Prin Decizia ICCJ - RIL nr. 3/2020 s-a stabilit faptul că, proporționalitatea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților nu va putea fi analizată pe calea recursului, neîncadrându-se nici la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 și nici la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă.
Așadar, dacă de exemplu prima instanță de judecată obligă partea care a pierdut un proces să plătească, cheltuieli de judecată de un milion de euro (sau valoarea acestei sume in lei), în condițiile în care să spunem că valoarea litigiului între părți era de 20.000 lei, partea care a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată de 1 milion de euro și care nu mai are decât calea de atac a recursului, chiar nu mai are nici un mijloc de apărare? Adică ne aflăm în situația în care dacă un judecător ale cărui intenții pot fi nu întotdeauna cele mai oneste te obligă la plata unor cheltuieli de judecată nejustificate, chiar nu mai ai drept de apărare? Legislația din România nu îți dă voie să te aperi in nici un fel împotriva unor cheltuieli avocațiale abuzive în situația în care singura cale de atac pe care ti-o da legea este recursul? Va multumesc.
Daca formulez un apel in perioada starii de urgenta, acesta va fi anulat de catre instanta de judecata? Nu am dreptul de a formula un apel in perioada starii de urgenta? Trebuie neaparat sa astept terminarea starii de urgenta pentru a formula apelul? In mod sigur instanta poate anula un apel formulat in perioada starii de urgenta?
Se poate face revizuire conform art. 509 din Codul de proc. civ. impotriva unei sentinte care nu este definitiva? Dar impotriva unei sentinte prin care nu s-a solutionat fondul, in sensul ca plangerea contraventionala a fost respinsa ca tardiva fara a se solutiona fondul? Multumesc.
Va rog sa mă lămuriți dacă, după intrarea în vigoare a HG nr. 119/2019,
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 46/2018 privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului National pentru Achizitii Centralizate si pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 502/2018, instituțiile publice deconcentrate (care au personalitate juridica însă sunt subordonate unei instituții centrale din București), nu mai pot face singure achiziții, decât prin intermediul Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate?
Precizez că la art. 6 din Normele aprobate prin HG nr. 119/2019, se arată că, utilizatorii principali au obligația să se înregistreze în Registrul Utilizatorilor.
De asemenea, la art. 2 alin. 1 litera g) din OUG nr. 46-2018, utilizatorul principal este definit ca fiind, „autoritatea contractanta care este institutie centrala, organism de drept public care functioneaza in subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea institutiei centrale ori in asociere de institutii care cuprinde cel putin o institutie centrala sau un organism de drept public care functioneaza in subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea institutiilor centrale”.
Va multumesc anticipat!
O persoana este detasata pe postul ocupat de un salariat titular care este in concediu medical. Dupa o vreme cel aflat in concediu medical isi inceteaza contractul de munca. In aceste conditii, ce se intampla cu salariatul detasat, ii inceteaza si lui detasarea?