Buna ziua, am si eu cateva intrebari in legatura cu mecanismul cambiei, din cate am inteles aceasta presupune anumite raporturi preexistente intre tragator si tras, mai exact tragatorul trebuie sa aiba un drept de creanta asupra trasului? pentru a putea ulterior sa ii ceara sa accepte cambia? mai exact ceva asemanator ca in cazuul compensatiei? o obligatie contra aultei obligatii?
O alta intrebare este legata de gir,ce presupune acest mecanism? si cand poate fi aplicat din cate inteleg eu tragatorul este primul girant iar beneficiarul este primul giratar?iar apoi la randul sau beneficiarul daca va dori sa transfere cambia mai departe va deveni girant fata de ulteriorul benefiar, respectiv viitorul giratar?
O alta intrebare este legata de acceptarea cambiei de catre tras, inteleg ca acesta nu este obligat sa accepte? Adica la scandenta beneficiarul se indreapta impotriva trasului iar daca acesta nu accepta ( ceea ce inseamna ca acceptarea se face doar la scadenta cambiei?) se poate indrepta impotriva girantilor anteriori iar obligatia finala ii revine tragatorului daca niciunul dintre acestia nu vor plati?
Iar in legatura cu avalul cum poate obligatia asumata prin acesta sa ramana valabila atat timp cat obligatia pe care a garantat-o ar fi nula (potrivit art 35)? nu ar insemna ca in acest caz avalul ar ramane lipsit de obiect?
La articolul 45 din legea cambiei alineatul 2spune ca daca debitorul este in intarziere cu plata, posesorul poate cere ca suma sa fie platita in moneda tarii.. ceea ce nu inteleg eu este termenul de posesor si debitor, adica posesorul cambiei se refera la beneficiar, respectiv la cel care ulterior beneficiarul i-a inmanat cambia prin gir? sau la tragator? iar debitor se refera la tras?( dar in cazul in care trasul nu accepta cambia atunci debitor va fi giratarul anterior, putat sa fie chiar tragatorul?)
La data de 15.10.2012, A a încheiat cu SC AllTele SA un contract de abonament de servicii de telefonie mobilă. Prin condițiile generale anexate contractului creditoarea s-a obligat să presteze servicii de comunicații electronice, iar debitoarea s-a obligat să plătească tariful pentru aceste servicii, în termen de cel mult 14 zile de la emiterea facturilor către creditoare, în caz de întârziere în efectuarea plății, debitoarea fiind obligată să plătească penalități în cuantum de 0,5% pe fiecare zi de întârziere, aplicate la suma restantă.
A nu a plătit facturile emise pe lunile ianuarie-martie 2013 în cuantum de 1175 lei.
SC AllTele SA se adresează instanței cu o cerere prin care solicită ca A să fie obligat la plata serviciilor de telefonie mobilă pentru perioada ianuarie-martie 2013, precum și la plata penalităților aferente în cuantum de 2.000 lei, calculate de la momentul scadenței fiecărui debit și până la momentul introducerii cererii de chemare în judecată.
Prin întâmpinare A se apără invocând calitatea sa de consumator în raport de reclamantă. Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta se apără arătând că nu pot aplica dispozițiile Legii nr. 193/2000 întrucât clauza privind prețul și obiectul contractului a fost negociată direct cu A. Totodată, reclamanta arată că și în situația în care ar aplicabilă această lege, sancționarea societății se poate face doar potrivit art. 8 din lege și nu în cadrul unei acțiuni în justiție.
Ce solutie va da instanta?
La data de 12.10.2011, B îi trimite prin e-mail o ofertă lui A ce are ca obiect elaborarea și livrarea de către acesta din urmă, a documentației necesare pentru proiectarea unei mașini de teren. La data de 25.01.2012, A îi livrează lui B planurile realizate, urmând ca B să îi transmită lui A comentariile pe care le are în legătură cu aceste planuri până la data de 5.02.2012. Odată cu primirea planurilor, B îi plătește lui A jumătate din prețul indicat în ofertă, plată pe care A o primește.
Având în vedere că B nu a transmis comentariile în termenul convenit, A face o acțiune în instanță prin care solicită constatarea caducității ofertei din 12.10.2011.
Ce soluție va pronunța instanța?
La 1.10.2011, printr-un contract incheiat in forma autentica, Primus ii vinde lui Secundus un teren in suprafata de 500mp.Prin acelasi contract,Primus i a vandut Tertius construtia cu destinatia de locuinta aflata pe o suprafata de 200mp. din acel teren.
1.Intrucat notarul public a omis sa solicite efectuarea formalitatilor de publicitate, la 2.10.2011, Tertius a solicitat inscrierea in cartea funciara a dreptului de prorprietate asupra constructiei si a unui drept de superficie asupra intregului teren.Registratorul de carte funciara a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra constructiei, dar a refuzat inscrierea superficiei, motivand ca, in conformitate cu art 888 CCiv., inscrierea in Cartea funciara se face in baza actului autentic notarial, ori in cazul de fata, nu exista un act autentic notarial care sa constate constituirea unui drept de superficie.Sesizata cu plangere impotriva incheierii registratorului, judecatoria a dispus intabularea superficiei asupra terenului, astfel cum s a solicitat de catre Tertius. E corecta solutia instantei?
2.Aveti in vedere situatia descrisa initiat la data de 5.10.2011, Tertius si-a inscris drepturile in cartea funciara.La 10.10.2011, in urma unui cutremur, constructia s-a ruinat.Imediat dupa curatarea zonei, Tertius a inceput sa construiasca o noua casa, pe o suprafata de 300mp.Intrucat tertius a refuzat sa dea curs solicitarilor sale in sensul sistarii lucrarilor,secundus s-a adresat instantei de judecata, cerand obligarea lui Tertius la desfiintarea lucrarilor deja efectuate pe teren.Ce solutie va pronunta instanta?Cum ati fomula obiectul acestei cereri de chemare in judecata?
3.Aveti in vedere situatia descrisa initial.Dupa inscrierea drepturilor in Cartea funciara,Tertius i-a constituit lui Quartius un drept de uzufruct asupra constructiei.Quartius si-a inscris dreptul in Crtea funciara.La moartea lui Tertius, in baza testamentului acestuia, constructia i-a revenit in proprietate lui Secundus.In aceste conditii,Secundus i-a interzis lui Quartius sa utilizeze casa.Quartius a formulat o cerere de chemare in judecata impotriva lui Secundus, solicitand ca acesta sa fie obligat sa-i permita sa foloseasca imobilul.In aparare,Secundus a aratat ca in primul rand, constituirea unui uzufruct asupra casei presupune si acordarea unui drept de foloseinta asuprea terenului, ori, Tertius era doar superficiar si nu putea dezmembra dreptul de proprietate asupra terenului precum si ca, in al doilea rand, in orice caz, Quartius nu poate formula o actiune confesorie impotriva proprietarului insusi.Ce va hotara instanta?
avocatnet.ro explicăm legislația
