Activitate khalima

Nicoleta Cristina Romașcanu a scris:

... Deci cine trebuia să formuleze cererea? Ion, Vasile etc ( „pe persoană fizică” - iertați exprimarea).

Există și cazuri în care se pot introduce cereri și de către alte persoane, organizații, instituții, autorități etc. care acționează pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.

Acestea au legitimitate procesuală, dar nu oricum. Ci „în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege” (art. 36. NCPC).

Ce spune instanța, în esență?
Sindicatul are legitimitate procesuală/el poate formula acțiuni în justiție în numele membrilor săi pentru că există o dispoziție expresă in Legea 62/2011 (și nici sindicatul nu poate acționa chiar pentru ... orice)
Asociația dvs. nu are legitimitate procesuală (nu există o dispoziție similară în Legea 502/2004)

Soluția nu are nicio legătură cu existența sau nu avocatului.
Și avocatul de-ar fi fost, el trebuia să formuleze cererea în numele reclamantului Ion, al reclamantului Vasile etc.



Cererea a fost formulată în numele membrilor asociației, iar reprezentarea în instanță a făcut-o președintele asociației, fiecare membru reprezentat a făcut împuternicire pt acesta. Au fost depuse la dosar actele fiecărui membru + împuternicirea.

Statutul asociației prevede:
Asociaţia pensionarilor se constituie în scopul:
a) apărării dreptului fiecăruia dintre membrii săi la o pensie calculată şi acordată în condiţiile legii, precum şi a altor drepturi de asigurări sociale, potrivit legii
b) reprezentării membrilor asociaţiei în raporturile cu instituţiile administraţiei publice locale şi centrale, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a drepturilor cuvenite acestora

Ori ăsta era obiectul procesului: apărarea drepturilor unui grup de pensionari la un calcul al pensiei conform prevederilor legale.
Eu înțeleg că în Legea 502/2004 nu există prevedere similară cu legea 62/2011, dar atunci pentru ce sunt constituite asociațiile de pensionari? pentru joc și voie bună? Dacă trebuie să ne descurcăm individual, nu ar mai trebui să existe asociații. Sunt confuză și dezamăgită pt că știu că sunt procese similare pe rolul instanțelor și nu au avut probleme de genul acesta. Am cunoștință de câteva cazuri câștigate de o asociație de pensionari tot pentru membrii săi și tot pt ceva similar.
Dacă chiar era o problemă, instanța nu putea da un termen pentru a putea angaja avocat cf art.82 (1) C.Pr. Civ ” Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.”?

Nicoleta Cristina Romașcanu a scris:

khalima a scris:

Deci trebuie avocat, sau a greșit instanța?

... Deci cine trebuia să formuleze cererea? Ion, Vasile etc ( „pe persoană fizică” - iertați exprimarea).

Există și cazuri în care se pot introduce cereri și de către alte persoane, organizații, instituții, autorități etc. care acționează pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.

Acestea au legitimitate procesuală, dar nu oricum. Ci „în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege” (art. 36. NCPC).

Ce spune instanța, în esență?
Sindicatul are legitimitate procesuală/el poate formula acțiuni în justiție în numele membrilor săi pentru că există o dispoziție expresă in Legea 62/2011 (și nici sindicatul nu poate acționa chiar pentru ... orice)
Asociația dvs. nu are legitimitate procesuală (nu există o dispoziție similară în Legea 502/2004)

Soluția nu are nicio legătură cu existența sau nu avocatului.
Și avocatul de-ar fi fost, el trebuia să formuleze cererea în numele reclamantului Ion, al reclamantului Vasile etc.

Cererea a fost formulată în numele membrilor asociației, iar reprezentarea în instanță a făcut-o președintele asociației, fiecare membru reprezentat a făcut împuternicire pt acesta. Au fost depuse la dosar actele fiecărui membru + împuternicirea.

Statutul asociației prevede:

Asociaţia pensionarilor se constituie în scopul:
a) apărării dreptului fiecăruia dintre membrii săi la o pensie calculată şi acordată în condiţiile legii, precum şi a altor drepturi de asigurări sociale, potrivit legii
b) reprezentării membrilor asociaţiei în raporturile cu instituţiile administraţiei publice locale şi centrale, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a drepturilor cuvenite acestora

Ori ăsta era obiectul procesului: apărarea drepturilor unui grup de pensionari la un calcul al pensiei conform prevederilor legale.
Eu înțeleg că în Legea 502/2004 nu există prevedere similară cu legea 62/2011, dar atunci pentru ce sunt constituite asociațiile de pensionari? pentru joc și voie bună? Dacă trebuie să ne descurcăm individual, nu ar mai trebui să existe asociații. Sunt confuză și dezamăgită pt că știu că sunt procese similare pe rolul instanțelor și nu au avut probleme de genul acesta. Am cunoștință de câteva cazuri câștigate de o asociație de pensionari tot pentru membrii săi și tot pt ceva similar.
Dacă chiar era o problemă, instanța nu putea da un termen pentru a putea angaja avocat cf art.82 (1) C.Pr. Civ

Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată ?

O asociație de pensionari legal-constituită în baza Legii 502/2004, are dreptul de a introduce acțiuni în justiție în numele membrilor săi? sau trebuie să angajeze avocat? Dacă da, vă rog să îmi specificați o prevedere legală în acest sens. În speță, pe scurt, unei asociații i-a fost respinsă acțiunea, pe motivul că asociațiile de pensionari nu au calitate procesuală activă, doar sindicatele au.
Asociația are personalitate juridică, și este înregistrată în Registrul asociațiilor... obiectul dosarului constă în actualizarea pensiei, mai bine-zis, neactualizarea ei de către casa de pensii.
Motivarea instanței:
”Reclamanta nu are statut de sindicat, motiv pentru care nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 28 din Legea 62/2011. În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor privind legitimarea procesuală activă a organizațiilor sindicale de a formula acțiuni în justiție în numele membrilor lor, Înalta Curte de Casația și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii, a statuat prin Decizia nr.1/21.01.2013 pronunțată în Dosarul nr.19/2012 și publicată în Monitorul Oficial nr.118/01.03.2013, faptul că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat. În considerentele deciziei, s-a reținut faptul că prin
instituirea dreptului organizațiilor sindicale de a formula acțiuni în justiție în numele membrilor lor, cu păstrarea însă a dreptului de dispoziție procesuală din partea titularilor de drepturi subiective, textul de la art.28 alin.2 din Legea nr. 54/2003 (abrogată prin Legea nr.62/2011) a configurat elementele legitimării procesuale extraordinare a acestor organizații, depășind astfel limitele unui simplu drept de reprezentare legală.
Prin urmare, analizând textul de lege sus menționat, se desprinde concluzia că organizația sindicală are dreptul de introduce acțiuni în justiție numai în numele membrilor săi , în baza împuternicirilor date de aceștia, pentru protecția drepturilor ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici.
În cauza de față, pe de-o parte, reclamanta nu are statutul de organizație sindicală prevăzut de Legea 62/2011 în art. 28, iar pe de altă parte chestiunea litigioasă vizează drepturile de pensie ale membrului de sindicat care se încadrează în categoria prestațiilor de asigurări sociale și sunt reglementate de dispozițiile Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
În materia drepturilor de pensie și altor drepturi de asigurări sociale reglementate de Legea nr.263/2010, Tribunalul apreciază că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 28 alin. 2 din Legea nr.62/2011 deoarece legiuitorul a prevăzut expres atât categoria drepturilor care pot face obiectul unor acțiuni judiciare promovate de organizațiile sindicale, cât și persoana juridică ce poate sta în judecată în astfel de litigii în numele membrilor lor, respectiv exclusiv organizațiile sindicale.
Or, drepturile de asigurări sociale nu se circumscriu acestei categorii, iar dispozițiile art.28 alin.2 din Legea nr.62/2011 nu pot fi aplicate prin analogie în această materie. Totodată reclamanta asociația X nu are legitimare procesuală de a formula acțiuni în justiție în numele membrilor săi pentru protejarea drepturilor de asigurări sociale, în privința lor, numai membrii asociației, titulari ai dreptului, pot promova demersul judiciar, asociația neavând legitimare procesuală activă, neavând statutul de organizație sindicală.
Astfel, în absența unei condiții de exercitare a acțiunii civile, respectiv calitatea procesuală activă, se impune soluția respingerii acțiunii în consecință.”

Păi normal că asociația de pensionari nu e sindicat... și apoi solicitările au fost în baza Legii 223/2015 nu a Legii 263/2010. La alt dosar al altui complet de judecată se judecă normal, fără probleme, iar la acesta s-a respins din prima. Ambele dosare au obiecte similare.
Deci trebuie avocat, sau a greșit instanța?

nu are nimeni nici o părere? Trebuie avocat, sau a greșit instanța?

Asociația are personalitate juridică, e înregistrată în Registrul asociațiilor...
Așa scrie în motivare
”Reclamanta nu are statut de sindicat, motiv pentru care nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 28 din Legea 62/2011. În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor privind legitimarea procesuală activă a organizațiilor sindicale de a formula acțiuni în justiție în numele membrilor lor, Înalta Curte de Casația și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii, a statuat prin Decizia nr.1/21.01.2013 pronunțată în Dosarul nr.19/2012 și publicată în Monitorul Oficial nr.118/01.03.2013, faptul că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat. În considerentele deciziei, s-a reținut faptul că prin
instituirea dreptului organizațiilor sindicale de a formula acțiuni în justiție în numele membrilor lor, cu păstrarea însă a dreptului de dispoziție procesuală din partea titularilor de drepturi subiective, textul de la art.28 alin.2 din Legea nr. 54/2003 (abrogată prin Legea nr.62/2011) a configurat elementele legitimării procesuale extraordinare a acestor organizații, depășind astfel limitele unui simplu drept de reprezentare legală.
Prin urmare, analizând textul de lege sus menționat, se desprinde concluzia că organizația sindicală are dreptul de introduce acțiuni în justiție numai în numele membrilor săi , în baza împuternicirilor date de aceștia, pentru protecția drepturilor ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici.
În cauza de față, pe de-o parte, reclamanta nu are statutul de organizație sindicală prevăzut de Legea 62/2011 în art. 28, iar pe de altă parte chestiunea litigioasă vizează drepturile de pensie ale membrului de sindicat care se încadrează în categoria prestațiilor de asigurări sociale și sunt reglementate de dispozițiile Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
În materia drepturilor de pensie și altor drepturi de asigurări sociale reglementate de Legea nr.263/2010, Tribunalul apreciază că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 28 alin. 2 din Legea nr.62/2011 deoarece legiuitorul a prevăzut expres atât categoria drepturilor care pot face obiectul unor acțiuni judiciare promovate de organizațiile sindicale, cât și persoana juridică ce poate sta în judecată în astfel de litigii în numele membrilor lor, respectiv exclusiv organizațiile sindicale.
Or, drepturile de asigurări sociale nu se circumscriu acestei categorii, iar dispozițiile art.28 alin.2 din Legea nr.62/2011 nu pot fi aplicate prin analogie în această materie. Totodată reclamanta asociația X nu are legitimare procesuală de a formula acțiuni în justiție în numele membrilor săi pentru protejarea drepturilor de asigurări sociale, în privința lor, numai membrii asociației, titulari ai dreptului, pot promova demersul judiciar, asociația neavând legitimare procesuală activă, neavând statutul de organizație sindicală.
Astfel, în absența unei condiții de exercitare a acțiunii civile, respectiv calitatea procesuală activă, se impune soluția respingerii acțiunii în consecință.”

Păi normal că asociația de pensionari nu e sindicat... și apoi solicitările au fost în baza Legii 223/2015 nu a Legii 263/2010. La alt dosar al altui complet de judecată se judecă normal, fără probleme, iar la acesta s-a respins din prima. Ambele dosare au obiecte similare.

Cabinet individual de avocat „Petrescu C.” a scris:

Buna ziua,
Probabil Asociatia respectiva nu are personalitate juridica.
Personalitatea juridica se obtine prin inregistrarea acesteia la instanta in registrul asociatiilor si fundatiilor. Se emite o incheiere in acest sens prin care se atribuie personalitatea juridica asociatiei.

O alta varianta ar fi ca se analizeaza calitatea procesuala a partilor intr-un proces in functie de obiectul dedus judecatii. Asta insemana ca in raport de obiectul dedus judecatii, asociatia poate sau nu sa aiba calitate procesuala activa.

Trebuie sa vedeti motivarea instantei si in functie de aceasta sa actionati in consecinta.

Era indicat ca inainte sa consultati totusi un specialist in drept, eventual avocat, pentru a evita astfel de situatii.

3,8 dacă nu se modifică Legea 223/2015

3,8 dacă nu se modifică Legea 223/2015

O asociație de pensionari legal-constituită în baza Legii 502/2004, are dreptul de a introduce acțiuni în justiție în numele membrilor săi? sau trebuie să angajeze avocat? Dacă da, vă rog să îmi specificați o prevedere legală în acest sens. În speță, pe scurt, unei asociații i-a fost respinsă acțiunea, pe motivul că asociațiile de pensionari nu au calitate procesuală activă, doar sindicatele au.

Avem abonament cu o firmă de instalatori, aceștia au reparat/înlocuit țeava ... nu ei au făcut aerisirea pe acoperiș, ci altcineva (nu mai rețin cine)... aceștia însă au zis că nu e ok sus, pt că apa fierbinte pe țeava înghețată care chiar dacă e din polipropilenă, duce la crăparea acesteia... la fel și la deteriorarea acoperișului pt că la un vânt mai puternic furtunul de aerisire e scos din țeavă și apa se scurge pe acoperiș.
Aerisirea la subsol/în pivniță așa a fost făcută de la construirea blocului, așa au și celelalte scări, doar la noi se face pe acoperiș. Au luat hotărârea să facă aerisirea sus din cauză că o vecină crește pisici în pivniță și fiind plin de purici acolo, nu avea nimeni curajul să aerisească coloana de încălzire. Pe acoperiș nu există altă posibilitate de scurgere a apei din calorifere decât țeava pluvială, pe când în pivniță era scurgere anume făcută.
Aș dori o înțelegere amiabilă cu cei din asociație, dar nu știam ce anume să argumentez, din acest motiv am adresat întrebarea pe forum.
Vă mulțumesc tuturor pentru răspunsuri.

Bună ziua.
Vă rog să îmi spuneți dacă există vreo prevedere în care să se specifice unde anume trebuie făcută aerisirea coloanei de încălzire la bloc. Mai exact, locuiesc la ultimul etaj, iar asociația de proprietari a hotărât ca aerisirea să nu se mai facă în pivniță ci deasupra pe bloc în țeava de scurgere pluvială. La 2-3 ani de la aceasta, țeava a crăpat și mi-a inundat baia. 2 ani am dus tratative cu președintele și administratorul să facă ceva pentru că îmi plouă în baie și în sfârșit s-a rezolvat, adică s-a înlocuit porțiunea de țeavă crăpată (partea de sus care intră în acoperiș) lăsându-mi o gaură imensă în tavan. Reparația acoperișului și schimbarea țevii a plătit-o asociația, dar reparația găurii din tavan, zugrăvitul, faianța pe peretele afectat și mobilierul deteriorat le-am suportat eu. Problema e însă faptul că se continuă cu aerisirea coloanei tot pe acoperiș, iar instalatorul ne-a zis că dacă se continuă tot așa, povestea se va repeta (iarna când e înghețat, la un moment dat al aerisirii, apa va fi caldă/fierbinte iar țeava fiind de plastic, va crăpa). Menționez că până atunci, nu am avut probleme la acoperiș, nu s-a umezit tavanul nici măcar o dată în ultimii 20 de ani. Pot obliga cumva asociația să revină la aerisirea în pivniță? Dacă se întâmplă din nou să crape țeava, iar trebuie să suport deranjul și reparațiile interioare?