primire in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat in urma promovarii unui examen organizat in acest sens.

Conform prevederilor art. 53 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 51/1995, republicata, consiliul baroului avizeaza cererile de primire in profesie cu scutire de examen, dar acest aviz are caracter consultativ, lasat la aprecierea Comisiei Permanente a U.N.B.R., singura in masura sa acorde sau sa respinga cererea de scutire de examen, conform prevederilor art. 65 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 51/1995, republicata.

Atat Comisia permanenta, cat si Consiliul U.A.R. au avut in vedere la respingerea cererii intimatei, respectiv la respingerea contestatiei acesteia, numai avizul negativ dat de Baroul de Avocati Iasi, aviz care s-a bazat pe neobtinerea baremului de promovare de catre intimata in urma testului la care a fost supusa.

Dar, asa cum am mentionat, testul a fost un veritabil examen, cu un barem stabilit arbitrar, si in afara conditiilor prevazute expres de Legea nr. 51/1995 pentru primirea in profesia deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat cu scutire de examen.

Nici motivul de recurs privitor la acordarea de catre instanta de fond a ceea ce nu s-a cerut si anume ca a fost obligat Baroul de Avocati Iasi sa inscrie pe intimata reclamanta in tabloul avocatilor, nu este intemeiat.

Din cuprinsul actiunii introductive (partea finala) rezulta ca s-a cerut inscrierea in tabloul avocatilor care compun Baroul Iasi.

Sustinerea ca nu s-ar putea executa legal o astfel de obligatie pentru ca inscrierea in tabloul avocatilor se face numai dupa depunerea juramantului si a declaratiei privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica, nu poate fi retinuta.

Din dispozitivul sentintei rezulta obligarea U.A.R. sa emita decizia, nu a consiliului, obligatie ce se executa prin organul sau abilitat legal, respectiv prin Comisia permanenta.

Legea nu prevede pentru persoana care urmeaza sa profeseze caBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat conditia de a depune o declaratie prin care sa solicite accesul la propriul dosar si dovada ca nu a facut politie politica si, de altfel, nici nu rezulta ca intimata ar fi refuzat sa intocmeasca o astfel de declaratie .

In ce priveste depunerea juramantului, acest eveniment are loc dupa emiterea deciziei Comisiei permanente a U.N.B.R. si nu exista nici un indiciu ca intimata nu ar dori sa depuna juramantul prevazut de art.21 din Legea nr.51/1995, republicata.

Pentru toate considerentele mentionate mai sus, retinandu-se ca hotararea instantei de fond este legala si temeinica, recursurile au fost respinse.



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 8187 din 11 noiembrie 2004