Vreau sa multumesc inca o data celor care-si exprima puncte de vedre.
Continuand discutia, nu pot sa nu ma arat surprins vazand urmatoarea realitate:
Marea majoritate a persoanelor care vad aceasta speta, analizeaza foarte repede donatia ca oferta cuprinsa in interiorul tranzactiei. Surprinderea mea este cu atat mai mare cu cat chiar o instanta face acest lucru scapand din vedere esentialul.
Iata lucrurile:
In 2003 eu sunt chemat intr-o instanta pentru partaj bunuri comune. Intru in acest proces pentru a imparti un imobil spunand ca voi dona cota ce-mi apartine in termen de 4 ani si dupa 4 ani ies din aceasta istorie cu casa donata...??!
Acestea sunt faptele.
Surprinderea mea vine in momentul in care marea majoritate a persoanelor incearca sa teoretizeze clauzele din tranzactie in scopul de a se obtine o oferta de donatie si nimeni nu vede nedreptatea care s-a facut in cea ce ma priveste. Eu nu vin la tribunal ca sa donez, nu cer sa se faca asta (in paranteza fie spus, de ce sa mergi la judecator pentru a dona un bun? Pentru asta nu mergi la notariat?) si cu toate astea...
in anul 2003 Judecatorul de la procesul de divort spune: Analizand contractul de v-c si tranzactia partilor constata indplinite cerintele art 271 C.proc.civ, si art 1704-1706 si 1709 C.civ, partile terminand un proces inceput cu privire la drepturi asupra carora vor dispune. (citat exact din sentinta de divort, mai putin prescurtarile)
Instanta vede in tranzactia incheiata faptul ca partile vor dispune asupra drepturilor. Practic urmeaza sa mai fie facute acte in acest sens.
Sigur ca putem spune tot ce dorim, inclusiv ca donatia se face in acest act ca o dornta nemarturisita a lui MG da a dona. Nu trebuie sa uitam insa un lucru; motivul pentru care se inheie tranzactia este acela de a stinge un litigiu.
De la acea data - 2008 - am capatat alta intelegere asupra lucrurilor si pot sa afirm:
Daca aceasta clauza din tranzactie ar fi interpretata ca fiind o donatie, atunci ne vom gasi in fata unei donatii infaptuite fara cauza!
La intrebarea: de ce doneaza MG?, raspunsul va fi: pentru a incheia litigiul cu privire la partaj. Ori atunci nu mai apare donandi causa :O
Donatia asa cum o arata codul civil este o liberalitate si nu o concesie sau o negociere asa cum este descrisa tranzactia, tot de codul civil.
Practic o donatie infaptuita pe acest act se poate revoca cu succes pentru lipsa cauzei (exista destula jurisprudenta in acest sens)
In cea ce priveste valoarea de act autentic a hotararii de expedient, aceasta este neindoielnica in privinta formei, dar nu poate fi retinuta ca fiind un act ad pobationem in proba ceruta pentru consimtamantul dat de carte MG in privinta donatiei, instanta nefiind investita cu o cerere privitoare la donatie.
In opinia mea singulul mod in care se poate interpreta aceasta clauza din tranzactie este ca in termen de 4 ani inteleg sa fac un act de donatie.
Nu am stiut cum sa-mi intitulez subiectul, dar cred ca aceasta este cea mai cool exprimare :)
Oricum sunt necesare explicatii.
"Eroii" spetei:
MG - subsemnatul
MM - fosta sotie a subsemnatului
MC - fiul nostru
In anul 2003 luna 04 ziua 14 divortez si sunt chemat in fata instantei in calitate de parat de catre MM.
MM solicita desfacerea casatoriei, incredintarea minorului, pensie alimentara si partaj bunuri comune, iar in paraj intra un apartament cumparat in 1997 pe legea 112.
Pentru partaj avocata ei intocmeste o tranzactie, care suna cam asa:
Noi partile intelegem sa partajam imobilul in cote egale de 50%
MG parat in proces intelege sa doneze cota ce-i revine lui MC, fiul nostru, in termen de 4 ani de la semarea tranzactiei.
MM se declara de acord cu obligatia asumata de MG.
Noi partile stingem prin aceasta tranzactie orice litigiu cu privire la partaj
Divortul si toate celelalte capete de chemare in judecata se pronunta intr-o singura sedinta - 14.04.2003
Voi motiva pe scurt de ce am semnat aceasta tranzactie in aceasta forma.
- stiam ca nu putem vinde casa, fiind cumparata pe legea 112
- chiar si in cazul in care s-ar fi putut, nu doream acest lucru deoarece asta insemna sa-mi pun fiul intr-o situatie delicata - in acel moment MC avea 14 ani.
- cunosteam foarte bine situatia financiara a MM si nu avea de unde sa-mi plateasca o sulta, iar indatorarea ei avea sa se rasfranga in mod direct asupra fiului meu.
Dupa divort, MM se comporta din ce in ce mai agresiv si incepe sa ma zugraveasca in termeni de genul: nenorocitul care a plecat cu o curva imi cer scuze pentru termeni dar ... Pe langa aceasta chiar si fiul meu incepe sa se comporte in aceasta maniera...
In anul 2005 o notific pe MM si pe MC spunand ca daca MC nu-si reviziuiestre atitudinea voi reveni asupra promisiunii de a dona, promisiune cuprinsa in tranzactie.
In continuare MM se comporta, hai sa spunem neserios.
In anul 2007 in data de 2.05 dupa ce trecuse tremenul de 4 ani din tranzactie, o notific pe MM s-i spun ca nu voi mai dona si ii cer sa vina sa gasim o solutie pentru iesirea din indiviziune.
Vine la discutie pe data de 26.05 dar nu semneaza nimic si placa fara sa fi decis ceva.
In data de 01.06.2007 primesc acasa DECLARATIE DE ACCEPTARE A OFERTEI DE DONATIE declaratie facuta de fiul nostru MC asistat de fosta mea sotie MM.
Acestea sunt faptele.
In anul 2008 merg in instanta unde cer sa se constate ca eu nu am facut niciodata un act de donatie si in consecinta aceptarea facuta de MC prcum si intabularea dreptului de proprietate pe numele lui nu sunt ok.
Instanta de fond se pronunta astfel:
Se respinge cererea facuta de MG ca neintemeiata.
Se motiveaza astfel:
- Termenul de la care incepe sa curga cei 4 ani este data la care ramane definitiva hotararea judecatoreasca si nu data semnarii tranzactiei.
- Conventia partilor obliga la indeplinirea obligatiilor asumate;
- Tranzactia trebuiesa aiba un efect (ca si cum faptul ca MM si MC folosesc cota lui MG timp de 4 ani fara sa plateasca nimic nu ar fi un efect suficient) instanta considerand ca trebuie sa aiba efectul maxim;
- Revocare pe care eu o fac in 02.05.2007 nu poate fi primita fiindca incalc obligatia asumata in conventie eu gasindu-ma in interiorul celor 4 ani
Cu alte cuvinte instanta pune semnul egal intre obligatie si donatie.
Totusi instanta nu spune:
- De unde stia MC ca are de primit o donatie?
- Care este actul prin care i-a fost adus la cunostinta lui MC ca MG i-a facut o oferta?
- Cum putea MM sa asiste minorul MC la intocmirea actului de acceptare, in conditiile in care MC urma sa accepte un bun ce provenea dintr-un litigiu in care MM este parte?
- Cum de s-a putut dispune de dreptul provenit dintr-o haotarare judecatoreasca (cota lui MG) fara inscrierea acesteia in cartea funciara (legea 7/1006 republicata in 2006 art 26 alin 3)
Tare mult imi doresc sa cunosc si opinii ale altor persoane.
5. S-a luat act de o tranzactie pe care o prezint pe scurt: Noi partile intelegem sa partajam imobilul din str... in cote de 50%. Eun M.Ghe. inteleg sa donez fiului meu M.C. cota ce-mi apartine din imobilul din str... in termen de 4 ani de la semnarea prezentei tranzactii. Noi partile intelegem stingem pe aceasta cale orice litigiu cu privire la partajarea imobilului...
Pentru exercitiu...
Nu considerati "obligatia" de a dona, cota mea din imobil ca fiind o conditie potestativa?
Inca o data multumesc tuturor celor ce au pierdut timp sa priveasca peste aceasta problema.
In mod deosebit am remarcat observatiile facute de “AVLIL” si “romascanu”, nu neaparat in aceasta ordine.
Din partea dumneavoastra am primit puncte de vedere care m-au facut sa privesc lucrurile dintr-o alta lumina, si azi pot sa afirm ca sunt chiar optimist privind rezolvarea acestei probleme. Daca atunci cand am deschis aceasta discutie vorbeam despre, revocarea unei donatii pentru survenienta de copil, lucru indus de vechiul avocat, azi am convingerea ca “donatia” este pe un plan secundar. Toata greutatea trebuie lasata pe acea tranzactie, care are o serie de carente in elaborare si care prin efectul de domino a generat in continuare probleme, notarului care a facut acceptarea donatiei, oficiului de cadastru care a inregistrat schimbarea proprietarilor pe baza unor documente incomplecte, etc... Promit ca am sa va tin la curent cu evolutia acestei spete, in masura in care va intereseaza… macar pentru diversitate.
Urati-mi noroc!
Care e conditia? Ca eu vad ca o conditie trimiterea ofertei... ceea ce nu s-a facut!
:O
Sincer vorbind (dar eu privesc lucrurile subiectiv) modul in care pune problema AVLIL este cel adevarat. Pe de alta parte am sa va citez si cea ce a retinut instanta in procesul de iesire din indiviziune, INCEPUT IN 2007. \\\"Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele\\\"
Prin sentinta civila nr....pronuntata de judecatoria....in dosarul ..(n.m. de divort), printre alte dispozitii, s-a luat act de tranzactia partilor cu privire la solutionarea cererii de partaj bunuri comune.....
Intr-adevar, se constata ca prin tranzactia partilor nu s-a convenit sistarea starii de indiviziune dintre parti, ci o modalitate de stingere a litigiului existenti preintimpinare a unui nou litigiu, pentru sistarea starii de indiviziune, prin transferarea in viitor, intr-un termen determinat si cu titlu gratuit...\\\"
Daca un judecator a interpretat ca este o promisiune de donatie, donatie care se va face in viitor, in termen de 4 ani, sincer nu cred ca se poate pune problema altfel.
Motivul pemtru care lanzez aceste "teme" este acela de a primii cat mai multe opinii, cu ajutorul carora sa pot intui, eventual, ce piedici poate ridica partea adversa.
Sincer, eu nu vad niciun motiv legal pentru revocarea donatiei.
Exista o singura problema:
Eu nu am facut niciodata o donatie fiului meu. Eu nu m-am adresat niciodata fiului meu ca-i donez. Singura referire la donatie este in tranzactie si acolo se spune: "Eu M.Ghe. parat in dosarul .../2003, inteleg ca cota de 50% ce-mi apartine din apartamentul din str ...., sa o donez fiului nostru M.C., in termen de 4 ani de la semnarea prezentei tranzactii."
Nu!
Sigur ca nu-mi doresc sa merg in instanta fata avocat.
Motiul pentru care cer pareri pe forum, vine din dorinta de a intelege ce se intampla si cum judeca mai multe persoane din interior. Aceasta vine din faptul ca in procesul in care s-a respins cererea pentru inadmisibilitate, avocatul pe care l-am avut, mi-a prezentat lucrurile ceva de felul:
"... de acum inainte este problema noastra, dvstra nu mai trebuie sa va ganditi la asta... in maxim 10 luni rezolvam problema ..."
Cert este ca toata perioada aceia nu m-a interesat nimic despre felul cum se derula procesul iar la final am constatat ca lucrurile nu au fost pornite pe directia buna.
Personal consider ca daca ajungi in instanta cu un avocat, iar instanta iti respinge cererea, inseamna ca acel avocat nu isi merita banii.
Dupa aceasta experienta cred ca am citit articole de lege, mai mult decat am citit romane politiste, iar in clipa aceasta sunt dispus sa ascult 10 avocati, pentru a putea lua decizia corecta.
Oricum pentru mine problema este de doua ori delicata, odata din punct de vedere juridic, iar pe de alta parte pentru ca in toata aceasta poveste trebuie sa lupt impotriva fiului meu, iar lucrul acesta doare foarte tare.
Inca o data multumesc tuturor celor care s-au aplecat macar cateva clipe asupra celor scrise de mine. Vreau sa cred ca in acest moment sunt limpezit in cea ce priveste problema mea. Sigur ca este complicata in masura in care noi partile (eu si fosta sotie) ea nu este deloc complicata.
Iata cum vad eu azi lucrurile:
La momentul divortului (14.04.2003) s-a cerut instantei;
Desfacerea casatoriei;
Incredintarea minorului;
Valoarea pensiei alimentare;
Pastrarea numelui meu de catre ea;
Partaj bunurui comune.
In sedinta respectiva s-a prezentat o tranzactie in care se spunea:
1. Partajam imobilui 50%-50%
2. Eu inteleg sa donez fiului nostru cota mea de 50% in termen de 4 ani de la semnarea prezentei
3.Noi partile intelegem sa stingem orice litigiu cu privire la partaj.
Instanta a admis toate cererile noastre si a luat act de tranzactie.
In 04.2005 notific prima data pe fosta sotie ca sunt pus in situatia in care reflectez daca mai donez fiului nostru cota dmea de 50%
In 02.05.2007 o notific a doua oara pe fosta sotie spunand ca nu mai donez si ca cer din partea ei o suma de bani pentru a iesi din indiviziune, in caz contrar voi merge in instanta pentru a cere iesirea din indiviziune.
La sfarsitul lunii mai 2007 depun pe Judecatoria sector 3 chemarea in instanta pentru iesirea din indiviziune.
In data de 01.06.2007 fiul nostru impreuna cu ea imi notifica o acceptare de donatie, iar in peioada urmatoare intocmeste toate actele necesare si inscrie cota de 50% pe numele fiului nostru.
In data de 26.06.2007 este primul termen pentru iesire din indiviziune.
Dupa mai multe sedinte in care avocatul ei a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat, pe care instanta o respinge si exceptia lipsei calitatii procesuale active, pe care instanta o uneste cu fondul, in data de 30.01.2008 instanta ivoca exceptia de inadmisibilitate si motiveaza: "inadmisibilitatea rezulta din continutul clauzelor din conventia partilor, din caracterul obligatoriu si indivizibil al acestora, cea ce face ca un nou proces cu acelas obiect si aceleasi parti sa nu poata fi pornit atata timp cat conventia partilor se opune partilor cu putere de lege."
Aici ma gasesc azi.
Am inceput acest forum cu ideia de a revoca donatia, azi cred ca apucasem problema de la un capat gresit. Practic in momentul de fata eu trebuie sa desfiintez clauza din tranzactie prin care promiteam sa fac donatia.
Acesta cred eu este punctul de la care pot relua discutiile.
avocatnet.ro explicăm legislația
