Buna ziua,
Va multumesc pentru indrumari !
Am luat deja decizia de a evita executarea silita si implicit consilierea minorului fiind constient pe deplin de traumele pe care i le-as putea provoca.
Voi incerca toate celelalte cai (amiabile) mai putin cele prezentate mai sus iar daca nu voi avea castig de cauza am constiinta impacata ca am facut tot ce depindea de mine si voi astepta ca atunci cand copilul va fi suficient de mare si independent (peste 2-3 ani probabil) sa isi doreasca sa ne vedem (sunt convins ca isi doreste si acum dar nu are puterea sa iasa din cuvantul maica -sii.....)
Aveam temerea asta de mult timp in sensul ca minorul urma sa implineasca varsta la care poate avea optiuni iar ea (mama copilului) abia astepta acest moment .Pana la aceasta varsta nu se putea opune ca mama pt ca risca sa fie decazuta din drepturi nerespectand hotararea judecatoreasca. Si ca bomboana de pe tort , a venit si aceasta pandemie , a fost ca o manusa pt ea.
In final, de ce procedeaza asa? sunt cazuri ca cel de fata in care nu exista un motiv intemeiat ,logic ci pur si simplu pt ca asa sunt unii oameni ,ofera-le sufletul si ti-l inchide in iad !
..."sesizează instanța în vederea dispunerii unui program de consiliere psihologică a copilului" .
Cu siguranta se va ajunge aici ,si cu siguranta ca aceasta consiliere psihologica va fi cel mai probabil de lunga durata si nici nu stiu ce succes va avea ,timp in care nu imi voi vedea in continuare copilul ba ,mai mult, il va si afecta emotional in conditiile in care urmeaza clasa a 8-a si admiterea la liceu.
Am sentimentul ca sunt intr-un mare dezavantaj ,legea nu este facuta in interesul copilului ci mai ales a mamei !
Va multumesc pt indrumari !
Buna ziua,
In primul rand va multumesc pt indicatii ,
M-am uitat peste articole cu un ochi de ...nespecialist .In linii mari pare simplu insa problema grava este ca mama copilului l- a convins pe copil sa refuze sa mai vina la mine ,lucru petrecut chiar in acest weekend cand am fost sa il iau la mine ,cf programului de vizitare .Copilul mi-a transmis telefonic (eu in fata blocului, el din casa ) ca nu vrea sa vina la mine. Evident ca este o presiune din partea mamei in acest sens,intrucat in cei 12 ani petrecuti alaturi de copil in baza aceluiasi program de vizitare am avut o relatie extraordinara si amintiri senzationale care pot fi dovedite cu martori ,fotografii ,etc.
Aici este marea problema si as dori sa imi spuneti in aceasta situatie ce sanse am sa pun in executare sentinta dat fiind ca minorul se opune sub presiunea maica-sii ?
Multumesc,
Buna ziua,
Am o hotarare judecatoreasca cu program de vizitare copil insa de 1 an si 3 luni nu a mai fost respectata de catre mama copilului din cauza pandemiei.
Acum invoca motivul ca minorul nu mai vrea sa vina la mine. Cum pot proceda legal ,care sunt pasii pt a repune in practica hotararea judecatoreasca in vigoare?
Mentionez ca minorul are 13 ani impliniti
Multumesc,
Problema este ca il baga pe copil in fata fortandu-l sa spuna ca nu vrea sa vina la mine in perioada asta cu pandemia. Copilul are 12 ani, poate avea castig de cauza maica-sa prin chestia asta?
Altfel, copilul se simte extraordinar la mine si cu.mine
Da, am fost la scara blocului, am sunat sa coboare copilul(are 12 ani impliniti) si mi-a spus ca nu ii da voie sa vina.
Starea de urgenta sau alerta "bate" o hotarare judecatoreasca de program vizitare minor? De cand a inceput pandemia nu mi-am mai luat copilul cf hotararii judecatoresti, nu l-am mai vazut de patru luni
Intr-adevar ,nu exista un act ...secret ! Exista pur si simplu un act de donatie si ,mai mult decat atat ,pe acest teren exista la acest moment si un imobil construit de catre cei doi in timpul casatoriei(drept comun si egal asupra bunului) asa incat banuiesc ca lucrurile sunt cu atat mai complicate.
Buna ziua,
Doresc sa stiu daca poate fi retrasa o donatie de catre cel care a facut-o?
Este vorba despre un teren donat catre fiica si ginere ,in timpul casatoriei acestora si pt care doresc sa retrag donatia emisa catre ginere ,in urma divortului de fiica mea.
Multumesc,