Activitate Caligula

BEN46 a scris:

In cazul in care nimeni nu doreste sa se implice o sa aveti probleme fiindca listele de cheltuieli nu v-0r mai fi semnate și verificate , nu o să puteți comanda sau supraveghea unele lucrari , practic adm. are mana liberă .

Perfect! Asta doream sa aflu. Din pacate, in situatia asta ne aflam.

Acum vine situatia si "mai extrema", ca sa zic asa: si administratorul va rezilia in curand contractul. Vorbim despre o asociatie fara membri, cenzor si administrator.
Banuiesc ca se considera dizovlata, nu?
Nu am idee ce se intampla in situatia asta, insa, atata timp cat nu mai sunt presedinte, nu imi mai bat capul.

ynocentta a scris:

Puteti numi provizoriu un membru al comitetului executiv sa preia pentru perioada de maximum 6 luni sa exercite responsabilitatea de presedinte de asociatie
In interval de 6 luni trebuie convocata adunare generala unde sa fie ales nou reprezentant legal

Inteleg de la domnul Virgil ca, in mod ilegal, functia de membru executiv este detinuta de catre o singura persoana in momentul de fata.

Stiu ca pot:
"numi provizoriu un membru al comitetului executiv sa preia pentru perioada de maximum 6 luni sa exercite responsabilitatea de presedinte de asociatie"

Stiu si ca:
"In interval de 6 luni trebuie convocata adunare generala unde sa fie ales nou reprezentant legal".

Intrebarea mea este daca pot
"numi provizoriu un membru al comitetului executiv sa preia pentru perioada de maximum 6 luni sa exercite responsabilitatea de presedinte de asociatie", impotriva vointei acestuia .

La fel: un nou presedinte poate fi "ales" impotriva vointei acestuia ?
Trebuie ales dintre cei prezenti la sedinta? Ce se intampla daca la sedinte se prezinta intotdeauna cel mult doua persoane?

Mi-as fi dorit o abordare a cazurilor extreme, asupra carora legea nu se apleaca in mod special.

Multumesc!

Dr.Virgil Dan Amza a scris:

functia de vicepresedinte nu exista decat intr-o singura situatie: cand presedintele e plecat numeste vicepresedinte un membru din comitet. Si asta pe nu mai mult de 90 de zile.
Asadar, nu poate sa existe in acelasi timp un presedinte activ si un vicepresedinte.
Cititi legea mai cu atentie !

OK, inteleg ca vicepresedintele si-a pierdut functia, de facto, in momentul in care am fost "desemnat" eu in functia de presedinte.
Am avut, in mod ilegal conform afirmatiei dumneavoastra, 3 functii:
- presedinte;
- vicepresedinte;
- 1 membru comitet.

Inteleg ca primele doua nu pot coexista.

Misiunea mea este extrem de simpla totusi. Avand in vedere ca exista un singur membru, acesta este automat desemnat vicepresedinte, chiar si impotriva vointei lui.

Fostul vicepresedinte, ce si-a pierdut functia deoarece nu poate coexista cu presedintele, redevine automat membru executiv atunci cand un presedinte este ales?

In conditiile in care nu pot exista concomitent functiile de presedinte si vicepresedinte, desemnarea vicepresedintelui se face EXACT in ziua in care presedintele isi inceteaza exercitarea functiei?

Multumesc!

Buna seara,

In prezent sunt presedintele unei Asociatii de Proprietari cu un numar redus de proprietari (17), cu o situatie aparte, care nu face obiectul acestui topic.

In cadrul unei sedinte (a doua pt. ca la prima au fost prea putini), cu un numar de 5 proprietari, printre care si vicepresedintele, mi-am anuntat demisia.

Demisia mea, in format scriptic, este datata cu 05 februarie si intra in vigoare pe data de 01 martie.

In cadrul aceleiasi sedinte si vicepresedintele si-a anuntat demisia, "incepand din clipa asta".

Ca urmare, dansul spune ca eu sunt obligat sa numesc un nou vicepresedinte. Din pacate, nu doreste absolut niciunul dintre proprietari sa ocupe aceasta functie, de vicepresedinte, nicidecum de presedinte.

Intrebarea mea este urmatoarea: pot numi un vicepresedinte impotriva vointei acestuia, eventual si in lipsa, atata timp cat am 9 semnaturi la prima sedinta si oricate la o a doua convocare, in cazul in care nu s-au prezentat suficient de multi la prima sedinta?
Ce fac in cazul in care nu semneaza nimeni nimic? Pot numi cu forta pe cine doresc si fara semnaturi?
Mentionez ca am de gand sa fac tragere la sorti.

Multumesc!

QED a scris:

Dle Caligula, ne-am bucura sa ne impartasiti cum s-a finalizat demersul dvs. Ca banuiesc ca nu a ramas pruncul nebotezat din 2014 pana acum...

Hehe, inca doi am mai botezat de atunci; nu neaparat in calitate de nas ca am avut si eu unu' in visterie :).
N-am avut probleme cu barbosii, nu numai atunci. De fiecare data cand ne-am intersectat ne-am inteles bine. La astfel de ocazii i-am avut si invitati la masa iar oamenii au lasat darul cu larga inima, conform traditiei.
O alta observatie pe care vreau sa o impartasesc este ca, in ciuda faptului ca nu imi ascund "noncredinta" (dar nici nu o etalez), nu a fugit nimeni de mine ca de raie pana acum si nici nu a incercat sa-mi vare pe gat doctrina. Sunt convins ca nu e o observatie universal valabila dar pana la proba contrarie eu sunt bine-mersi :D.

Numa' bine si voua!

tgeorgescu a scris:

Asta vine cam asa: pe cine as putea sa dau in judecata pentru faptul ca n-am fost primit in Rotary Club?

Rotary International este institutie se utilitate publica, finantata din bani publici? Serviciile acesteia sunt, prin lege, servicii publice esentiale fara de care primariile nu pot functiona?

Daca nu, imi puteti explica, va rog, de ce ati reinviat topicul facand o asemenea paralela?

cristiantanase50 a scris:

Daca pentru a fi nasi considerati ca e numai un rol de a imbraca copilul si de a da bani la masa,va inselati.

.......oare ati putea sa-i dati copilului o educatie aleasa,cu iubire fata de aproapele,cu dragoste si cu frica de Dumnezeu daca dvs sunteti ateu?Nu cred!

...Stimate domn, orice asociere cu dumneavostra mi-ar produce neplaceri. Ma bucur nespus de mult ca nu impartasim aceleasi valori dar ma intristeaza faptul ca vorbim aceeasi limba. Nu inteleg cum este posibil acest lucru pentru ca imi pareti venit de pe o cu totul alta planeta; ...una in care intoleranta si jignirile par a fi mai degraba virtuti decat defecte.

De mentionat insa ca disocierea pe care mi-o asum nu are la baza diferente de ordin (non)religios. Modul in care ganditi, in schimb, imi pare a fi incompatibil, nu doar cu propria-mi existenta, ci si cu societatea de care apartineti.

ursulici a scris:

@tarkan si @Sylvian2010... Nu am citit toate raspunsurile anterioare, ci pe sarite... scuze... mea culpa... si eu as fi economisit ceva timp de lamurire.

Aceasta postare arata, intr-adevar, ca ati inteles pozitia mea. Multumesc si dumneavoastra si userilor @tarkan si @Syvian2010, care v-au atras atentia.


ursulici a scris:

@user: In acest caz, nu inteleg care e problema dumneavoastra. Ziceti si faceti in biserica ce spune preotul si gata, la fel cum ati facut in trecut. Sau deveniti religiosi pentru o zi. :) Sunt destui care fac tot ce trebuie de Paste si de Craciun, eventual postesc in postul mare si restul anului mai mult nu... asa din cand in cand de ochii lumii si se gandesc numai la cum sa faca bani si sa ii inmulteasca si se considera crestini. Eu va spun ca sunt la fel de atei ca dumneavoastra, dar ei nu stiu asta. :)

Categoric asa voi face. Am explicat intr-una din postarile de astazi si motivele pentru care voi face acest lucru.
Din punctul meu de vedere moralitatea unei persoane nu are legaturi cu respectarea tainelor/obiceiurilor religiei careia subscrie. Informatia ca o persoana nu tine post si o alta il tine cu strictete, ca una face crucea corect si cealalta o face in sila etc. nu este suficienta pentru a concluziona, catusi de putin, cu privire la moralitatea unei persoane. Plusez fara teama: nici macar exprimarea convingerilor religioase nu este suficienta pentru a-mi forma o parere in legatura cu moralitatea unei persoane. ... Dar garantez asupra faptului ca, pentru altii, acest lucru este suficient. ...Problema lor, atata timp cat nu imi incalca drepturile.

ursulici a scris:

Nu cred ca un preot care nu stie ca nasii sunt atei pune automat o astfel de intrebare si nu vad ce va impiedica sa ii spuneti ca sunteti crestini ortodocsi, mai putin practicanti, "dar va straduiti" (sic!)

Nu am trecut printr-o astfel de situatie dar, asa cum spuneti dumneavoastra ceva mai jos: "cine stie viitorul?".

ursulici a scris:

.... La o adica cine stie viitorul? Poate veti deveni foarte religiosi cand veti imbatrani sau trece prin necazuri mari. Oamenii se schimba uneori cand dau de greu.

De acord. De precizat totusi ca valoarea de adevar a unei afirmatii nu are legatura cu gradul de necesitatea al acelei afirmatii, ca sa zic asa. Faptul ca mi-as dori sa exista ceva, pt. ca am dat de greu/bine, nu inseamna ca acel ceva exista. Valoare de adevar ramane nealterata iar dorinta nu poate constitui o variabila a propozitiei initiale. In fine, ar fi multe de discutat aici dar deja am divagat prea mult.

ursulici a scris:

Daca aveti o problema de moralitate, in sensul de a minti un preot, mi se pare o problema mult mai mica decat a boteza un copil cand de fapt nu credeti in botez. Ce conteaza o minciuna mica adaugata la una mare? Tot minciuna ramane per total, dar va faceti treaba. Si din moment ce ati mai facut asta o data... mai faceti inca o data... si inca de zece ori...
:)

E insignifianta aceasta problema de moralitate, de a "minti" un preot. Eu nu fac decat sa ma adaptez la cerintele societatii. In cazul de fata minciuna apare din dorinta de a nu suferi consecinte. Daca nu ar fi consecinte, nu as minti. Problema este ca eu consider consecintele infinit mai imorale decat propria-mi minciuna. Acest este motivul pentru care ma impac atat de usor cu ideea.

Cat despre minciuna de a boteza un copil... pentru mine echivaleaza cu aceea tolerata si chiar incurajata de catre societate: ideea de Mos Craciun. Si sa-i vorbesti despre Mos Craciun unui copil care nu a implinit nici macar un an nu e tocmai o tragedie. Si pe mine m-a stropit cineva cu apa cand eram mititel, inscriindu-ma din oficiu in jocul cu o singura varianta castigatoarte (dintre mii de alte jocuri cu reguli asemanatoare) si tot nu m-am lasat intimidat.
Nu uitati totusi ca in aceasta ecuatia nu sunt implicat doar eu si copilul, ci si parintii acestuia, care joca, cat-de-cat, dupa regulile jocului.

AVLIL a scris:

Adica... userul vrea sa crestineze un copil ca apoi, in calitate de ghid spiritual al sau si ateu, sa-l duca spre ateism... hmmm... logic... nicio bataie de joc nicaieri, sigur. :)) Copilul ala e norocos!

Sa-l conduc spre ateism? :))))) Misto asta!
In mod normal nu am de ce sa ma ocup de asta pentru propriul copil, daramite pentru copilul altuia, chiar daca sunt responsabil spiritual. Dumneavoastra, daca sunteti crestin-ortodoxa, cat timp credeti ca trebuie alocat pentru conducerea unui copil catre non-catolicism si non-muslamism? :).

Dar daca societatea v-ar substitui si s-ar ocupa, cu de la sine putere, de indrumarea copilului dumneavoastra catre acceptarea si asumarea conceptului de islamism? Ati face ceva in privinta asta? Probabil nu ati spune ca doriti sa conduceti copilul catre ceva anume, ci ca veti incerca sa-l protejati de indoctrinarile islamiste. Evident, efortul dumneavoastra va fi direct proportional cu "efortul" pe care l-a facut societatea fara acord.

Desi nu m-ati intrebat, va voi spune ce doresc pentru copilul meu. Doresc ca sistemul de educatie romanesc sa fie unul cu rol informativ, care sa lucreze la bagajul lui de cunostinte, nu sa-l indrume, lucrand la suflet. ...A trecut vremea domnului Trandafir. :) De aceste din urma activitati ma voi ocupa eu, sotia si toti cei care au acceptul nostru, pana cand acesta va fi major si va decide singur care sa-i fie sursele de informare si indrumare.

AVLIL a scris:

Fara suparare, dar va cam bateti joc de copilul ala expunand propriile frustrari si aratand cat de superficial doriti sa faceti cele lumesti fara a crede in ele.

Fac cele lumesti fara a crede in ele? Oh, the irony, cum ar spune americanu'! De cele lumesti credeam ca se ocupa oamenii de stiinta. Pentru toate celelalte exista ...religia, spiritismul etc..

AVLIL a scris:

Asa va simti ca trebuie sa ia premiul intai si sa mearga la scoala!! Ca face lumea!

E mult mai adanca problema si nu vad legatura cu biserica.

Avem o mare diferenta de persepectiva: eu cred ca nu va simti ca trebuie sa ia premiul intai si sa mearga la scoala ca asa face lumea :). Cum o rezolvam?
Pot sa contribui si eu cu niste sfaturi legate de metode pentru educarea cu adevarat corecta a membrilor familei dumneavoastra? Daca se poate, fara sa va fie cu suparare.

ursulici a scris:

Acestea fiind zise... voi aveti o problema de religie si nu una de credinta, fiind atei convinsi. Atetismul este tot o credinta deoarece nu se poate dovedi ca Dumnezeu nu exista doar prin faptul ca nu vine sa faca ceea ce ii cereti in momentul cand ii cereti. Poate ca are si alte preocupari, poate ca nu vrea sa va schimbe credinta in ateism, poate ca nu are puteri nelimitate si atoatestiutor asa cum e prezentat in religia crestina, deci fiecare crede ce vrea si cat vrea intr-o tara in care se respecta libertatea de credinta, ceea ce la noi nu prea functioneaza. Si ajungem aici la cuvantul cheie RESPECT.

Sunt de acord cu multe dintre observatiile pe care le-ati facut pana la acest citat. Cred ca, din ignoranta (nu mi-o luat in nume de rau pt. ca nu va imput acest lucru; si eu sunt ignorant in multe privinte) nu cunoasteti defintia cuvantului ateu sau a ateismului. Altfel, nu imi imaginez de spuneti ca aceasta este o credinta. Prin insasi definitia cuvantului, se presupune o lipsa a credintei.
Daca ateismul este o credinta, atunci chelia este o culoare a parului iar necolectare de timbre este un hobby.
Faceti un exercitiu de imaginatie extrem de simplu. Conform spuselor dumneavostra, aveti aproape o infinitate de credinte: ortodoxism, non-musulmanism, non-hinduism, non-Zeism, non-iudaism etc.. Sunteti un a-protestant convins, ca sa folosesc cuvintele dumneavostra:).

Exista mai multe tipuri de ateism dar 99.9999% din acestia nu fac afirmatia ca Dumnezeu nu exista, ci ca argumentele aduse in favoarea existentei acestuia, de catre cei care sustin ideea, sunt insuficiente (singura exceptie: strong atheism). Cu alte cuvinte, este o diferenta, mai mult decat de nuanta, intre "Cred ca nu exista Dumnezeu" si "Nu cred ca exista Dumnezeu".
Ca si mine, nici dumneavoastra nu credeti in mii de zei pe care istoria ni i-a propus. Foarte bine! Seamanam perfect pana aici. ...Doar ca eu mai adaug un zeu improbabil si nedovedit pe lista mea. Diferenta de credinta dintre noi (privitor strict la existenta/nonexistenta) este mult mai mica decat v-ati putea inchipui.


ursulici a scris:

In clipa cand voi ati spus acelui preot ca aveti o problema pentru ca vreti sa botezati copilul, dar sunteti atei, ati dovedit o lipsa de respect.

Va rog recititi cu atentie afirmatiile mele daca doriti sa le atacati. Nu doresc sa apar afirmatii pe care nu le-am facut niciodata, nici macar in gand.

ursulici a scris:

Doar nu va scrie in frunte ca sunteti atei.

Unora le scrie. Remus Cernea este un exemplu elocvent. Presupun si ca profesorul Emil Moise a intrat acum pe lista :). Intrebarea mea este: daca mi-ar sta scris pe frunte ca sunt ateu ar schimba lucrurile? Ar trebui sa-mi fie rusine sau sa sufar consecinte?

ursulici a scris:

Niciun preot ortodox nu va cere acte prin care sa dovediti ca sunteti crestini ortodocsi si posibil chiar sa aveti act de botez si iarasi asta nu dovedeste credinta cuiva. Deci nu va impiedica nimic, in postura de ATEI, sa performati un ritual religios care dureaza cateva minute, juma de ora, doar daca nu va este frica sa nu se supere Dumnezeu pe voi si in acest caz nu sunteti atei autentici. Deci ce va impiedica sa spuneti in biserica ceea ce va cere preotul sa spuneti si sa faceti ceea ce vi se cere sa faceti?

Aveti dreptate dar nu prezentati pozitia mea. Eu nu am facut afirmatiile pe care le acuzati.



ursulici a scris:

Bineinteles mergeti la alt preot la care nu v-ati compromis inca si la care nu e nevoie sa bateti cu pumnul in piept ca voi sunteti atei convinsi si vreti un ritual religios care sa nu va implice religios pentru ca asa ceva este un nonsens.

Offtopic, legat de mersul la alt preot. Acum o mana de ani insistau cei din familie sa sfintesc casa. I-am lasat pe ei sa se ocupe de asta. A facut soacra-mea rost de nr. de telefon de la biserica si l-a sunat pe preotul din parhoia cea mai apropiata (culmea, o cunostinta - dar el nu stia asta) si i-a trantit repsectivul telefonul in nas, dupa o convorbire nepoliticoasa (sfarsita cu: "hai ca-mi pierzi timpul!").
Cert este ca a venit sa sfinteasca casa un preot, de la mai bine de 100 km distanta, chiar un prieten de-al meu. Partea la care vreau sa ajung este ca mi s-a spus sa tin ciocul mic pt. ca au fost incalcate niste regului acolo, iar un preot nu trebuie sa intre pe teritoriul altuia, fara aprobare speciala. ...De tot rasul.