Referitor la „...determinarea starii de fapt fiscale...” a unei asociatii composesorale, raportat la faptul ca desfasura activitati exclusiv fara scop patrimonial, nu vinde nici un bun si nu presteaza nici un serviciu, care ar putea fi incadrate ca activitati economice,
va adresam urmatoarea solicitare de clarificari:
1) in cazul in care:
- ...composesoratele sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile prevazute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelui echivalentului în lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite la plata impozitului pe profit si datoreaza impozit pe profit in cota de 16% pentru alte venituri decat cele neimpozabile si pentru veniturile ce depasesc limita impusa de art. 15 alin. (3) din Codul Fiscal.
- ...sprijinul financiar primit de la APIA nu reprezinta sume realizate din activitatea economica, asa cum este definita prin art. 269 din Codul fiscal si nici din actul de control nu rezulta in mod explicit daca activitatea composesoratului reprezinta o activitate economica, ce implica efectuarea unor cheltuieli, urmand ca eventualul profit sa fie calculat in conditiile art. 19 din Codul fiscal.
organul fiscal poate sa aprecieze ca platile efectuate catre membrii composesori sunt cheltuieli nedeductibile si sa le impoziteze cu 16%.
2) in cazul in care:
- serviciile prestate de persoane fizice, cu caracter pur intamplator, pe pasune respecta cel putin patru dintre criteriile care definesc preponderenta existentei unei activitati independente stabilite de pct. 19 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal:
- libertatea de alegere a locului şi a modului de desfasurare a activitătii, precum si a programului de lucrul;
- libertatea de a desfasoara activitatea pentru mai multi clienti;
- riscurile inerente activitatii sunt asumate de catre persoanele fizice ce desfasoară activitatea;
- activitatea se realizeaza prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfasoara;
- activitatea se realizeaz prin utilizarea prestatiei fizice a acesteia, in functie de specificul activitatii.
organul fiscal poate sa aprecieze activitatea acestor persoane ca fiind activitate desfasurata de zilieri, a caror venituri sa fie asimilate celor din salarii si estimate contributii de asigurari sociale, in conditiile in care:
In cazul zilierilor persoanele ce desfasoara activitatea trebuie sa se afle intr-un raport de dependenta fata de beneficiarul muncii, raport ce implica anumite particularitati.
Acest grad de dependenta se determina in concret in functie de libertatea persoanei fizice de a-si alege intervalul de timp si locul in care lucreaza, modul in care isi desfasoara activitatea, dar si de lipsa autonomiei economice (nu imparte riscul comercial cu angajatorul, beneficiar al muncii sale) si a celei organizatorice (este integrat entitatii angajatoare, formand cu aceasta o unitate economica).
3) in cazul in care:
- subventiile sunt acordate fizic persoanei juridice, dar beneficiarii sunt de fapt membrii composesoratului, care au in proprietate indiviza aceste terenuri si le exploateaza in comun.
organul fiscal poate sa aprecieze veniturile provenite din aceeasi sursa, respectiv veniturile din subventii aferente schemei de plata unice pe suprafata, odata ca si cheltuieli nedeductibile (in situatia in care composesoratul inregistreaza cheltuieli si venituri din activitati fara scop patrimonial), pentru care sa estimeze impozit pe profit, iar alta data aceeasi suma ca si venituri ale membrilor composesori (in cazul distribuirii membrilor composesoratului, conform cotelor detinute), pentru care sa estimeze impozit pe venit.
Exploatarea jocurilor de noroc poate fi realizata si in comun, in baza unui contract scris incheiat intre detinatorul licentei de organizare si autorizatie de exploatare a activitatii si un alt opartor economic, dupa cum reiese din prevederile art. 1 alin. 5 din OUG 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc si art. 5 din Normele metodologice de aplicare, aprobate prin HG 111/2016. In functie de prevederile contractuale se poate considera ca societatea desfasoara si activitati specifice jocurilor de noroc (operarea mijloacelor de joc, evidentierea incasarilor etc.), motiv pentru care trebuie sa fie autorizata cu codul CAEN corespunzator activitatilor de jocuri de noroc si pariuri (codul 9200).
Societatea va ramane in continuare platitoare de impozitul pe veniturile microintreprinderilor, cata vreme veniturile realizate se incadreaza in plafonul de 1.000.000 euro deoarece prevederile art. 48 alin. 6 lit. c din Codul fiscal, care excludeau din categoria microintreprinderilor persoanele juridice cu activitati in domeniul jocurilor de noroc, au fost abrogate prin art. I pct. 9 din OUG 79/2017 care a modificat Codul fiscal, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2018.
Pentru agentul de munca temporara, cheltuielile cu salarii, diurna, contributii etc. sunt cheltuieli ale societatii si au in contrapartida veniturile obtinute din punerea la dispozitie a fortei de munca.
Comisionul este doar un element al costului serviciului facturat, impreuna cu salariile, contributiile etc.
Nu vorbim despre o refacturare a cheltuielilor cu salariatii, ci despre facturarea intregului serviciu de punere la dispozitie a salariatilor proprii.
In Normele metodologice de aplicare a art. 286 din Codul fiscal se precizeaza:
“(5) Se considera ca are loc o refacturare de cheltuieli, in sensul alin. (4), atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) persoana impozabila urmareste doar recuperarea contravalorii unor achizitii de bunuri/servicii care au fost efectuate pe numele sau, dar in contul altei persoane;
b) persoana impozabila nu recupereaza mai mult decat cheltuiala efectuata.”
Cheltuielile cu salariile si contributiile sunt efectuate de firma dvs. pentru angajatii proprii, nu pentru angajatii altcuiva, nefiind deci cheltuieli facute pe numele dvs., dar in contul altei persoane.
Pentru agentul de munca temporara veniturile sunt reprezentate de intreaga suma facturata (nu doar comisionul).
Transporturile internationale de calatori sunt transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire in afara tarii, fie ambele puncte sunt situate in afara tarii. Locul prestarii serviciilor de transport international de calatori este considerat a fi in Romania pentru partea din parcursul efectuat in interiorul tarii, denumita traseu national.
In cazul transportului international de calatori, este scutit cu drept de deducere conform prevederilor art. 294 alin. (1) lit. g) doar transportul efectuat pe teritoriul national, transportul efectuat in afara teritoriului Romaniei fiind neimpozabil in Romania. Acest aspect este reglementat, in mod expres, prin alin. (5) de la pct. 17 din norme “Facturile sau alte documente specifice pentru transportul international de calatori se emit pentru parcursul integral, fara a fi necesara separarea contravalorii traseului national si a celui international. Orice scutire de taxa pentru servicii de transport, prevazuta de art. 294 din Codul fiscal, se acorda pentru parcursul efectuat in interiorul tarii, in timp ce distanta parcursa in afara tarii se considera ca nu are locul prestarii in Romania si nu se datoreaza taxa.
A4200, care trebuie sa contina fisiere xml, generate si semnate cu certificatul digital al AMEF.
La F4109 se bifeaza „formular rectificativ”, informatia apare – sub forma unei bife – si pe forma listata a formularului.
Valoarea serviciului de inchiriere trebuie taxata de sine statator, prin aplicarea cotei standard TVA de 19%. In acest context, trebuie retinut faptul ca aceasta inchiriere nu se considera operatiune scutita fara drept de deducere conform prevederilor art. 292 alin. (2) lit. e) pentru care este permisa optiunea de aplicare a regimului normal de taxare, conform prevederilor art. 292 alin. (3). Astfel, pentru inchirierea salii de conferinte nu trebuia depusa notificare la organul fiscal competent, deoarece notificarea respectiva se depune numai in situatia inchirierii unui bun imobil in complexitatea sa, fara a se limita doar la inchirierea unei singure incaperi.
...da....si pentru februarie....
În conformitate cu HG. 33/2018 din 25 ianuarie 2018 privind stabilirea contravențiilor care intră sub incidența Legii prevenirii, precum și a modelului planului de remediere, actele nomative ce intră sub incidența legii prevenirii sunt:
Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, respectiv art.7 lit.a) și constituie contravenții următoarele fapte:
Art. 7 lit. a) neachiziționarea registrului unic de control de la direcțiile generale ale finanțelor publice din raza teritorială unde își are sediul social contribuabilul, în termenul prevăzut la art. 6 alin. (2) și (3);
Art.6 alin.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuabilii vor achiziționa registrul unic de control de la direcțiile generale ale finanțelor publice.
(3) Contribuabilii nou-înființați sunt obligați ca, în termen de 30 de zile de la data înregistrării, să achiziționeze registrul unic de control.
..............inspectorii nu vor mai acorda imediat amenzi, la prima neregulă, ci vor acorda o perioadă pentru ca problemele să fie rezolvate.
LIMITELE URMARIRII VENITURILOR BANESTI SUNT REGLEMENTATE LA ART. 729 DIN CODUL DE PROCEDURA CIVILA:
Art. 729: Limitele urmaririi veniturilor banesti
(1) Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
Managerul cu contract de mandat nu beneficiaza de facilitati fiscale intrucat nu actioneaza in baza unui contract individual de munca, chiar daca este manager intr-o societate de constructii care desfasoara activitatile corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.
avocatnet.ro explicăm legislația
