Am formulat o pangere penala in 2004 la Parchetul de pe langa judecatoria Lipova -182 C.p. Parchetul dispune prin rezolutie NUP pentru 182 si isi declina competenta catre judecatoria Lipova pe aspectul sav. infract. 180. Fac plangere la primul procuror care imi resinge plangerea. Ma adresez instantei Lipova in termen de 20 de zile cu o noua plangere care si de aceasta data dupa 5 luni imi repinge plangerea desi avea oblgatia sa-mi rezolve plangera in termen de 20 de zile conf.278 indice1 alineat 12. Declar recurs la tribunalul Arad care il admite si trimite cauza in vederea inceperii urmariri penale pentru art.182 C.p. Stupoare dosarul se intoarce la Judecatoria Lipova si il judeca sub aspectul 180alin.2 si dispune in baza art.10.lit.f incetarea procesului penal , eu avind certitudinea conf. deciziei penale ca dosarul a fost trimis parchetului. Declar recurs impotriva solutiei de incetare, il admite trimite cauza unde trebuia sa ajunga de 7 luni. Ma adresez cu o plangere CMS, sectia inspectie care ma trimite pentru rezolvarea plangerii la tribunalul Arad. Asa au trecut 2 ani si ceva fara sa se faca un pas in plangerea formulata in anul 2004. Daca nici CSM nu a considerat ca aceasta este o bataie de joc a actului de justitie atunci la ce ne putem astepta de la asa zisa REFORMA IN JUSTITIE, si sunt mii de cazuri similare.Oare nu le este rusine? Astept ca CEDO sa si spuna cuvintul.
Ultimul domiciliu al defunctului.
Ultimul domiciliu al defunctului este acela unde acesta isi avea locuinta statornica, fiind indiferenta imprejurarea ca ,din cauza de boala, traia despart it in fapt de sotia sa in alta parte.(Trib.Jud. Suceava, sectia civila, decizia nr.128/1970, in R.R.D. nr.4/1971,p.99)
Mai adaug canotiunea de domiciliu are anumite caractere specifice: stabilitatea, UNICITATEA, obligativitatea si inviolabilitatea.
Unicitatea domiciliului consta in aceea ca, la un anumit moment, o persoana fizica, are un singur domiciliu. Daca o persoana are mai multe locuinte Statornice, atunci numi una are valoare ajuridica a domiciliului, anume cea principala. Resedinta(viza de flotant) nu prezinta caracterul de stabilitate si obligativitate putem retine doar caracterul de vremelnicie si facultativ. Consider ca instanta a apreciat in mod gresit ca RESEDINTA (viza de flotant, art.29 din Legea nr.105/1996) are valoarea juridica a notiunii de domiciliu asa cum are in vedere in mod expres dispozitiile art 14 C.p.p.
Ultimul domiciliu al defunctului.
Ultimul domiciliu al defunctului este acela unde acesta isi avea locuinta statornica, fiind indiferenta imprejurarea ca ,din cauza de boala, traia despart it in fapt de sotia sa in alta parte.(Trib.Jud. Suceava, sectia civila, decizia nr.128/1970, in R.R.D. nr.4/1971,p.99)
Mai adaug canotiunea de domiciliu are anumite caractere specifice: stabilitatea, UNICITATEA, obligativitatea si inviolabilitatea.
Unicitatea domiciliului consta in aceea ca, la un anumit moment, o persoana fizica, are un singur domiciliu. Daca o persoana are mai multe locuinte Statornice, atunci numi una are valoare ajuridica a domiciliului, anume cea principala. Resedinta(viza de flotant) nu prezinta caracterul de stabilitate si obligativitate putem retine doar caracterul de vremelnicie si facultativ. Consider ca instanta a apreciat in mod gresit ca RESEDINTA (viza de flotant, art.29 din Legea nr.105/1996) are valoarea juridica a notiunii de domiciliu asa cum are in vedere in mod expres dispozitiile art 14 C.p.p.
Considerati ca viza de flotant poate fi avuta in vedere la alegerea instantei in materie de mostenire(art.14 C.p.c.). Recent Judecatoria sectorului 1 a respins cererea de necompetenta teritoriala, desi am aratat ca domiciliul defunctului este in sectorul 5 si ca viza de flotant nu are acceptiune de ''locuiinta statornica''. asa cu arata si jurisprudenta in materie , nu cred ca notiune de domiciliul este acelasi cu notiunea de resedinta (viza de flotant) .
Consider ca atunci cind se intocmesc acte notariale de imprumut, in care, pentru a se ascunde activitatiatea de camatarie,se trec in acestea date nereale, in sensul ca imprumutul este fara dobanda, stipulandu se un cuantum care cuprinde atat creditul cit si dobanda ne aflam in cazul savarsirii infractiunii de evaziune fiscala prevazuta si pedepsita de art.9 lit.b din Legea nr.241/2005
Prim-Procurorul doar verifica dispozitia de NUP, iar dupa caz o confirma sau infirma. Procedura prevazuta in art.278 C.p.p. nu mai are o importanta hotaratoare daca observam prev. art.278 alin.2C.p.p
avocatnet.ro explicăm legislația
