Vecini gălăgioși, copii care aleargă prin casă.
De aproximativ 2 ani, am o problema cu vecinul de deasupra mea, care are 2 copii. În fiecare zi fac zgomot infernal, fug prin casă, tropaie, sar din pat direct pe podea, trântesc jucării, trântesc scaune, etc. Copiii își încep activitatea la ora 6.30-7.00 dimineața, prin urlete, urlete și ale părinților, alerga prin casa de zici ca e cutremur. Nu merg la grădiniță și nici nu am văzut sa ii scoată afara, prin parc, ca sa-si consume energia. Părinții sunt foarte comozi, nu prea ies din casa și lasa copiii sa facă ce vor, fiindcă, deh, sunt copii.
Am încercat de fiecare data sa rezolv problema pe care amiabila timp de aprox 2 ani, am vorbit frumos, civilizat, dar am fost tratați cu indiferenta și răspund,, ce sa le fac? Sunt copii! ", ba chiar iti rad în batjocura, și tot ei se simt deranjați ca le atragem atenția.
Noi nu prea stam pe acasă fiindcă mergem la job, ne trezim la 7.30, dar pana la ora aia, nici nu putem sa mai dormim , fiindcă copiii tropaie prin casa pe la 6.30. Sâmbăta și duminica nici nu mai discutăm sa ne odihnim măcar pana la 8.00. Stam și ne uitam pe tavan. Efectiv duduie tavanul. Suntem persoane active, ieșim în timpul liber prin parc, plimbări la munte, dar când ajungem acasă, zgomotul deranjant continua sa ne dea bătăi de cap, de nu-ți mai vine sa stai în propria casa. Nici la tv nu poți sa te uiți.
Câteodată le atrag atenția, când este prea târziu, bătând scurt în țeavă, dar chiar am auzit ca părintii ii încurajează pe copii sa facă și mai rău, și ne înjură. De multe ori și adulți fac zgomot intenționat și ii auzim zicând, ,,hai sa vedem ce o sa facă, o sa cheme politia?,,
Zilele astea de sărbători, a fost frumos afară, soare, nu i-a scos deloc afară, s-a auzit numai urlete, bocete, bubuituri în pardoseala. Și noi am crescut la bloc, dar înțelegeam când ni se spunea ca ,,nu e voie sa deranjezi pe alții,, și nu alergam prin casa. Nu suntem absurzi, știm cum se creste un copil, băiatul are 18 ani, dar niciodată nu a alergat prin casa, se juca frumos, cuminte, soțul ieșea zilnic cu el în parc ca să-și consume energia. În ziua de azi nu ai voi sa le atragi atenția mamelor tinere, ca copiii lor deranjează, tot ele sar și te înjură. Nu suntem obligați sa contribuim la creșterea copiilor lor, fiindcă nu sunt în stare sa le dea o educație.
Spuneți-ne va rog, ce e de făcut, fiindcă suntem disperați, nu putem sa stam liniștiți în casa noastră. Problema s-a agravat de când i-am tot oprit sa ajungem la o înțelegere, si ei fac zgomot intenționat, chiar trag scaune prin casa. Se poate judeca pe civil acest caz?
Va mulțumesc!
Inainte sa trageti concluzii gresite, mai cititi inca o data mesajul meu, am cerut sa mi se spuna care imi sunt drepturile, tinand cont ca tata are dreptul de uzufruc viager, spunand pe scurt povestea, nu sa ma judecati si sa va dati cu presupusul fara sa stiti miezul problemei. Bunicii pentru mine au fost parinti, au avut bani sa traiasca, au avut pamant mult, curte plina cu animale si pasari, le-au placut sa munceasca pana la moarte, au fost foarte gospodari, iar legat de impozit a fost decizia bunicului fiindca au avut bani si si-au permis, au facut-o pentru noi, n-au avut pretentii… asa cum probabil o sa faceti si dvs pentru copiii dvs. Bunicii au fost ajutati de fiecare data si de mine si de tata, au lasat clar cine sa-i inmormanteze si sa le faca datinile crestinesti lasand de la cavou, cosciug facut, haine, etc si un cec. Au facut actul la notar ca sa fie siguri ca imi ramane mie si sa nu abia parte mama vitrega si baiatul ei, notarul a cerut sa fie cu clauza, nu i-a abandonat nimeni. Eu sunt la o distanta de 80 km de casa bunicilor, am casa mea, n-am sa ma mut acolo si nici nu vreau sa vand, vreau sa o pastrez ca amintire de la bunicii mei si sa fie casuta mea de vacanta. Tata locuieste la 18 km de casa bunicilor, are casa lui, nu vrea sa se mute acolo, vrea sa vindem casa sa ii dau si lui jumatate din pret, la insistentele mamei vitrege, si fiindca nu sunt de acord si nu o accept pe mama vitrega incearca sa se razbune.
Liliana Gradinaru a scris:
Eu sunt de acord cu raluk0207, miroase a simulatie. Bunicii nu au bani sa traiasca, motiv pentru care incheie un contract de intretinere. Totusi, desi imobilul e al dv., ei va platesc impozitul. Dar dv. ii hraniti, ii duceti la medic pentru ca ei nu isi permit.
E o fractura de logica undeva sau e ceva ce nu cunoastem si ne scapa. Cert e ca, asa cum e acum, povestea nu sta in picioare. Un om care intretine oameni batrani are cheia, stie casa, praseste o brazda, dupa deces are actele si tot. Daca lucrurile nu stau asa inseamna ca ori e ceva ce nu se intelege aici ori e un alt act in fapt.