Buna ziua.
Ma numesc BV. din Arad.
Doresc oferte de consultanta sau reprezentare in proces DE DAUNA CONTRA FOSTULUI AVOCAT.
Motive
Am avut un proces de partaj in care banuiesc ca fostul avocat --- A INCADRAT GRESIT DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC, PRETENTIILE CLIENTULUI---- care au dus la pierderea unor sume de bani in dauna sa.
Actiunea din 2014 Aprilie.
Prin cererea de chemare in judecata eu (reclamantul) am cerut partajul bunurilor comune din timpul casatoriei cat si
pretentii banesti din afara perioadei casatoriei in care am convietuit cu parata.
---------- Prin actiune ---------avocatul a inclus pretentiile mele banesti din afara casatoriei cat si a casatoriei la regimul bunurilor comune specific codului familiei ducand la caderea reclamantului in pretentiile asupra bunurilor din afara casatoriei---------.
Extras din cererea de ch. in jud. forulata de avocat .
Citez:
''Va rog sa constatati ca toate bunurile dobandite in timpul casatoriei (cat si dupa desfacerea casatoriei !!!) sunt bunuri comune si atat subsemnatul cat si parata am avut o contributie egala la dobandirea lor''
* Am cazut in pretentiile de creanta fata de sumele din afara casatoriei asa cum veti constata din hotarare din 08 Decembrie 2014 anexata.
Concluzie.
Va rog sa constatati cele afirmate de mine atat din cererea de trimitere in judecata cat si din hotarare si sa imi oferiti consultanta contra cost sau o posibila reprezentare in proces daca e cazul.
* considerati si urmatoarele intrebari care va vor ajuta sa va autoanlizati competenta in acest caz:
-------
a) A-ti mai reprezentat sau oferit consultanta in astfel de cazuri?
-----
b) Este intradevar cazul de o eroare juridica grava a avocatului ('malpraxis in law') in acest caz?
-----
c) Se justifica un proces avand in vedere valoarea sumelor pierdute versus potentialele castiguri in cazul unui nou proces? La ce daune (sume) voi putea
avea pretentia?
------
d) Vor fi suficint de pertinente pentru instanta viitoarele mele pretentii pentru a castiga si pentru a se justifica economic viitorul proces?
-------
O zi productiva.
---------------------------------------------
---------------------------------------------
A C T I U N E CIVILA
prin care chem in judecata pe parata...BL .... domiciliata in Arad, str. Calea ...... bloc, ap., rugandu-va ca prin sentinta pe care o veti pronunta sa dispuneti:
- sa constatati ca in timpul casatoriei cu parata am dobandit urmatoarele bunuri in valoare totala de 17.000 euro, respectiv 75.820 lei calculat la cursul BNR din data de 14.04.2014 1 euro =4,46 lei;
- imobilul situat in Arad, .... nr, etaj
III, ap., jud. Arad, inscris in CF nr. – C1 – U40 – Arad,constand din apartament in suprafata de 16 mp - in valoare de 8.000 euro, respectiv 35.680 lei,;
- investitiile efectuate la imobilul aratat mai sus, respectiv sau schimbat geamurile si doua usi, s-a dotat baia cu instalatia sanitara, gresie, faianta, s-a raschetat parchetul din camera, am zugravit – investitii in valoare totala de 500 euro, respectiv 2.230 lei;
- bunuri mobile in valoare de 500 euro, respectiv 2.230 lei:
- masina de spalat - 300 lei.
- frigider - 300 lei.
- dulap 230 lei.
- mini-fierastrau electric pt taiere metal 250 lei.
- pat dublu cu saltele ortopedice 650 lei.
- masa 250 lei.
- perdele si garnise 250 lei.
- suma de 8.000 euro economisita impreuna cu parata;
- sa constatati ca subsemnatul si parata avem cote de contribuţie egale de 50% fiecare la dobândirea bunurilor comune menţionate anterior;
- sa dispuneti impartirea bunurilor comune, prin atribuirea tuturor bunurilor catre parata.......BL ...... si sa dispuneţi obligarea acesteia la plata unei sulte in suma de 8.500 euro catre subsemnatul, platibili in lei la cursul zilei din data platii;
- cu cheltuieli de judecata;
------------
MOTIVE:
Subsemnatul si parata ne-am casatorit la data de 14.05.2009, iar la data de 19.07.2013 a fost eliberat certificatul de divort prin care s-a desfacut casatoria dintre noi prin acordul ambilor soti, in temeiul art. 375 alin.1 din Legea 287/2009 privind Codul Civil.
De la data casatoriei si pana in iulie 2013 subsemnatul si parata am locuit
impreuna intr-un apartament al mamei mele fara sa platim niciun leu chirie. In
toata aceasta perioada familia mea ne-a ajutat atat financiar cat si cu diverse
bunuri si produse. Mergeam zilnic la mama mea care ne cumpara si ne facea
mancare si ne dadea diverse sume de bani, iar sora mea, care lucreaza in
strainatate imi trimitea regulat diferite sume de bani precum si haine, alimente si
pachete.
Locuind in apartamentul proprietatea mamei mele, subsemnatul si parata
am dezvoltat o linie de video-chat pe internet, eu fiind cel care am initiat
afacerea, am constituit contul si pagina web, ma ocupam de partea tehnica,
administrare si mentenanta, iar parata discutand in regim de video-chat cu
diversi clienti din strainatate. Din aceasta activitate, pana in luna iulie 2013, am
economisit impreuna cu parata suma de 9.000 euro. Intelegerea cu parata a fost
ca din acesti bani sa cumparam o garsoniera doar pe numele ei, iar din banii pe care ii vom realiza ulterior, chiar daca eram divortati, din afacerea inceputa impreuna si pe care am dorit sa o continuam, sa fie cumparata o alta garsoniera pe numele meu.
Prin urmare, cu doar cateva zile inainte de pronuntarea divortului, am cumparat pe numele paratei garsoniera situata in Arad, ........ nr., etaj III, ap., jud. Arad, inscris in CF nr. – C1 – U40 – Arad cu pretul de 8.000 euro.(desi in contract a fost trecuta suma de doar 6.000 euro).
Dupa cumpararea garsonierei pe numele fostei sotii, subsemnatul m-am
ocupat de renovarea, dotarea si utilarea acesteia, respectiv:
- am schimbat geamurile si doua usi,
- am pus gresie si faianta in baie;
- am cumparat si montat instalatie sanitara in baie;
- am raschetat parchetul din camera;
- am zugravit apartamentul;
Toate aceste lucrari le-am facut subsemnatul (eu am efectuat manopera) si
le evaluez la suma de 500 euro.
De asemenea, am cumparat urmatoarele bunuri mobile:
- masina de spalat - 300 lei.
- frigider - 300 lei.
- dulap 230 lei.
- mini-fierastrau electric pt taiere metal 250 lei.
- pat dublu cu saltele ortopedice 650 lei.
- masa 250 lei.
- perdele si garnise 250 lei.
Conform intelegerii ulterior pronuntarii divortului si respectiv renovarii garsonierei cumparate, in septembrie 2013, subsemnatul si parata ne-am mutat
impreuna in garsoniera cumparata si am continuat dezvoltarea liniei de videochat,
urmand ca, la acumularea unor economii in valoare de aproximativ 9.000 euro (cat a costat garsoniera cumparata pe numele paratei renovata si mobilata) sa fie cumparata o garsoniera pe numele meu.
In perioada septembrie 2013 – martie 2014, din linia de video-chat am reusit sa economisim impreuna suma de 8.000 euro, astfel cum rezulta si din extrasele de cont pe care le anexez. Desi banii erau pregatiti pentru achizitionarea unei garsoniere pe numele meu (erau deja scosi din banca) si purtam negocieri cu un proprietar in vederea cumpararii garsonierei, in luna martie 2014, parata m-a dat afara din casa si si-a insusit intreaga suma de bani economisita impreuna, spunandu-mi ca nu mai doreste sa isi respecte intelegerea avuta cu subsemnatul cu privire la destinatia acestor bani.
-----Va rog sa constatati ca toate bunurile dobandite in timpul casatoriei (si dupa desfacerea casatoriei !!!) sunt bunuri comune si atat subsemnatul cat si
parata am avut o contributie egala la dobandirea lor. -------
Sustin aceasta intrucat linia de video-chat din care au provenit sumele de bani, am dezvoltat-o impreuna, ca o afacere de familie, iar subsemnatul am fost ajutat financiar de catre familia
mea, respectiv mama, sora si bunica mea, cu bani, bunuri si produse pe toata
perioada casatoriei cu parata. Mai mult, eu am fost cel care m-am ocupat de intretinerea casei, curatenie, gatit si cumparaturi.
Pentru aceste motive, solicit admiterea actiunii asa cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecata.
In drept: invoc disp. art. 373 lit.b, 379, 383 alin.3 Cod Civil.
In probatiune:
- interogatoriul paratei ..........;
- expertize tehnice pentru stabilirea valorii bunurilor supuse impartelii in masura in care aceste valori sunt contestate de catre parata;
- audierea martorilor:
..........domiciliat in Arad,ap. 4, jud. Arad;
........, domiciliat in Arad, str. M. Arad;
Minuta timbrarii: taxa de timbru datorata pentru prezenta actiune este de
2.274,6 lei (75.820 lei x 3% = 2.274,6 lei), conform disp. art. 5 alin.1 lit.a din
OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Depun:
- certificatul de divort eliberat la data de 19.07.2013;
- Contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr.
....../11.07.2013 la Biroul Notarial Public ............;
- Extras CF -U40 Arad;
- Cerere de scutire de la plata taxei de timbru;
- Declaratie pe proprie raspundere ca nu realizez venituri;
- Imputernicire avocatiala;
Arad, la Cu stima, 14.04.2014,prin av
-------------------
--------------------
SENTINŢA CIVILĂ NR. ....
Şedinţa publică din data de 08 decembrie 2014
Preşedinte : ..................
Grefier : .....................
S-a luat în examinare, acţiunea civilă exercitată de reclamantul ...BV...., în contradictoriu cu pârâta ....BL...., având ca obiect partaj bunuri comune / lichidare regim matrimonial .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
În cauză a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, formulată de către reclamantul .........., acesta fiind scutit de la plata taxei judiciară de timbru datorată pentru cererea formulată, în sumă de 3791 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanţa constată că, la data de 28
noiembrie 2014, au fost depuse la dosarul cauzei prin serviciul registratură, din
partea reclamantului concluzii scrise, iar la data de 03 decembrie 2014, au fost
depuse concluzii scrise şi din partea pârâtei.
Văzând concluziile părţilor, consemnate în Încheierea dată în şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2014, prin care s-a dispus amânarea pronunţării pentru astăzi şi care face parte integrantă din prezenta instanţa reţine cauza spre soluţionare.
.
.
I N S T A N Ţ A
Deliberând asupra acţiunii civile de faţă, constată următoarele
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanţă sub
nr. 6716/55/2014, la data de 14.04.2014, reclamantul BV a chemat
în judecată pârâta B L, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să constate că în timpul căsătoriei cu pârâta, acesta a dobândit următoarele bunuri în valoare totală de 17.000 euro, respectiv 75.820 lei calculat la cursul BNR din data de 14.04.2014 , respectiv l euro 4,46 lei
- imobilul situat in Arad, nr., etaj III,
ap., jud. Arad, înscris în CF nr. – C1 - U40 - Arad, constând din apartament în suprafaţa de 16 mp - în valoare de 8.000 euro, respectiv 35.680
lei;
- investiţiile efectuate la imobilul arătat mai sus, respectiv s-au schimbat geamurile şi două uşi, s-a dotat baia cu instalaţia sanitară, gresie, faianţă, s-a raşchetat parchetul din cameră, a zugrăvit - investiţii în valoare totală de 500 euro, respectiv 2.230 lei;
- bunuri mobile în valoare de 500 euro, respectiv 2.230 lei:
- maşina de spălat - 300 lei.
- frigider - 300 lei.
- dulap 230 lei.
- mini - fierăstrău electric pt. tăiere metal 250 lei.
- pat dublu cu saltele ortopedice 650 lei.
- masa 250 lei.
- perdele şi garnişe 250 lei.
- suma de 8.000 euro economisită împreuna cu pârâta;
De asemenea, a solicitat a se constata că acesta şi pârâta au cote de contribuţie egale de 50% fiecare la dobândirea bunurilor comune menţionate anterior, solicitând a se dispune împărţirea bunurilor comune, prin atribuirea tuturor bunurilor către pârâta B L cu obligarea acesteia la plata unei sulte în sumă de 8.500 euro către reclamant, plătibili în lei la cursul zilei din data plăţii, cu cheltuieli de judecata;
În motivarea cererii sale a arătat că, părţile s-au căsătorit la data de 14.05.2009, iar la data de 19.07.2013 a fost eliberat certificatul de divorţ prin care s-a desfăcut căsătoria dintre aceştia prin acordul ambilor soţi, in temeiul art. 375 alin. 1 din Legea 287/2009 privind Codul Civil.
De la data căsătoriei şi până în iulie 2013 părţile au locuit împreună întrun
apartament al mamei reclamantului, fără să plătească vreo sumă de bani cu titlu de chirie, în toată această perioadă, familia reclamantului ajutându-i atât financiar cât şi cu diverse bunuri şi produse, părţile mergând zilnic la mama reclamantului care le cumpăra şi le făcea mâncare şi le dădea diverse sume de bani, iar sora sa, care lucrează în străinătate îi trimitea regulat diferite sume de bani precum şi haine, alimente şi pachete.
Reclamantul a mai arătat că, locuind în apartamentul proprietatea mamei
sale, acesta, împreună cu pârâta au dezvoltat o linie de video-chat pe internet, el
fiind cel care a iniţiat afacerea, a constituit contul şi pagina web, se ocupa de
partea tehnica, administrare şi mentenanţa, iar pârâta discutând în regim de
video-chat cu diverşi clienţi din străinătate.
Din aceasta activitate, până în luna iulie 2013, părţile au economisit împreună cu pârâta suma de 9.000 euro. înţelegerea cu pârâta fiind ca, din banii economisiţi să cumpere o garsonieră doar pe numele ei, iar din banii pe care îi vor realiza ulterior, chiar dacă erau divorţaţi, din afacerea începută împreună să fie cumpărată o altă garsonieră pe numele reclamantului.
Astfel, cu doar câteva zile înainte de pronunţarea divorţului, părţile au
cumpărat pe numele pârâtei garsoniera situată în Arad, Calea nr., etaj III, ap, jud. Arad, înscris in CF nr. - CI - U40 - Arad cu
preţul de 8.000 euro, ulterior cumpărării apartamentului, reclamantul ocupânduse
de renovarea, dotarea şi utilarea acesteia, respectiv: - a schimbat geamurile şi
două uşi, a pus gresie şi faianţă în baie; a cumpărat şi montat instalaţie sanitară
în baie; a raşchetat parchetul din cameră, a zugrăvit apartamentul, toate aceste
lucrări fiind evaluate la suma de 500 euro.
De asemenea, au fost cumpărate următoarele bunuri mobile:
- maşina de spălat - 300 lei.
- frigider - 300 lei.
- dulap 230 lei.
- mini - fierăstrău electric pt. tăiere metal 250 lei.
- pat dublu cu saltele ortopedice 650 lei.
- masa 250 lei.
- perdele şi garnişe 250 lei.
Conform înţelegerii ulterior pronunţării divorţului şi respectiv renovării
garsonierei cumpărate, în septembrie 2013, părţile s-au mutat împreună în garsoniera cumpărata şi au continuat dezvoltarea liniei de video-chat, urmând ca, la acumularea unor economii în valoare de aproximativ 9.000 euro să fie cumpărată o garsonieră pe numele reclamantului.
În perioada septembrie 2013 - martie 2014, din linia de video-chat părţile
au economisit suma de 8.000 euro, astfel cum rezultă şi din extrasele de cont
anexate şi, deşi banii erau pregătiţi pentru achiziţionarea unei garsoniere pe
numele reclamantului, în luna martie 2014, pârâta l-a dat afară din casă şi şi-a
însuşit întreaga sumă de bani economisită împreună, spunându-i că nu mai
doreşte să-şi respecte înţelegerea avută cu reclamantul cu privire la destinaţia
acestor bani.
Reclamantul a solicitat instanţei a constata că, toate bunurile dobândite în
timpul căsătoriei şi după desfacerea căsătoriei sunt bunuri comune şi atât acesta
cât şi pârâta au avut o contribuţie egală la dobândirea lor.
Pentru aceste motive, reclamantul a solicitat admiterea cererii sale, astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecata.
În drept reclamantul şi-a întemeiat cererea pe prevederile art. 373 lit. b,
379, 383 alin.3 Cod Civil.
În susţinerea acţiunii promovate, în cadrul probei cu acte, reclamantul a
depus la dosar copia certificatului de divorţ nr. 7663 din data de 19 iulie 2013,
copia contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub Încheierea nr.
../11.07.2013, Încheierea CF nr, respectiv copia Extrasului CF pentru
infirmare nr – C1 – U40 Arad.
Prin întâmpinarea formulată şi depusă la dosarul cauzei la data de 14 iulie
2014, prin serviciul registratură, în cadrul procedurii prealabile, pârâta a solicitat respingerea acţiunii promovate, în întregime, ca nefondată, cu cheltuieli
de judecată.
În motivare a arătat că, motivul principal de respingere a acţiunii, este că reclamantul atât în timpul căsătoriei cât şi după nu a contribuit la achiziţionarea bunurilor din acţiune, neavând loc de muncă şi venit, fiind întreţinut de către aceasta.
Pârâta a arătat că, bunurile mobile invocate de către reclamant, există însă
valoarea patului cu saltele este numai 250 de lei şi investiţiile s-au făcut, însă sau
realizat exclusiv din banii câştigaţi de către aceasta, reclamantul a ajutând cel
mult la muncitori.
S-a mai arătat că, familia reclamantului 1-a ajutat sporadic doar pe el, cu câteva mese calde, cheltuielile aferente locuinţei fostei soacre fiind suportate de mama sa, care ajuta părţile cu alimente săptămânal, iar sora reclamantului nu îi ajuta cu nimic.
A mai arătat că, activitatea de video - chat s-a început în decembrie 2011, într-un apartament închiriat de părţi, în zona Aleea L, reclamantul neavând loc de muncă, şi în urma lipsurilor părţile hotărând ca pârâta să înceapă această activitate, iar partea tehnică şi de administrare de fapt nu exista, pentru această muncă nu este necesar un nivel ridicat de cunoştinţe, sau investiţii tehnice, şi cu un laptop se poate desfăşura.
Pârâta a mai arătat că, garsoniera s-a cumpărat în luna iulie 2013, când era
deja sigur divorţul, numai pe numele acesteia, cu cunoştinţa reclamantului, astfel
încât acesta nu are nici un drept legal asupra locuinţei, iar contravaloarea
apartamentului a provenit exclusive din banii adunaţi prin munca pârâtei.
După divorţ, reclamantul nedorind să locuiască cu mama lui, părţile au
continuat să locuiască împreună, ca şi prieteni, fără relaţii de convieţuire, iar în
luna martie 2014 relaţiile dintre aceştia s-au înrăutăţit, pârâta solicitându-i reclamantului să se mute din apartament.
'
'
Pârâta a arătat că, renovarea garsonierei s-a făcut exclusive din banii acesteia, reclamantul ajutând ca şi locatar, solicitând pârâtei să-i permită să locuiască cu aceasta, însă între părţi nu a existat vreo înţelegere ca să-i cumpere şi lui o garsonieră.
Astfel, pârâta a arătat că, nu a existat vreo afacere comuna de familie, activitatea acesteia fiind doar munca acesteia, reclamantul din 2011 nu a avut
nici un loc de muncă, nici un venit, trăia efectiv din ce câştiga aceasta.
În drept, pârâta şi-a întemeiat întâmpinarea formulată pe prevederile art.
205 – 208 Cod procedură civilă, iar în cadrul probei cu acte a depus la dosar
pagina sa de muncă, informaţiile fiind date de pe site, începând munca prin
apăsarea start video chat, o copie a paginii de muncă, doar aceasta, persoana din
cont şi din poze, are voie să lucreze, să apară în faţa camerei şi să comunice cu
clienţii, anexa 3.- arată sistemul în care pârâta este plătită la minut, din clipa în
care un membru se conectează la camera mea web şi porneşte o conversaţie,
anexa 4.- contractul de prestări servicii, semnat prin apăsare click, societatea va
facilita folosirea platformelor şi instrumentelor care permit sa se furnizeze
servicii specializate sau să promoveze, site-ul asigurând toate condiţiile tehnice,
anexa 5.- informaţii despre pagina oficiala a site-ului cu un set de întrebări
despre aceasta muncă şi răspunsuri oferite de site, Anexa 6.-profilul personal pe
care l-a avut pe site pârâta care se creează prin clickuri, programul fiind oferit de
site, Anexa 7, al doilea cont-profil, tot pt. o singura personală, Anexa 8.- emailul
de la managerul site-ului imlive, Chloe, care comunica ca la cele 2 conturi doar pârâta a lucrat, nefiind nevoie de pagina tehnică sau maintenanţă, acestea fiind atribuţiile site-ului, Anexa 9.- copia contului Payoneer, prin care pârâta şi-a primit plăţile după 12.2013, renunţând atunci la plăţile prin bancă, şi
a comandat cardul payoneer, Anexa 10.-plăţile primite pentru contul sirena 20,
Anexa 11.- plăţile pt. contul sirena 24, cu istoria plaţilor, care se pot observa clar
şi pe extrasele de cont anexate separate, datorita volumului mare de înscrisuri.
Pârâta a mai arătat că, din extrasele bancare pe perioada 01.12.2011-
31.12.2013 rezultă că banii au ca provenienţă transferurile din străinătate pe
numele acesteia, rezultate din munca sa, depusă individual.
Reclamantul a depus la dosar, în cadrul procedurii prealabile, răspuns la
întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor pârâtei, acestea necorespunzând adevărului .
Astfel, a arătat că, pârâta este de rea - credinţă când susţine că familia
reclamantului i-a ajutat doar sporadic şi atunci doar pe el, întrucât aproape 3 ani
de zile părţile au locuit într-un apartament proprietatea mamei reclamantului,
familia pârâtei neputând să-i ajute în acest sens, tot reclamantul fiind şi cel care
a iniţiat dezvoltarea liniei de video – chat pe internet şi care s-a ocupat în întregime de partea tehnică a acesteia .
Reclamantul a mai arătat că, pârâta a omis a menţiona faptul că, pe o perioadă de 2 ani şi 7 luni aceasta nu a lucrat, iar reclamantul a avut loc de muncă, iar din înscrisurile depuse de către pârâtă, nu rezultă cine a făcut demersurile pentru ca linia de video – chat să funcţioneze, nu rezultă nici cine a
constituit contul şi pagina web, cine s-a ocupat de problemele tehnice şi de
administrare.
Reclamantul a reluat susţinerile din cererea introductivă în sensul că,
înţelegerea părţilor era să mai cumpere un apartament însă de data aceasta pe
numele său, înţelegere care însă nu a fost respectată ulterior de către pârâtă,
precum şi faptul că, acesta a fost cel care a asigurat partea tehnică a afacerii
părţilor, tot el efectuând şi lucrările de renovare a garsonierei achiziţionat pe
numele pârâtei, ce au constat în schimbat geamuri şi uşi, montat gresie şi
faianţă, instalaţie sanitară în baie, raşchetat parchetul şi zugrăvi apartamentul.
La termenul de judecată din data de 29 septembrie 2014, instanţa încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar, a încuviinţat cererea de probaţiune formulată de către reclamant privind audierea martorilor ....(fila 171) şi ...... (fila 177), a încuviinţat cererea de probaţiune formulată de către pârâtă privind audierea martorului ...... (fila 170),
fiind încuviinţate şi probele solicitate privind luarea interogatoriilor părţilor ( fila
168-169 – BV).
La aceeaşi dată s-a dispus prorogarea pronunţării de către instanţă asupra
probei privind efectuarea unei expertize în cauză în specialitatea construcţii
civile.
La termenul de judecată de la data de 24.11.2014 reclamantul a renunţat la
cererea de probaţiune privind efectuarea expertizei tehnice în construcţii,
instanţa luând act de această manifestare de voinţă.
Analizând cererea formulată, instanţa reţine urătoarele:
Părţile s-au căsătorit la data de 14 mai 2009 în Municipiul Arad, iar la
data de 19 iulie 2013 căsătoria acestora a fost desfăcută, conform certificatului
de divorţ nr. eliberat la data de 19 iulie 2013 de Primăria Municipiului
Arad (fila 9).
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. de BNP
........ la data de 11.07.2013, pârâta BL a
achiziţionat imobilul situat în Arad, Calea,...... bl. judeţul Arad, înscris în -C1-U40-Arad, cu nr. reprezentând în natură apartament, în suprafaţă de 16 mp, compus dintr-o cameră, grup social şi cota parte aferentă apartamentului din părţile de folosinţă comună de 16/1725 parte, cu suma de 6.000 euro.
Părţile au locuit sub durata căsătoriei, iniţial într-un apartament aparţinând mamei reclamantului, iar ulterior desfacerii căsătoriei, din luna septembrie 2013 au locuit îi apartamentul sus-menţionat, până în luna martie 2014, când pârâta i-a solicitat fostului soţ să părăsească imobilul, lucru care s-a şi întâmplat.
1. Cu privire la bunurile care fac parte din masa partajabilă şi valorile acestor bunuri:
Reclamantul susţine că din masa partajabilă fac parte, garsoniera situată în Arad, ....nr., etaj III, ap., jud. Arad, înscris in CF nr. - CI - U40 – Arad în valoare de 8000 euro, lucrările de renovare, dotare şi utilare a acesteia, în valoare de 500 euro, bunurile mobile constând în maşina de spălat în valoare de 300 lei, frigider în valoare de 300 lei, dulap în valoare de 230 lei, mini - fierăstrău electric pentru tăiere metal în valoare de 250 lei, pat dublu cu saltele ortopedice în valoare de 650 lei, masa în valoare de 250 lei, perdele şi garnişe în valoare de 250 lei, precum şi suma de 8.000 euro economisită în perioada septembrie 2013 - martie 2014.
În ce priveşte bunurile ce nu au fost contestate de părţi ca făcând parte
din masa partajabilă:
'
Pârâta BL nu a contestat faptul că imobilul situat în Arad, face parte din masa de împărţit, susţinând doar că acesta a fost achiziţionat cu o contribuţie exclusivă din partea acesteia, iar în ceea ce priveşte valoarea acestui bun, a recunoscut prin răspunsul la interogatoriu (întrebarea nr. 6 – fila 175) că preţul de achiziţionare a garsonierei a fost de 8000 euro.
În ce priveşte bunurile care au fost contestate de părţi ca făcând parte din
masa partajabilă:
Pârâta a contestat apartenenţa la masa de împărţit a lucrărilor de renovare,
dotare şi utilare a apartamentului, a bunurilor mobile constând în maşina de
spălat, frigider, dulap, mini - fierăstrău electric pentru tăiere metal, pat dublu cu
saltele ortopedice, masă, perdele şi garnişe, precum şi a sumei de 8.000 euro
economisită ulterior desfacerii căsătoriei, în perioada septembrie 2013 - martie 2014.
Codul civil, instituie în cuprinsul art. 339 o prezumţie a comunităţii de bunuri dobândite în timpul căsătoriei, arătându-se că „bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor”. În cazul acestor bunuri, dobândite în timpul căsătoriei, calitatea lor de bun comun nu trebuie dovedită, conform dispoziţiilor art. 343 Cod civil.
În speţă, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul susţine că, ulterior achiziţionării apartamentului, care s-a realizat cu doar nouă zile anterior desfacerii căsătoriei, au fost realizate lucrările de renovare, dotare şi utilare a apartamentului şi au fost achiziţionate bunurile mobile enumerate.
Menţionează de asemenea că, abia după finalizarea acestor lucrări, în septembrie 2013, părţile s-au mutat împreună în imobilul achiziţionat.
Bunurile dobândite după desfacerea căsătoriei, sunt bunuri proprii ale
părţii care le-a achiziţionat. În situaţia în care se face dovada că aceste bunuri au
fost achiziţionate din sumele de bani dobândite sub durata căsătoriei, întrucât
aceste sume au calitatea de bun comun, bunurile ar avea calitatea de bunuri
comune.
În speţă, reclamantul nu a dovedit că sumele necesare pentru renovarea
apartamentului sau pentru achiziţionarea bunurilor mobile au fost obţinute sub
durata căsătoriei, astfel că acestea nu pot face parte din masa de împărţit, mai
ales că lucrările de renovare şi ulterior de dotare şi utilare a imobilului s-au
finalizat în luna septembrie 2013, deci la aproximativ două luni după desfacerea
căsătoriei.
Instanţa mai reţine că în cursul anului 2013 reclamantul nu a realizat venituri, aspect dovedit şi prin adeverinţa nr.64698 eliberată la data de 10.06.2014 de AJFP Arad (fila 7 dosar 6716/55/2014/a3), din care rezultă că în anul 2013 reclamantul BV nu figurează în evidenţele fiscale cu venituri impozabile.
'
De altfel, reclamantul recunoaşte, atât în cuprinsul cererii de chemare în judecată (fila 5), cât şi prin răspunsul la întâmpinare (fila 146), că a participat la aceste lucrări doar prin realizarea manoperei, activitate care nu poate fi cuantificată în lipsa unei expertize în acest sens, probă la care însă reclamantul a renunţat în cursul cercetării procesului.
Susţinerile martorului NC în sensul că părinţii reclamantului le-au cumpărat sau le-au dat părţilor mobilierul din garsonieră şi le-au dat o maşină de spălat, urmează a fi înlăturate, având în vedere că reclamantul, prin chiar cererea de chemare în judecată susţine că aceste bunuri au fost achiziţionate de părţi,aspect de altfel confirmat şi de către pârâtă prin răspunsul la interogatoriu.
În consecinţă, reţinând că în cursul anului 2013 reclamantul nu a realizat venituri şi nu a făcut dovada că achiziţionarea bunurilor mobile ulterior desfacerii căsătoriei s-a realizat din sumele de bani economisite sub durata căsătoriei, instanţa va constata că bunurile mobile constând în maşina de spălat, frigider, dulap, mini - fierăstrău electric pentru tăiere metal, pat dublu cu saltele ortopedice, masă, perdele şi garnişe, nu fac parte din masa de împărţit.
Cu privire la suma de 8.000 euro economisită în perioada septembrie 2013 - martie 2014
După cum rezultă din chiar cererea de chemare în judecată, suma de 8000
euro a fost economisită ulterior desfacerii căsătoriei, în perioada septembrie
2013 – martie 2014, astfel că nu poate fi inclusă în cadrul comunităţii de bunuri
a soţilor, regimul matrimonial încetând anterior perioadei menţionate, în
condiţiile art. 385 Cod civil, iar sumele de bani obţinute pentru activitatea
desfăşurată de către pârâtă ulterior desfacerii căsătoriei reprezintă bunuri proprii ale acesteia.
'''''
În aceste condiţii, reclamantul ar putea deţine un drept de creanţă faţă de
fosta soţie cu privire la această sumă de bani, în situaţia în care ar fi dovedit că a
contribuit în vre-un fel la obţinerea lor şi nicidecum suma nu poate fi inclusă în
masa de împărţit.
2. Cu privire la cotele de contribuţie ale părţilor la dobândirea bunurilor
comune:
În cursul lunii decembrie 2011 pârâta BL a început să desfăşoare o activitate de vodeo chat prin intermediul internetului. Împrejurarea că activitatea de video chat a fost începută în luna decembrie 2011 este dovedită atât prin declaraţiile martorilor ascultaţi cât şi prin situaţia plăţilor şi extrasul de cont depuse la dosar, din care rezultă cu primele plăţi pentru această activitate au fost realizate în cursul lunii decembrie 2011 (filele 69, 71).
Anterior începerii acestei activităţi, nici una dintre părţi nu a dovedit că a fost angajată, reclamantul realizând potrivit declaraţiilor martorilor O L şi N Lazăr diverse activităţi în domeniul construcţiilor şi ca ajutor de bucătar la restaurant, dar fără a încheia un contract de muncă, iar pârâta a urmat cursuri de manichiură, însă de asemenea nu a fost angajată cu contract de muncă. Deşi susţine în cuprinsul răspunsului la interogatoriu că a fost angajată ca manichiurist la salonul Diva aproximativ un an şi a mai avut cliente în afara salonului, pârâta nu şi-a dovedit în vre-un fel susţinerile.
Din declaraţiile martorilor NF şi OL instanţa mai reţine că părţile, după încheierea căsătoriei, au locuit aproximativ doi ani şi
jumătate – trei ani într-o garsonieră din zona Gr din Arad, aparţinând mamei reclamantului şi erau ajutaţi periodic cu alimente de către părinţii reclamantului, de multe ori servind masa la aceştia sau primind mâncare gătită pentru acasă. De asemenea, martorul NF a arătat că de cel puţin trei ori pe an, sora reclamantului, care locuieşte în ........, ajuta părţile cu sume de bani cuprinse între 200 şi 300 euro.
Prin răspunsul la interogatoriu reclamantul a arătat că a muncit ca instalator în zona industrială din Arad, realizând venituri cuprinse între 700 şi 800 lei lunar, aspect de altfel recunoscut şi de către pârâtă prin răspunsul la interogatoriu, arătând că soţul său a fost angajat timp de şapte luni ca ajutor de instalator, pentru un instalator independent şi trei luni pentru un altul, fără însă a putea fi localizată în timp perioada în care reclamantul a prestat aceste activităţi.
În ceea ce priveşte susţinerile reclamantului că a participat efectiv la activitatea de video chat desfăşurată de soţia sa, asigurând partea tehnică, instanţa urmează a le înlătura ca nefiind întemeiate.
Astfel, din informaţiile furnizate de pagina de internet a angajatorului pârâtei (filele 42-45, 51-52) instanţa reţine că activitatea iniţială este demarată prin urmarea unor paşi simpli, care includ trimiterea fotografiei de identificare şi detalii privind modalitatea de plată, menţionându-se expres că nu este nevoie de nici un fel de abilitate tehnică, gazada de video chat fiind auto explicativă, facilă şi intuitivă, iar pentru orice întrebări există posibilitatea de a contacta personalul
societăţii. Din aceleaşi documente rezultă că nu este necesară urmarea unui curs
de pregătire pentru iniţierea unei astfel de activităţi, susţinerile reclamantului în
acest sens urmând a fi înlăturate.
Mai mult, martorul MI a declarat că pârâta i-a arătat modalitatea concretă de desfăşurare a activităţii de video chat, ocazie cu care reclamantul nu era prezent. A arătat că pârâta a intrat pe internet cu ajutorul unui laptop cu cameră web şi a observat că pârâta discuta şi gesticula atunci când intra în direct cu un client. Singura aparatură existentă în cameră era formată din laptop-ul cu cameră web şi două reflectoare.
Declaraţia martorului OL urmează a fi înlăturată parţial, în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de către reclamant, având în vedere că, potrivit propriei declaraţii, nu cunoaşte în ce consta această activitate şi nici reclamantul nu i-a spus, susţinerile acestuia fiind simple supoziţii.
De asemenea, instanţa urmează a înlătura susţinerea reclamantului din cuprinsul interogatoriului în sensul că a urmat mai multe cursuri de informatician şi operator pe calculator, aceasta nefiind dovedită.
Şi susţinerile reclamantului în sensul că zilnic, timp de aproximativ două
ore, realiza devirusarea calculatorului, aducerea la zi a softului şi reinstalarea
sistemului de operare Windows, activităţi care se impuneau a fi efectuate cu
această frecvenţă, urmează a fi înlăturate ca nedovedite. Pe de altă parte, este de notorietate împrejurarea că sistemul de operare, Windows sau un altul, nu este necesar a fi reinstalat zilnic, aparatura folosită nefiind una complexă ci era
reprezentată de un laptop dotat cu cameră video, iar activitatea se realiza prin
accesarea unei pagini de internet.
În ceea ce priveşte veniturile realizate de părţi, instanţa va reţine susţinerile acestora, confirmate de extrasele de cont depuse la dosar, în sensul că din activitatea desfăşurată de pârâtă, aceasta a obţinut venituri în perioada decembrie 2011 – iulie 2013 în valoare de 13.000 euro, rezultând astfel un venit lunar de 650 euro.
În ceea ce priveşte veniturile realizate de către reclamant, instanţa va reţine, aşa cum s-a arătat anterior, că a obţinut un venit lunar mediu, cu excepţia anului 2013 când nu a realizat venituri, în valoare de 750 lei.
.
.
Cu toate că reclamantul nu a fost angajat sub toată durata căsătoriei, instanţa va reţine că acesta a beneficiat de sprijinul părinţilor, constând în alimente şi mâncare gătită cât şi de ajutorul în bani din partea surorii sale.
În consecinţă, după cuantificarea veniturilor realizate de părţi în timpul căsătoriei, va reţine o cotă de contribuţie diferenţiată, de 80% pentru pârâtă şi 20% pentru reclamant, la dobândirea bunului comun.
Faţă de considerentele expuse, în baza art. 983 alin. 1 Cod procedură civilă, va constata că părţile, în timpul căsătoriei, au dobândit cu o cotă de contribuţie de 80% pentru pârâtă şi 20% pentru reclamant, imobilul situat în Arad, , bl. , ap. 68, judeţul Arad, înscris în CF -Arad, cu nr. top, în valoare de 8.000 Euro.
3. Cu privire la modalitatea de partajare a masei bunurilor de împărţit:
Având în vedere poziţia părţilor, care au solicitat atribuirea bunurilor câtre pârâtă şi având în vedere cota de contribuţie la dobândirea bunului de 80% pentru pârâtă şi 20% pentru reclamant, în temeiul art. 983 alin 2, art. 987 Cod procedură civilă, va sista comunitatea de bunuri a foştilor soţi prin atribuirea imobilului sus-identificat, în natură, pârâtei BL, cu obligarea
acesteia la plata sumei de 1.600 Euro către reclamantul B V, plătibili în lei la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de sultă, reprezentând cota sa de contribuţie de 20% la dobândirea bunului.
4. Cu privire la cheltuielile de judecată.
Reclamantul a beneficiat în cauză de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în sumă de 3791 lei.
Potrivit art. 18 din OUG 51/2008 cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale. Partea căzută în pretenţii va fi obligată la plata către stat a acestor sume.
În consecinţă, având în vedere că acţiunea principală a fost admisă în parte, precum şi măsura în care pârâta a căzut în pretenţii, în temeiul art. 453 alin 2 Cod procedură civilă, raportat la art. 18 din OUG 51/2008, instanţa va obliga pârâta BL la plata sumei de 758 lei de cheltuieli de judecată în favoarea statului, reprezentând 20% din ajutorul public judiciar acordat reclamantului.
Întrucât valoarea bunurilor dobândite de reclamant nu depăşeşte de 10 ori
cuantumul ajutorului public acordat, acesta nu va fi obligat la restituirea ajutorului public judiciar.
De asemenea, având în vedere că acţiunea reclamantului a fost admisă doar în parte, măsura în care reclamantul a căzut în pretenţii, în temeiul art. 453 alin 2 Cod procedură civilă, va obliga reclamantul la 516,3 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei, reprezentând 30% din cheltuielile de judecată ale pârâtei.
---------------------------
-------------------------
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamantu BV, CNP , domiciliat în mun. Arad, str, et.ap. judeţul Arad în contradictoriu cu pârâta BL, CNP, domiciliată în mun. judeţul Arad, cu domiciliul procesual ales în judeţul Arad, având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial şi în consecinţă:
Constată că părţile, în timpul căsătoriei, au dobândit cu o cotă de contribuţie de 80% pentru pârâtă şi 20% pentru reclamant, imobilul situat în Arad, , bl. , ap., judeţul Arad, înscris în CF U40-Arad, cu nr., în
valoare de 8.000 Euro.
Sistează comunitatea de bunuri a foştilor soţi prin atribuirea imobilului sus-identificat, în natură, pârâtei BL.
Obligă pârâta la plata sumei de 1.600 Euro către reclamantul BV, plătibili în lei la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de sultă,
reprezentând cota sa de contribuţie de 20% la dobândirea bunului.
Respinge în rest cererea de chemare în judecată.
Obligă pârâta BL la plata sumei de 758 lei de cheltuieli de judecată în favoarea statului, reprezentând 20% din ajutorul public judiciar acordat reclamantului.
Obligă reclamantul la 516,3 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei.
Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria Arad, în 30 zile de la
comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din 08 decembrie 2014.
avocatnet.ro explicăm legislația
