Activitate ContSters42707

Si acum, surpriza: Alexa e de la Alexandra. Si nu am dat cu piatra, ci vorbeam la modul general. Daca pe fatuca respectiva doar atat o duce capul, treaba ei. Dar e destul de frustrant sa vezi cum unele muieri isi folosesc "echipamentul din dotare" numai pentru a distruge 2 vieti dintr-un foc (sau poate mai multe!).
Iar daca era sa fiti pe atat de obiectiva pe cat ar trebui, stimata AVLIL, i-ati fi comunicat nenorocitului nostru (scuzati exprimarea) de ce posibilitati dispune pentru a-si mai linisti constiinta.
Dar...in acest caz, e cam mult sa cerem obiectivitate de la o ... femeie, nu? :)

O alta latura a problemei: o data copilul recunoscut, daca mai tarziu afli ca, de fapt, NU era al tau, platesti pensie urmatorii 26 de ani, in ciuda faptului ca nu e copilul tau biologic, fiindca recunoasterea copilului nu poate fi retractata.
In cel mai rau caz, in procesul de stabilire a paternitatii ajungi la concluzia ca juniorul e al tau si ai de platit pensie de la nastere (25% din salariu) plus cheltuieli de judecata (inclusiv testul ADN, care am inteles ca e cam pe la 2000 RON). Dar, daca exista cea mai mica indoiala ca e al tau... ai de ales intre a trece printr-un proces sau a plati toata viata pentru copilul altcuiva.
Mamele din Romania, fie ele de 18 sau 35 de ani, ar trebui sa inceapa sa-si asume responsabilitatea pentru copiii ce-i concep, de multe ori de la sine putere, fara a-i intreba pe respectivii daca vor sa devina tati sau nu. Iar cei care cred ca venirea pe lume a unui copil trebuie sa fie intotdeauna un motiv de bucurie... mai treziti-va la realitate! In lumea asta descreierata, numai de copii nu-ti arde! Ce-i asa minunat in a avea un copil caruia sa nu ai ce sa-i pui pe masa?

Domnule Tatu, precum ziceam, medierea nu este o optiune.
Doamna Romascanu, va multumesc pentru raspunsul cuprinzator. Ati zis bine: procesul a trecut deja de fond, apel si recurs la Curtea de Apel si acum e in rejudecare. Din pacate, bancul respectiv se aplica si aici. Acum nu mai are rost sa explic cati bani a incasat respectiva doamna avocat numai pentru a pierde timpul aiurea :tomato:. Am pierdut 3 ani din viata si bani cu carul si...degeaba. Tare rau imi pare ca nu exista malpraxis la avocatura.:(
Oricum, in concluzie... totul depinde de avocata de acum, daca e capabila sa-si construiasca un caz "beton" :luck: mie!
Daca nu...alti bani, alta distractie!:(( Va multumesc foarte mult tuturor pentru raspunsuri! :">

Motivele sunt multe. Unele tin de fosta avocata, altele de partea adversa...prin faptul ca insista la o impartire 50-50 desi actele demonstreaza ca nu a participat efectiv cu mai mult de maxim 15%, dar mizeaza foarte mult pe exprimarea magica "contributia in gospodarie".
A fost o serie de greseli care au dus la rejudecare. Intrebarea mea ar fi fost pana cand poate taragana partea adversa acest proces, desi pozitia ei nu este sustinuta de documente, dar se pare ca acest lucru nu conteaza in fata judecatorilor.X-( Deja acest proces a durat prea mult si chiar nu stiu ce sa fac sa se puna punct o data pentru totdeauna. Precum spuneam anterior, o cadere la invoiala iese din discutie.:(

Imi poate spune si mie cineva (din propria-i experienta) cam cat poate dura un proces de partaj, luand in considerare ca dureaza deja de 3 ani si este in rejudecare la tribunal?
Am auzit o varianta care spunea ca poate dura si 10 ani!:((:((:((
Cate re-re-rejudecari (#-o) pot interveni pana la solutionarea procesului?
Nu se poate face nimic pentru ca partea adversa sa nu tot atace deciziile pana la adanci batraneti? (in afara de caderea la intelegere, care pur si simplu e imposibila)

Multumesc! :love2:

In afara de salarii, ea nu a contribuit cu nimic. Zica ca a primit bani de la mama ei, dar nu are cu ce dovedi asta (pentru ca sunt minciuni). Eu ma gandesc ca orice ar fi, munca in gospodarie nu echivaleaza cu 70.000 de euro in 9 ani de casnicie (diferenta dintre venituri).
Care e principiul dupa care se ghideaza judecatorii in aprecierea acestei contributii? (citisem undeva ca minimul pe economie)

Am si eu o intrebare la categoria asta: el dovedeste ca a avut venituri de 8 ori mai mari decat ale ei, dar ea cere in apel apartamentul (si cote 50-50) fiindca are custodia copilului minor (pentru care primeste o pensie exagerat de mare), care sunt sansele ca ea sa primeasca, totusi, apartamentul?
Stiu ca partajul nu priveste copiii minori, dar asta e teoria. Pe noi practica ne omoara. In general, se lasa judecatorii "santajati" emotional de mame care pretind mai mult decat li se cuvine numai pentru ca au custodia copiilor? (desi legea 272/2004 interzice folosirea copiilor de catre parinti pentru a influenta deciziile autoritatilor publice)

Pai atunci legea nu o mai respecta nimeni? Judecatorii taie si spanzura dupa bunul lor plac? Eu cum dovedesc atunci ca judele "tine" cu partea adversa si eu sunt lezat de asta? Chiar nu se aplica legea unitar in tara asta? Ce poti face impotriva unui asemenea jude? De-l recuzezi, iar se amana cauza si tot ce vreau eu e sa se termine o data pentru totdeauna, cat inca am mintea intreaga!!!:O :O:O

MULTUMESC MULT DE TOT!!:D:D:D E perfect! Sper sa functioneze! !:)

Cauza se afla deja la a 5-a infatisare si ma intereseaza cum sa fac sa nu se mai tot amane. Apelul a fost intentat de partea adversa, care nu a depus acte in primele 3 infatisari. La a 4-a a depus note scrise si documente neoficiale, la care intentionez sa raspund tot cu note scrise si acte oficiale care sustin declaratiile mele. Ma intereseaza sa stiu cu cat inainte de a 5-a infatisare sa le depun, ca partea adversa sa nu mai traga de timp, asa cum face de 2 ani de zile!

Deci termenul acela de 5 zile nu se respecta? Daca judelui ii este simpatica partea adversa, eu sunt la mila lui? Nu pot invoca nimic legal?