Activitate Manson

Imi pare rau dar nu am avut intentia sa jignesc pe nimeni de pe forum...

Nu ma deranjeaza cand cineva isi exprima opinia spunand ca am sau nu am sanse, insa raspunsurile care nu cred ca isi au locul, deci care nu sunt la subiect din punctul meu de vedere, sunt acelea in care mi se spune ca ar trebui sa ma impac cu fosta sotie, sau sa ne intelegem amiabil dupa ce ca am explicat deja in mai multe postari ca acest lucru nu este posibil pt ca am incercat deja aceasta varianta...cred ca e evident ca daca o mediere sau o impacare ar fi fost posibila, la ora aceasta nu as fi scris aici si nu as fi consultat avocati.

Un alt aspect care nu am considerat la subiect este acela in care se spune ca ar trebui sa-mi las in continuare copiii la mama lor, atunci cand intrebarea mea era de la inceputul topicului ''ce as putea face pentru a obtine locuinta copiilor la mine?''

E ca si cum as intreba "Cum pot sa ajung din Romania in Australia?'' iar dvs mi-ati raspunde ''Stai in Romania ca ii bine aici!'', atunci cand raspunsul la subiect ar fi fost ''Ia avionul!''.

Eu nu doresc ca toata lumea sa-mi spuna ca o sa castig, ci doresc sa aflu cum sa procedez pentru a-mi creste sansele de a castiga, aceasta este intrebarea mea de la bun inceput.

In legatura cu avocatii, cred ca inainte de a ma aventura intr-un proces in care stiu din start ca nu am sanse mari, este important sa consult parerile mai multora pt a colecta cat mai multe informatii.
De exemplu fiecare dintre avocati a spus ca va fi un proces greu de castigat insa aveau pareri diferite asupra unor aspecte: unul spunea ca sigur copiii nu vor fi audiati, altul era sigur ca vor fi audiati, iar celalalt nu era sigur...
Apoi unul zicea ca videorile vor fi admise ca probe altul ca videorile nu sunt admise etc etc etc.

Prin urmare, am consultat 3 avocati pt a strange cat mai multe informatii si a avea pareri diferite nu pt ca vroiam ca ei sa ma minta spunandu-mi ca o sa castig fara probleme.

O seara placuta!

Este incredibil cum toti ati dedus/presupus ca in grija mea copiii nu au reguli de respectat, ca in grija mea doar se distreaza si ca ei ma asociaza cu vacantele...presupun ca faceti astfel de afirmatii din cauza etichetelor de care beneficiaza barbatii in general...eticheta care spune ca barbatul nu-si face meseria de parinte corespunzator. Dupa cum am mai spus, nu toti barbatii sunt la fel.

In realitate, va anunt ca eu sunt cel disciplineaza copiii, mama lor fiind o fire moale si cum ei sunt baieti, ea deseori nu reuseste sa-i stapaneasca...pana azi nu l-am considerat un defect, dar acum imi dau seama ca ar putea fi poate un argument solid, fiind un lucru pe care il pot proba. Ar fi in interesul superior al copiilor sa locuiasca cu cineva care ii poate stapani.

Iar partea in care spuneti ca eu as vrea sa detin controlul este de-a dreptul ilarianta.
Cand autoritatea parinteasca este excercitata in comun, nimeni nu detine controlul, iar prin faptul ca imi vreau copiii aproape nu inseamna ca vreau control.

Observ ca sunteti pro mamici si anti tatici, pana acum nici unul din voi nu a venit cu un sfat care sa ma ajute in demersurile mele de a obtine locuinta copiilor la mine.

Care este rostul unui astfel de forum daca nimeni nu raspunde la subiect?Nu doar ca nu se raspunde la subiect dar mi se propune s-o las balta.

Imi propuneti sa renunt la evenutuala posibilitate de a avea copiii zilnic langa mine doar pt ca mama lor nu a dat dovada ca ar fi imorala. Chiar daca sansele sunt mici sau nule, eu cred ca merita sa ma lupt pt copiii mei si pt a-i avea aproape de mine zilnic.

Daca ati fi in locul meu, fiecare dintre voi ati face la fel, si anume ati incerca sa castigati un proces care pare a fi imposibil de castigat... pt ca fiecare parinte crede in sufletul lui ca copilului ii va fi mai bine langa el decat langa celalalt parinte.

Prin urmare, rog cei care nu raspund la subiect sa se abtina.

Nu imi face placere sa deschid un nou proces, dar imi iubesc copiii mai mult ca orice si de la nasterea lor am dovedit acest lucru.

Cred ca in urma tuturor eforturilor depuse de-a lungul anilor ca sa le ofer tot ce au acum merit sa fiu mai mult decat un bancomat si un tata de weekend si de vacante.

Nimeni nu ma poate condamna pt ca imi vreau copiii aproape de mine.

Ce s-a mai schimbat intre timp este si varsta lor...la divort ei erau mai micuti, s-a considerat ca trebuie sa stea cu mama lor pt ca erau prea mici, iar eu nu aveam atunci conditiile necesare.

Acum copiii sunt cu 3 ani mai mari, si conditiile mele s-au schimbat.

Mama lor, desi nu este de acord cu schimbarea locuintei la mine nu poate sa ma condamne, ea stie ca o fac pt ca-mi iubesc copiii. La fel nici eu nu am putut s-o condamn cand la divort a cerut locuinta lor la ea.

Doamna Romascanu, mi se pare ca chiar dvs, ati raspuns la alte topicuri deschise, spunand ca tatii care is doresc cu adevarat vor obtine stabilirea locuintei copiilor la ei si ca nu sunt rare cazurile.

Ori, acum inteleg ca mama lor ar trebui absolut sa faca ceva gresit cum ar fi sa nu se mai ocupe de copii sau s-o ia razna pt ca eu sa am sanse.

Pt informatia tuturor, exista in lumea aceasta barbati care isi fac meseria de parinte la fel de bine ca o mama sau chiar mai bine in anumite situatii.

Poi fosta sotie nu are nici un venit, nu ar avea din ce ii intretine daca eu nu as plati pensie. In grija ei, copiii beneficiaza doar de un procent din salarul meu.

In grija mea ei ar beneficia de 100% din salarul meu, lucru care eu cred ca e in interesul lor superior.

Pe urma, apartamentul fostei e modest si al meu cu conditii mult mai bune, deci nu ar fi in interesul superior al copiilor sa locuiasca intr-un apartament cu conditii mult mai bune?

Daca se face ancheta sociala, nu as avea eu un rezultat al anchetei mult mai fovarobil decat mama lor tinand cont ca le pot oferi copiilor mult mai multe?

Si eu si mama lor vom putea proba in aceeasi masura implicarea noastra in viata copiilor, de aceea, tot ce ne diferentiaza e parerea copiilor si ceea ce eu le pot oferi.

Copiii sunt si acum inscrisi la program prelungit, daca ar locui la mine, nu s-ar schimba nimic pt ca i-as lua de la scoala la ora 5 la fel ca si mama lor, serviciul imi permite acest lucru.

Prin urmare, eu nu am nevoie de sfaturi gen ''Lasa-i la mama lor'', daca vroiam sa-i las la ea nu as fi scris aici pe forum.

Singurele sfaturi de care am nevoie sunt acelea in care mi se indica cum sa procedez pentru a putea castiga un astfel de proces sau experiente ale persoanelor care au trecut prin situatii similare...

Si evident daca o impacare ar fi fost posibila, nu as fi pe acest forum.

Dar exista cineva care raspunde la subiect aici?

OK Cris1971, de nu-mi spuneti cum ar trebui sa pun problema pt ca sansele nu mai fie nule?

Va asigur ca cei 3 avocati au inteles ce doresc eu si ce doresc copiii...locuinta la mine, program de vizita pentru mama...Am explicat foarte clar ca nu doresc autoritate exclusiva sau decaderea din drepturi a mamei tocmai pt nu este o mama rea.

Raspunsul lor a fost ca daca audierea copiilor nu va fi aprobata pt ca ei sa spuna ce-si doresc nu sunt sanse ca locuinta sa fie stabilita la mine, situatia mea fianciara nefiind un argument suficient pt demonstra interesul superior al copiilor.

Chiar daca eu voi proba implicarea mea in viata copiilor, la fel va putea proba si mama lor pt ca si ea s-a ocupat de ei.

Dupa cum spuneam, singurul avantaj care il am fata de mama copiilor este aspectul financiar, de aceea am fost sfatuit sa astept pana cand copiii implinesc 10 ani cand este sigur ca parerea lor va fi luata in considerare

Prin incredintarea copiilor mie eu inteleg stabilirea locuintei acestora la domiciliul meu si un program de vizita pentru mama, nu decaderea sa din drepturi.

Nu am mentionat nicaieri in mesajele precedente ca doresc ca mama sa nu mai aiba autoritate parinteasca.

Am spus doar ca doresc ca baietii sa locuiasca la mine in majoritatea timpului si sa petreaca timp cu mama lor in weekenduri si vacante.

Am intrebat daca as putea obtine stabilirea locuintei copiilor la mine in conditiile in care nu pot sa probez ca mama lor e imorala, pot doar sa probez situatia mea financiara buna si interesul fata de copii de care am dat dovada de-a lungul timpului.

Am autoritate parinteasca comuna si un program de vizita destul de larg in comparatie cu alti tatici.
Locuinta a fost stabilita la mama. In momentul divortului nu aveam serviciu bine platit si aveam doar o garsoniera. Acum am un serviciu foarte bine platit si am un apartament bine dotat si amenajat.

Mama nu este de acord ca locuinta sa fie stabilita la mine si deci nu ne putem intelege amiabil, daca era asa nu as fi scris pe acest forum.

Mentionz ca acum sunt interesat doar de incredintarea copiilor mie, asta este ce imi doresc eu si ce-si doresc ei.


As dori sa cunosc opinia specialistilor sau a celor care au trecut prin situatii similare...In cazul in care audierea copiilor nu va fi aprobata, as putea castiga procesul de incredintare bazandu-ma doar pe faptul ca am o situatie financiara foarte buna si un apartament bine aranjat, ceea ce fosta nu are???

Buna ziua,

Sunt tatal a 2 baieti de 7 si 8 ani care doresc sa locuiasca cu mine si in vacante cu mama lor.

Sunt divortat dupa noul cod civil. Copiii imi reproseaza ca de ce nu ma impun in fata mamei lor astfel incat ei sa petreaca cu mine majoritatea timpului, ei nu inteleg ca eu trebuie sa respect o hotarare judecatoreasca si ca ei au fost incredintati mamei lor dupa decizia judecatorului si NU dupa decizia mea.

As dori sa obtin incredintarea copiilor, insa in urma consultantiilor cu 3 avocati, mi s-a spus ca nu am sanse decat daca demonstrez ca mama lor e nebuna, lucru care nu pot sa-l demonstrez pt ca nu ar fi adevarat. Mi s-a spus ca sunt sanse mari ca minorii sa nu fie audiati fiind sub 10 ani si am fost sfatuit sa mai astept macar 2 ani pana la deschiderea procesului.

Mentionez ca fosta sotie isi face bine meseria de mama si nu as avea reprosuri sa-i fac.

Singurul meu avantaj este ca eu am servici, ea nu are, eu fiind sursa ei si a copiilor de venit. Ea are un apartament modest, eu unul mai aspectuos si mai confortabil pt copii.

In rest, pot sa probez interesul meu intens pt copii + faptul ca le-am trimis bani mai multi decat stabiliti in sentinta. Pot sa probez ca le cumpar mereu cele necesare fara sa fie mentionat in sentinta.

A fost cineva in situatia mea pana acum?Cunoasteti cazuri similare in care tatal a castigat incredintarea fara sa demonstreze ca mama e imorala?Ce ma sfatuiti sa fac in continuare pt a putea castiga un astfel de proces?

Va multumesc, astept raspunsurile dvs.