Activitate gstefan5

Parerea mea este ca anul acesta vom avea o mare surpriza. Daca anul trecut eram prostii incapabili sa rezolve macar 70 de grile, anul asta va iesi la iveala cat de geniali suntem.

sim05 a scris:

alina_87 a scris:

Buna! Am si eu o intrebare pe care am gresit-o si nu inteleg raspunsul.E vorba de 94 de la G2. In cazul in care se efectueaza reconstituirea faptei in prezenta inculpatului arestat in alta cauza,lipsa aparatorului poate fi invocata la primul termen de judecata cu procedura completa. Eu stiam ca daca inculpatul e prezent poate invoca in cursul efectuarii actului,iar daca lipseste la primul termen de judecata cu procedura completa.

Eu imi amintesc ca ceea ce ai zis tu e valabil in cursul judecatii. Pt actele indeplinite in cursul UP nulitatea relativa poate fi invocata cel mai tarziu la primul termen de judecata cu procedura completa.

SRY! Am spus o prostie :">
E vb de nulit absoluta, care poate fi invocata oricand, deci inclusiv la primul termen cu proc completa.

Asistarea este obligatorie, nulitatea este absoluta si poate fi invocata in orice stare a procesului art. 171 alin 2 si 197 alin 3 C.p.p.

sangreal a scris:

Executron a scris:

darainvincible a scris:

Pai nu scrie nicaieri ca instanta i-a si admis inculpatului procedura simplificata. La varianta A spune asta, dar nu e corecta pt ca poate administra asa cum ai spus si tu inscrisuri in circumstantiere, B-ul e vrajeala, C-ul e corect in cazul in care nu se trece la judecarea prin procedura simplificata (judeca obisnuit).

Eu m-am gandit ca procedura simplificata vine in contradictie cu principiul aflarii adevarului si instanta in orice situatie poate administra ce probe doreste... Principiul aflarii adevarului va prevala intotdeauna fiind la baza unui proces penal just... Daca se va dovedi ca vinovatul spunea adevarul, ca a savarsit el infractiunea, atunci instanta ii va acorda beneficiul reducerii limitelor de pedeapsa...

Eu cred ca nu asta e ideea pentru ca din coroborarea alin. 2 si 3 de la art. 320 indice 1 Cpp, daca i-a admis cererea de judecare in procedura simplificata, fapta si vinovatia se retin doar in baza probelor administrate in timpul urmaririi penale si insusite de inculpatul. Daca vrei sa aplici principiul aflarii adevarului nu ii mai admiti cererea de judecare pe art. 320 indice 1 si mergi pe procedura obisnuita, putand administra ce alte probe crezi de cuviinta. Cred ca A nu e corecta tocmai pentru ca se pot administra inscrisuri in circumstamtiere, precum se poate dispune si efectuarea unui referat de evaluare (care poate fi bineinteles dispus si in cazul majorilor si e foarte folosit in ultimul timp), iar inscrisurile sunt tot probe. Prin urmare, mai administreaza probe, si anume inscrisuri in circumstantiere, iar fata de obiectul probei prevazut in art. 63 alin.1Cpp, inscrisurile administrate pentru individualizare in aprecierea criteriilor de la art. 72 Cpen sunt probe.

Pai da zice in intrebare ca "... inculpatul ... nu solicita administrarea de probe in cursul judecatii..." deci renunta si la probele in circumstantiere

darainvincible a scris:

Grila spunea "retinand doar aceste elemente".

Atunci de ce nu e bun si b) ?

[ link extern ]

Grila cu forma ad validitatem convenita de parti, desi se afla in carte, mi se pare o prostie si ma face sa cred ca la examenu asta nu trebuie sa faci conexiuni in materie, trebuie numai sa memorezi si sa ai mintea ascutita la formularea grilei care te intoarce pe toate partile prin folosirea negatiei. Creierul nostru se pare ca nu poate sa proceseze acel "NU", sunt studii in acest sens.
Revenind la grila cu forma "ad validitatem" convenita de parti, parerea mea este ca nu poate exista asa ceva in legislatia actuala. Exemplul dat de Boroi in carte e aiurea si nu ma mira de vreme ce in materia conditiei mixte, face aceeasi greseala. Daca un contract este consensual, conditia incheierii ulterioare a formei autentice nu este decat o conditie suspensiva, in opinia mea pur potestativa, deoarece indeplinirea obligatiei ulterioare incheierii contractului (adica prezentarea la notar pentru incheierea formei autentice) depinde de vointa celui care se obliga. Faptul ca indeplinirea conditiei mai depinde si de realizarea unui eveniment este irelevanta cata vreme vointa partii si evenimentul sunt conditii cumulative. Exemplul dat de autor cu privire la conditia mixta"iti vand, daca pana la sfarsitul anului ma casatoresc cu X" nu este conditie mixta ci pur potestativa, pentru ca implica vointa celui care se obliga, care anihileaza orice alta conditie.
Pe de alta parte sanctiunea nerespectarii conditiei ad validitatem este nulitatea absoluta. Din cate stiu eu nulitatea este o sanctiune lagala, intervine in cazul nerespectarii conditiilor impuse de lege pentru incheierea valabila a actului, ori in cazul nostru conditia valabilitatii este impusa de parti, practic partile adauga la cele 8 cazuri de nulitate absoluta din legislatia noastra si pe aceasta.
Intrebarea asta se rezuma la parerea (gresita cred eu) a unui autor.