Multumesc, asta este si raspunsul pe care l-am dat si eu la randul meu, dar, reprezentantii angajatoruui au invocat faptul ca orice Act aditional modifica CCM in vigoare si prin urmare este ca si cum am avea un CCM nou, in extenso vorbind desigur, iar aceasta modificare ar intra sub incidenta noii legi, adica 367 care stabileste o alta ierarhie si procedura in ceea ce inseamna reprezentativitatea partilor semnatare si care arunca un semn de ilegitimitate asupra reprezentantilor care si-au obtinut mandatul pe prevederile vechii legi, in speta 62/1018. Prin urmare, legal vorbind, care sunt argumentele in favoarea mentinerii reprezentativitatii mandatului reprezentantilor salariatilor? Va mai aduc un argument in favoarea parerii dv. dar care tine tot de o extensie a interpretarii noii legi: "Articolul 183
(1) Reprezentativitatea organizaţiilor sindicale şi patronale, constatată anterior intrării în vigoare a prezentei legi,
îşi produce efectele până la expirarea termenului pentru care a fost constatată prin hotărâre judecătorească". In opinia mea, prin similitudine, sau simetrie, desi nu sunt mentionati la acest articol, cred ca si reprezentantii salariatilor ar trebui sa se bucure de aceasta prevedere pentru ca si ei au obtinut reprezentativitatea si mandatul pe prevederile vechii legi.
Reprezentativitatea reprezentantilor salariatilor, constatată anterior intrării în vigoare a legii 367/2022, îşi produce efectele până la expirarea termenului pentru care a fost constatată, similar organizatiilor sindicale si patronale, sau mandatul reprezentantilor salariatior inceteaza de drept de la data intrarii in vigoare a respectivi legi? Adresez aceasta intrebare intrucat Legea 367/2023, care abroga vechea lege 62/2011 a Dialogului social, modifica substantial termenii de negociere a CCM, cel putin in ordinea prioritatii partilor indreptatite si chemate la negociere cat si a procentului de reprezentativitate in ceea ce priveste sindicatul reprezentativ, si NU se face nicio mentiune expresa la continuitatea sau incheierea mandatului de reprezentare si de semnatari ai CCM pe vechea lege. In opinia mea, ar trebui ca si reprezentantii salariatilor care au obtinut mandatul pe legea 62?2011 sa fie in continuare parte a Dialogului Social, pe baza unuia dintre principiile similaritatii, similitudinii sau simetriei, si sa participe la negocierea unor modificari sau completari la CCM aflat in derulare, prin incheierea si inregistrarea de Acte aditionale, in calitate de parte semnatara initiala. Multumesc!
Stimate domn, 1. cu tot respectul, si-mi cer scuze ca indraznesc, dar va rog sa-mi permiteti sa va corectez, sunteti in eroare legat de definitia SRR, daca veti consulta Legea 41 veti vedea ca suntem un serviciu public autonom de interes national "LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Romane de Radiodifuziune şi Societăţii Romane de Televiziune (actualizată până la data de 18 decembrie 2003*)
EMITENT
PARLAMENTUL
**) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 124 din 22 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 22 iunie 1998, dându-se textelor o noua numerotare.
Legea nr. 41 din 17 iunie 1994 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 18 iunie 1994 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 89 din 24 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 decembrie 1997 (aprobată prin Legea nr. 69 din 2 aprilie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 7 aprilie 1998).
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 1
Se înfiinţează Societatea Romana de Radiodifuziune şi Societatea Romana de Televiziune, ca servicii publice autonome de interes naţional, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Romane". Practic asa ne defineste legea si NU, NU suntem institutie publica, desi controlul parlamentar se exercita periodic, la prezentarea raportului de activitate, la propunerea de noi membrii in C.A. la terminarea mandatului sau in caz ca raportul de activitate este respins, si de avizare a lor cat si la votarea bugetului alocat SRR. asa ca, va rog sa nu faceti aceeasi eroare ca cei de la Ministerul de Finante care ne asimileaza institutiilor publice.
Prin urmare, desi suntem finantati de la buget, asa cum am spus, in proportie de 95%, totusi, prin forma de organizare ne deosebim clar de o institutie publica si de stat cat si de o autoritate publica!!!
2. Pe cale de consecinta, HG nr.714/2018 NU ar trebui sa ni se aplice, din motive lesne de inteles si pe care tocmai le-am expus putin mai sus,
Si 3, desi si eu am sustinut ca ne putem raporta la cele doua acte legislative, Lg.72 si O.G. 16 cand se stabileste plafonul diurnelor de detasare/delegare, totusi Serviciul Juridic ma contrazice si-mi transmite extrem de ferm ca ni se aplica HG 714?!?. Din aceste motive practic eu doresc sa aflu care legislatie ni se aplica si cu precizarile si prevederile aferente, ca sa pot contrazice si demonta toata argumentatia lor.
Va multumesc.
P.S.Credeti-ma, aveti toata consideratia si aprecierea mea si mi-ati de un real ajutor daca ati reusi sa-mi furnizati aceasta informatie, cu atat mai mult cu cat nici Ministerul de Finante, nici cel al Muncii si Solidaritatii Sociale ori Curtea de Conturi, NU au vrut sa-mi dea un raspuns clar la interpelarea mea: "care este valoarea concreta, cuantificabila a diurnei interne si externe in prezent".
Stimate domn, sunt angajat in Societatea Romana de Radiodifuziune, si desi suntem platiti in proportie de 95% de la bugetul de stat, in urma anularii taxei radio-tv, NU suntem bugetari pentru simplul motiv ca functionam in baza unei legi speciale, in speta Legea 41. Prin urmare, suntem un serviciu public de interes national si NU suntem bugetari, desi, in unele situatii suntem asimilati lor. Prin urmare, sele doua legi invocate ni se aplica si noua, sau putem lua drept referinta legea 72/2022 si O.G. 16/2022? Si concret, revin cu intrebarea, valoara diurnei interne este de 20 lei pe zi sau de 50, suma aceasta fiind maxim deductibila conform legilor invocate de mine putin mai sus. Multumesc.
Buna ziua, cred ca trebuie sa fac o precizare, lucrez intr-o institutie care are in proportie de 95% finantare de la bugetul de stat, dar fara a fi bugetara, functonam in baza unei legi speciale. Prin urmare, concret, care este valoarea diurnei atat interne cat si externe in prezent? 20 sau 50 lei, 30 sau 75 euro per zi? Si care este legislatia care se aplica in stabiirea acestor sume? Multumesc.
Buna seara, as dori sa-mi raspundeti la urmatoarea intrebare: care este valoarea indemnizatiei de delegare/detasare (diurna) atat interna cat si externa si care este legea care stabileste cuantumul ei. Vreau sa stiu daca cuantumul ei este 20 lei asa cum se specifica in H.G. 714/2018 sau de 50 lei, conf. Lg. 72/2022 si o.G. 16/2022 in cazul celei interne si de 30 euro conf. H.G.714 sau 75 euro conf. actelor legislative mai sus mentionate. Va multumesc!
Stimate domn, acest mod de lucru, dupa stiinta mea este experimental si este de foarte putin timp adoptat, si tot dupa stiinta mea exista cel putin acordul tacit al angajatilor care prefera acest sistem in primul rand datorita celor 5 zile libere cumulate (adica o saptamana de lucru), acest lucru putand fi interpretat si ca o mini-vacanta si apoi datorita unei lipse acute de personal. Exista toate sansele ca totul sa fie temporar si stiu ca deja au fost demarate demersuri pentru reglementarile necesare pentru a se intra in legalitate in cel mai scurt timp posibil, adica liberele cumulate sa se acorde dupa cele 14 zile lucrate consecutiv, insa pe mine m-a interesat in mod deosebit daca sistemul de lucru despre care v-am intrebat poate fi implementat pe o perioada mai lunga de timp fara sa existe riscul unei sanctiuni din partea ITM. Si in sprijinul ideii mele avansasem acea ipoteza de lucru cu stabilirea intervalului orar de lucru a turelor intre orele 12:00-23:59 si 00:00-11:59 pentru ca in felul asta, din punct de vedere calendaristic si al pontajului, ar fi evidentiata lipsa consecutivitatii celor 14 zile lucrate. Oricum, va multumesc inca o data pentru amabilitatea de care ati dat dovada prin faptul ca ati raspuns intrebarilor mele.
Corect, noi angajatii lucram in fiecare zi, fie in program normat de lucru de 8 ore, fie in regim de tura de 12/24 ore si asta pentru ca institutia functioneaza in regim de "foc continuu" adica 24/24 ore. Ceea ce am vrut sa subliniez, si pentru care am solicitat in mod respectuos un raspuns, a fost legat de regimul de tura de 12/24 in care se lucreaza consecutiv 21 zile cu repaus cumulat de 5 zile si o zi care intra la plata ore suplimentare si daca acest regim se supune, sau nu, constrangerii celor 14 zile de lucru consecutiv dupa care este obligatoriu repausul de 4 zile.
Se pare ca aveti dreptate intrucat, chiar daca orele de lucru nu sunt repartizate in mod egal pe zile, cel putin in timpul desfasurarii turei de noapte care se imparte in 5 ore intr-o zi si alte 7 ore in alta zi, totusi este o perioada consecutiva de lucru de 21 zile calendaristice evidentiata in pontaj si atunci, cred ca singura varianta posibila care ar permite pastrarea acestui mod de lucru ar fi modificarea orara a turei, inclusiv a pontajului, in speta 12:00-23:59/00:01-12:00, in acest caz, nu mai exista o prioada de lucru consecutiva de 14 zile intrucat pe timpul schimbului de noapte in pontaj se poate evidentia o perioada de repaus de 2 zile calendaristice, chit ca diferenta se face la nivel de minute.
Buna ziua, In primul rand va multumesc pentru raspuns si vreau sa mai fac niste precizari legat de ceea ce ati subliniat in raspunsul dv. Lucrez intr-o institutie media care functioneaza in baza unei legi speciale, care are regim de functionare 24/24 si nu suntem bugetari. Asa cum am precizat, sunt trei ture care se succed pe parcursul a 21 zile calendaristice fiecare indeplinind un serviciu de 12 ore cu 24 ore pauza, asta insemnand ca pe parcursul rotirii se lucreaza atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte. Intrebarea mea tine exclusiv daca si in acest caz de tura 12/24 se aplica constrangerea celor 14 zile din moment ce, din cauza celor 24 ore repaus sunt totusi zile lucrate consecutiv insa programul de lucru nu incepe mereu la aceeasi ora ci la ora la care s-a terminat schimbul aceleiasi ture cu 24 ore inainte. Pentru edificare: Luni: 07:00-19:00; Marti incepe tura la ora 19:00 si se termina Miercuri la ora 07:00; Joi :07:00-19:00; Vineri ncepe 19:00 si se termina Sambata ora 07:00 s.a.m.d. 21 zile calendaristice, dupa care se recupereaza cumulat liberele aferente perioadei lucrate. In concluzie, suntem obligati sa recuperam acele libere dupa 14 zile lucrate sau le putem recupera in sistemul mai sus precizat, adica la 21 zile lucrate, o sapatamana libera. Va multumesc.
avocatnet.ro explicăm legislația
