Bună ziua,
Mai jos descriu o situație pentru care cer sprijinul celor cu expertiză în domeniu, cu mulțumiri anticipate.
În urma măsurătorilor cadastrale au rezultat suprafețe în plus față de actele de proprietate (menționate în certificatul de moștenitor) și care depășesc procentele prevăzute de L7/1996. La îndrumarea firmei de cadastru, am ales să urmăm procedura de notare a posesiei pentru suprafața în plus, potrivit art. 41-(1), (3)-lit.c din L. 7/1996. Pentru aceasta am întocmit un PV de vecinătate care a fost semnat de toți vecinii.
Următorul pas ar fi înscrierea modificărilor în registrul agricol, potrivit O.G.28/2008 (cu modificările și completările ulterioare), art.8-(1), art.11-(1)-a) și a Normelor tehnice privind modul de completare a registrului agricol pentru perioada 2020-2024 din 23.01.2020, art.6-(2) și art.8-(3), pentru a putea obține celelalte documente prevăzute de L7/1996 (istoricul de rol fiscal și certificatul de atestare fiscală), însă aici ne-am poticnit și nu găsim ieșire.
UAT refuză înscrierea modificărilor în registrul agricol cu privire la suprafețele rezultate în urma măsurătorilor cadastrale efectuate de firmă autorizată în scopul primei înregistrări a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară:
- teren intravilan: suprafața în plus = aprox. 600mp;
- teren extravilan: suprafața în plus = aprox. 500mp.
(zonă necooperativizată)
Argumentele UAT:
- suprafețele rezultate în plus la măsurători față de cele prevăzute în actele de proprietate depășesc procentele stabilite prin legea cadastrului nr. 7/1996 (cu modificările și completările ulterioare) și Ordinul nr.600 al A.N.C.P.I (5%, respectiv 15%);
- orice modificare a datelor înscrise in registrul agricol se face cu respectarea prevederilor O.G. nr. 28/2008 privind registrul agricol, coroborate cu cele ale Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, ale Ordinului A.N.C.P.I. nr.600/2023;
- conformarea potrivit art. 98, 99 și 100 din Ordinului nr.600 al A.N.C.P.I. și obținerea în instanță a unei hotărâri judecătorești definitivă pentru modificarea in plus a suprafeței imobilului peste procentele prevăzute de lege, conform art. 100 din Ordinul A.N.C.P.I. nr. 600/2023.
Contra-argumentele mele:
- În opinia mea, UAT nu respectă prevederile O.G.28/2008 (cu modificările și completările ulterioare), art.8-(1), art.11-(1)-a) și a Normelor tehnice privind modul de completare a registrului agricol pentru perioada 2020-2024 din 23.01.2020, art.6-(2) și art.8-(3) (și, de aici, nici respectarea L 227/2015 privind Codul Fiscal - cu modificările și completările ulterioare – art. 466-(6)), adică înregistrarea în R.A. pe baza „…declarației date pe propria răspundere sau pe bază de documente, de capul gospodăriei…” (deci, o acțiune pur declarativă și/sau susținută de documente, în cazul de față: planul de amplasament și delimitare a imobilului și procesul verbal de vecinătate - chiar dacă nu este cerut de O.G.).
- L 7/1996 nu reglementează registrul agricol (RA). Că are prevalență privind înscrierea în RA a imobilelor, după ce acestea sunt înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară este de necontestat, dar nu este cazul meu – de aceea nu înțeleg de ce este invocată L7/1996 în cazul unor imobile aflate la prima înscriere în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;
- chiar și acceptând că în acest caz s-ar corobora (așa cum susține UAT) OG28/2008 cu L7/1996, trimiterile la art. 98, 99, 100 din O600/2023 sunt inadecvate deoarece aceste articole fac referire la imobilele care sunt deja înscrise în cartea funciară – neaplicabile în cazul de față, care se referă la situația primei înregistrări a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară și la modalitatea legală de rezolvare a situațiilor în care suprafețele în plus depășesc acele procente prin notarea posesiei asupra suprafețelor în plus (potrivit art. 41-(1), (3)-lit.c din L. 7/1996).
Dacă rezultatele măsurătorilor cadastrale efectuate în condițiile legii nu sunt înregistrate în RA de către UAT se intră într-un blocaj în ce privește accesarea procedurii de notare a posesiei, ori, atunci, ce rost ar mai fi avut ca legiuitorul să adopte acest art. 41-(1), (3)-lit.c?! În plus, adaug faptul că, în opinia mea, prerogativele aplicării L7/1996 sunt acordate A.N.C.P.I., această instituție având dreptul și obligația ca, în urma analizei dosarului depus, să accepte sau să respingă demersul.
Am solicitat sprijinul Prefecturii, în baza prevederilor OG 28/2008, art. 7 (1) și (4) (adică au responsabilități pe subiect), care mi-a confirmat că eu înțeleg corect legea, dar dumnealor nu pot influența decizia unui funcționar și mi-au recomandat să mergem în instanță pe contencios administrativ.
Trag, de asemenea, concluzia că, cel puțin pe acest palier al activității funcționarului (registrul agricol), acesta nu are nivel ierarhic care să-l poată trage la răspundere și de aici nu este decât un pas până la abuzuri.
1. Am dreptate sau îmi scapă ceva? Vreo prevedere legală, alta decât OG28/2008, care să nu permită înregistrarea suprafețelor în plus?
2. Cum ies din situația asta fără să merg în instanță fie pe acțiune în constatare (cum zice UAT), fie pe contencios administrativ. (Apreciez că, pe lângă faptul că ne este obstrucționat accesul la o procedură legală, suntem îndemnați să mergem în instanță pentru o speță care, în opinia mea, are rezolvare prin simpla cunoaștere și aplicare a legii de către funcționarul public, sufocând astfel instanța cu spețe inutile și cheltuind timp și bani - de ambele părți - în mod nejustificat. )
In legatura cu ajutoarele sau indemnizațiile acordate cu prilejul ieșirii la pensie potrivit legii 284/2010, legiuitorul a suspendat anual acordarea acestora prin acte normative ulterioare, succesive. Termenul prescriptiei extinctive (3 ani) curge de la data nasterii dreptului material, adica de la data iesirii la pensie.
Intrebare:
- prescriptia extinctiva este intrerupta de aceste acte normative ulterioare care suspenda acordarea dreptului material, sau partea in defavoarea careia curge termenul de prescriptie isi pierde dreptul material la actiune dupa implinirea celor 3 ani de la iesirea la pensie?
Cu alte cuvinte, daca suspendarea inceteaza (sa zicem) la 10 ani de la iesirea la pensie: 1. mai pot beneficia de acest drept? 2. mai sunt indrituit sa il revendic, inclusiv prin actiune in justitie?
Chiar nu poate nimeni sa ajute cu raspunsuri la intrebarile 2, 3 si 5?
Din partea unui specialist ar interesa un raspuns la intrebarea nr. 3. Mi-e greu sa cred ca poate oricine merge la primarie si cere transferul unei proprietati fara anumite acte legale.
Sunt convins ca sunt pe acest forum specialisti in dreptul civil pe spete de genul acesta care pot sa ne lumineze si sa ne indrume spre o cale de urmat prin care sa se economiseasca timp, efort, nervi si, de ce nu, bani.
Multumesc pentru raspuns si promptitudine!
Este un raspuns pe care il banuiam la punctele 1 si 4. Intereseaza mai mult raspunsurile la 2, 3 si 5.
Daca mama si fratele nu prezinta (nu au, nu vor etc.) un act de vanzare-cumparare celorlati 2 frati, poate fi banuita cea de-a doua situatie, de aceea raspunsurile la 2, 3 si 5 sunt cele mai asteptate, la care se adauga si intrebarile:
6. Cum se poate afla unde si cum "a disparut" (adica in acte doveditoare) terenul, daca el nu apare in masa succesorala?
7. Are primaria obligatia (mai ales in fata celor 2 frati, care nici nu sunt rezidenti ai comunei si nici nu au proprietati in comuna) sa raspunda la intrebarea unde este terenul?
Stiu ca pare absolun jenant si hilar ca in familie sa fie astfel de aspecte neimpartasite, dar "viata bate filmul" ....
Buna seara,
Speta pentru care as dori sa va exprimati parerile suna asa:
- trei frati si o mama vaduva;
- nu s-a facut succesiunea in urma decesului capului familiei;
- inca din timpul vietii defunctului, unul din frati a construit in anul 1999 o casa pe un teren aflat in rolul parintilor;
- dupa decesul capului familiei ceilalti doi frati au incercat sa afle cum a fost posibila construirea casei de catre frate pe terenul parintilor (din motive de distanta, ocupatie etc nu s-a discutat subiectul pana in momentul acela) – raspunsul mamei fiind ca inca din timpul vietii defunctului a fost vandut terenul cu pricina fratelui, insa nu a fost prezentat nciun act de vanzare-cumparare pe motiv ca nu este la indemana (!?);
- se cunoaste faptul ca in mediul rural, deci si in aceasta zona/comuna, se practica trecerea unui teren in alt rol in registrul agricol (probabil printr-o declaratie data la primarie) – fiind chiar cazul (recunoscut) al unui teren preluat de acelasi frate de la o matusa (cu acordul si sustinerea mamei);
- exista, deci, banuiala ca s-a procedat in acelasi mod si cu terenul parintilor, pe care fratele a construit casa.
Inainte ca fratii sa fac vreun demers, se doreste cunoasterea prevederilor legale si identificarea cailor de actiune:
1. Daca exista un act de vanzare-cumparare nu se poate face nimic (cauza pierduta, sau as spune inexistenta) – ADEVARAT sau FALS?;
2. Daca s-a cedat terenul de catre parinti prin transcriere (nu stiu daca este termen corect!) in registrul agricol, fara act de vanzare-cumparare, fie printr-o intelegere cu persoana de la reg. agr., fie printr-o declaratie data la primarie (in fata secretarului, daca imi amintesc corect ca ar prevede legea) poate fi atacat cazul in justitie (drept civil)? ADEVARAT sau FALS?;
3. Exista o prevedere legala, relativ la perioada cand a fost construita casa-1999, care interzice transcrierea dreptului de proprietate in registrul agricol fara acte doveditoare, numai pe baza unei declaratii? Daca ADEVARAT atunci care este aceasta?;
4. Exista o perioada de prescriptie extinctiva in aceasta speta?
5. Care ar fi demersurile pe care considerati ca ar trebui sa le intreprinda cei doi frati pentru reconstituirea dreptului mostenit?
avocatnet.ro explicăm legislația
