avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 644 soluții astăzi
Forum Activitate MagdalenaMariaGrosu

Activitate MagdalenaMariaGrosu

Mătușa, sora mamei interzisului (decedată), a avut și continuă să aibă o situație financiară instabilă si precară, deci nu s-ar fi încadrat. Celelalte rude ar mai fi bunica paternă, unchiul (fratele tatălui decedat al interzisului) mama vitregă (a doua soție a tatălui decedat al interzisulu) și fiul acesteia, toți aceștia fiind implicați in dezbaterea mostenirii. Initial, bunica paternă a interzisului a cerut sa fie curator/tutore, dar instanta a respins cererea pe motiv de conflict de interese.

Într-adevăr curatorul/tutorele interzisului în acest caz a cam apărut din "spuma mării", fiind o pensionară de peste 70 de ani, cu pensie, dar nu foarte în putere. Moștenirea la care este parte și interzisul este un imobil, locuit de restul rudelor sale din partea tatălui decedat. S-ar părea că curatorul/tutorele "va raspunde intereselor" rudelor interzisului din partea tatălui decedat și probabil nu se va îngriji pro-activ în dobândirea la timp și in sumă corectă a partii de mostenire a interzisului. Totuși, legal, cum este urmărit curatorul/tutorele pentru a fi garantate drepturile interzisului?
Cum este urmărit legal curatorul special/tutorele unei persoane cu handicap psihiatric permanent pusă sub interdicție de instanță pentru îndeplinirea corectă a obligatiilor sale privind gestionarea bunurilor și valorilor celui interzis?

De ce ar dori o persoană care nu are vreo relație de rudenie să fie curatorul special/tutorele unei persoane cu handicap psihiatric permanent pusă sub interdicție de instanță la cererea bunicii sale din partea tatălui pentru dezbaterea unei moșteniri după tatăl acestuia? Poate primi, curatorul/tutorele anume (separat de drepturile handicapatului) vreo indemnizație din partea Direcției Județene pentru Handicapați?

La momentul desemnării curatorului special/tutorelui interzisul era internat intr-un sanatoriu de specialitate. Ce obligații, inclusiv pentru locuit, trebuie să-și asume/indeplinească curatorul special/tutorele interzisului?

Poate fi cerută schimbarea curatorului/tutorelui de către mătușa interzisului urmare a constatării unor neregului privind administrarea bunurilor, valorilor interzisului în "interesul vindecării sale"?
1 din 1 utilizatori consideră
acest răspuns util
Consider că celebrele liste unde sunt afisate, in principal, sumele pe care le au de plata locatarii permit oricărui neavenit care intra in holul blocului să afla cine-unde locuieste, cate persoane sunt in apartament, daca e o singura persoana stie daca e femeie sau barbat – divulgarea numelui este contraventie, conform legii, pentru ca asociatia de proprietari, desi scutita de la a notifica la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal- ANSPDCP, inainte de 25 mai 2018, nu respecta confidentialitatea la care era tinuta, totusi, prin aceasta lege, Legea 677/2001. La avizier e suficient daca se trece numarul apartamentului si cotele de plata – numele si numarul de persoane sunt evidentiate in documentele aflate la asociatie (acolo, in dosare, poate exista lista completata cu ce date e nevoie pentru evidenta asociatiei). Dar, cei mai multi cetateni au ramas cu defectul de a sti ei cine-unde sta, cate persoane sunt, cat consuma s.a.m.d., desi nu e treaba lor, iar daca suspecteaza vreo frauda au dreptul sa ceara acte contabile (in copie) de la asociatie – cum bine stim, insa, cei mai multi nu vor sa verifice pe faţă anumite lucruri pentru ca nu vor sa se stie ca sunt interesati foarte si nu au incredere in cei pe care i-au ales sa administreze imobilul. A scrie numele si numarul persoanelor este si un gest riscant in lumea in care traim.

Pe scurt: am dreptul sa cer (si ei au obligatia sa-mi respecte cererea) ca numele meu sa nu mai fie dezvaluit oricui are acces in imobil, pentru ca in aceste cazuri nu sunt obligat sa-mi dau consimtamantul pentru ca nu incurca pe nimeni ca numele meu si numarul de persoane nu apar intr-o lista destinata informării personale a fiecărui locatar.

Referitor la confidentialitatea datelor in asociatiile de proprietari, de exemplu, în momentul in care afisez numele (in unele cazuri nume si prenume) in dreptul interfonului (cica sa stie lumea unde ma gaseste) se incalca aceasta confidentialitate – ar trebui sa fie numarul apartamentului si codul de sunat in casa. Am dreptul sa cer ca numele meu sa nu fie notat pe lista respectiva si ei au obligatia sa-mi respecte cererea pentru ca aceasta practica intra la „divulgarea datelor catre terti” – oricare neavenit care trece pe acolo poate afla unde locuiesc; celor pe care-i vreau la usa mea le spun eu numarul de apartament. Prin terţ, in dispozitiile legii 677/2001, art. 3 lit. g) se intelege orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, alta decat persoana vizata, operatorul ori persoana imputernicita sau persoanele care, sub autoritatea directa a operatorului sau a persoanei împuternicite, sunt autorizate sa prelucreze date; [...]
Asociatiile de proprietari, NU trebuie sa se inregistreze (sa notifice) la AutoritateaNationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal ANSPDCP ca operatori de date pentru a tine evidenta locatarilor (proprietari, chiriasi, alte persoane care locuiesc in imobil), in cartea de imobil sau altfel, dar sunt tinute sa respecte cu strictete prevederile legii 677/2001 modificata si completata. Exceptiile de la obligatia de a notifica NU exonereaza operatorul de indeplinirea celorlalte obligatii care-i revin potrivit dispozitiilor legale aplicabile in domeniul protectiei datelor cu caracter personal (informarea persoanelor vizate, confidentialitatea si securitatea prelucrarilor) – ANSPDCP.

Fiind un eveniment petrecut înainte de 25 mai 2018 m-ar interesa mai mult incadrarea cazului privind obligatiile in domeniul protectiei datelor cu caracter personal din perspectiva legislatiei de aplicabile la acel moment, inteleg ca Legea 677/2001.
Totuși, conform GDPR, datele cu caracter personal (in cazul nostru numele) nu ar trebui sa fie disponibile unui numar nelimitat de persoane; o lista afisata la avizier, de cele mai multe ori, poate fi vazuta de vecini, chiriasi, invitati ai acestora, practic oricine care intra in scara respectiva. Lista de la avizier, în acest caz, a aparut deja de ceva timp in cursul acestui an doar cu numarul de apartament, deci s-ar deduce că o divulgare a unor asemenea informații pe Facebook de catre Presedintele Asociatiei de Proprietari este în afara cadrului legal. Și am impresia chiar ianinte de 25 mai 2018, când prevedrei legale in acest sens existau si atunci, dar aș fi vrut un răspuns autorizat.
Președintele Asociației de Proprietari a furnizat în cadrul unor comentari pe Facebook de pe pagina personală a unui proprietar-debitor valoarea sumei restante la întreținere a acestuia, stadiul procesului deschis în instanță pentru recuperarea debitului, vârsta acestuia, componența membrilor familiei acestuia. Comentariile au fost inserate din statututul de prieten Facebook al Președintelui Asociației cu proprietarul debitor, în cadrul unei postări având ca subiect doar niște simple fotografii personale ale proprietarului, fotografii care au atras mai multe like-uri și comentarii apreciative din partea prietenilor Facebook, dar și a altor cunoscuți cu cont de Facebook. Comentariile cu pricina ale Președintelui, postate undeva în ultimele zile ale lunii aprilie 2018-prima săptămână din luna mai 2018 (deci înainte de 25 mai 2018) au rămas neșterse de către proprietar. Contul Președintelui Asociației a fost blocat de catre proprietar între timp (căci nu mai contenea cu tot felul de informații și comentarii veninoase).

Cum se încadrează acest caz din punct de vedere al legislației privind protecția datelor personale (inainte de, după intrarea în vigoarea legislației UE în materie)? Care sunt drepturile proprietarului privind protecția datelor personale în acest caz în relația cu Asociația de Proprietari/ Președintele, cum și le poate materializa, respectiv căror instituții trebuie să se adreseze? MULȚUMESC
Răspuns la discuția Termen în proces civil
Data poștei la primire este 6 ianuarie 2015. Comunicarea nu a fost primită sub semnatura (ca prima comunicare), ci a fost lasată la cutia postala a petentului care-i lăsase ușa deschisa, si ca atare s-a rătăcit. A fost găsită de petent azi, 26 ianuarie 2015.

17 ianuarie 2015, ar fi fost termenul limită calculat de depunere a întâmpinării (în funcție de stampila postala de primire de pe plic), conform solicitării din comunicarea judecătoriei, respectiv «10 zile de la data primirii prezentei comunicări».
De fapt elementul cheie al acestei situații ar fi care este «data primirii prezentei comunicări», din moment ce petentul, de data aceasta, nu a semnat niciunde de primire (ca prima data). Să fie automat data de primire a postei?

În cadrul unui proces civil având ca obiect plângere contravențională ( în relația cu Jandarmeria Română) a fost primită de catre petent Comunicarea Judecătoriei prin poștă, la cutia poștala de la adresa de domiciliu, deși prima comunicare din cadrul procesului, a fost înmânată de către postas sub semnatura petentului.

Concret, Comunicarea judecatoriei a fost emisă in 29 decembrie 2014, având ștampila poștală de expediție, 5 ianuarie 2015, iar dea de primire 6 ianuarie 2015.
Pe plic scrie PENTRU JUSTIȚIE A SE ÎNMÂNA CU PRIORITATE.
În comunicarea judecătoriei se solicita depunerea răspunsului la întâmpinare în termen de 10 zile de la primirea comunicării, concret conform ștampilei poștale de primire însemnând 17 ianuarie 2015.

Petentul a uitat deschisă ușa cutiei poștale și ca atare, plicul s-a rătăcit prin scara blocului, fiind regasit azi, 26 ianuarie 2015.

Petentul dorește foarte mult să poată să continue procesul având ca obiect plângerea contravențională.

S-ar mai putea face ceva în condițiile situației prezentate?

Mă gândeam dacă ar exista o valabilitate finală, pornind de la data emiterii comunicării, respectiv în acest caz, 29 decembrie 2014 (un 30 de zile valabilitate ar însemna 29 ianuarie, 2015, deci s-ar mai putea face ceva).
Sau orice altă soluție posibilă pentru a continua procesul.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult!
Acum m-am lămurit!
:-)
Duminică plăcută!
Mulțumesc frumos!

Dar fratele cel Mare are și o fiică, (adică față de decedat, nepoata după fratele cel Mare supravietuitor), așa cum am adăugat în mesajul anterior. Are și ea drept la moștenire la această dezbatere? Dacă da, care este cota parte a ei?