Activitate AndraC21

Buna ziua, acesta va fi ultimul meu raspuns, pentru a clarifica ce a ramas:

1) Nu am spus ca am bani pentru luat un apartament cu banii jos. Pot lua cv cu banii jos doar daca m-ar ajuta si partenerul. Dar el trage cu dintii sa isi puna banii cu parintii. Eu as avea bani doar de un credit, insa avansul e f mic.

2) Mai putin decat am citat sus (a 2-a oara) nu aveam cum sa citez. Am crezut ca trebuie sa se inteleaga la ce raspund pentru alti participanti la grup. Iertare.

3) Am terminat facultatea si ma gandesc ori sa o completez cu una inrudita, ori sa mai fac un master.

4) Mai rational decat a iti stabili propria siguranta si cheltuielile INAINTE de a face un copil... Nu stiu daca se poate gandi. Am avocati in familie, rude mai indepartate la care din motive personale nu pot apela. Insa tocmai de asta sunt atat de tematoare. Ptc am vazut ce inseamna (chiar daca inca sunt la inceput de a invata legislatie, fara facultate in domeniu) a fi mama singura in jurul meu. Nu toate femeile au norocul de a da de barbati destul de implicati in relatii. Sau de persoane care sa le castige destul increderea chiar si dupa 4-5 ani de relatie.
Iar altii poate isi gasesc f tarziu pe cineva echilibrat si sunt fortati sa ia decizii pe repede inainte din cauza varstei. Pe acestia nu ii putem blama cu "dar de ce esti asa precaut?".

5) Ne lovim de subiectivism oriunde mergem. Ce inseamna pt dumneavoastra "a pune banii mai presus de a face un copil din iubire", pt mine si resursele mele limitate momentan (si inclusiv pt anii putini de experienta) poate insemna "o extra protectie si siguranta".
Eu am si optiunea de a NU face copil niciodata, sau de a amana multi ani acest lucru. La fel cum pot amana si nunta. Asta nu inseamna ca daca nu faci copil cu cineva, automat nu il iubesti. Si la fel de bine exista si femei care poate fac copil mai mult din dorinta de a trece prin experienta de mama. Nu e nimic gresit in asta daca ai cu ce sa il cresti!!

Ca sa fim rationali pana la capat: iubirea nu iti asigura ziua de maine, un acoperis deasupra capului tie si copilului, nu te apara si nu iti baga in cap legislatie, nu te potenteaza in cariera etc.

Atata timp cat partenerul tau aduce in discutie subiectul de "copil", ca femeie le iei in ordine: am resurse? am acoperis? am siguranta ca il voi putea creste pana la 18 ani in conditii propice? ce pers ar putea sa ma ajute in primii ani de viata ai copilului (esentiali de altfel)? care pers mi-ar crea impedimente? etc. Si dupa iei o decizie.


6) Am umblat si pe la psiholog, inclusiv terapie de cuplu propusa tot de mine :-). Pot spune ca mi-am facut temele in toate directiile in care m-a dus capul sa ma informez.... Acum sunt la capitolul "invatam legislatie ca sa stim sa ne aparam".
Multumesc mult pentru ajutor!! Voi apela si la un avocat.

Cabinet de avocat Liliana Grădinaru a scris:

daca aveti bani de apartament cu banii jos, luati-va unul inainte de casatorie
...
spuneati in alt post ca ati terminat o facultate... si mai vreti sa faceti una
...
Sunt avocat, gandesc rational, analizez... Familia e despre sentimente, nu naste nimeni calculand cati bani face asta...

Succes!

Ma scuzati, inca imi este putin neclara platforma. Nu doresc sa abuzez de cuvinte, nici ale mele nici ale altora, iertare.
Facultatea abia a fost absolvita, nu stiu cat este de relevant pentru discutie insa abia am inceput sa intru in domeniul juridic ceva mai mult, in facultate regasindu-se mai mult aspecte de desen tehnic, fizica si matematica. Multe lucruri imi sunt si mie neclare la intersectia acestor 2 domenii, insa sunt recunoscatoare ca exista o platforma de unde pot invata de la altii mai priceputi, din confortul propriei case.
Aici va propun un exercitiu de imaginatie: sa presupunem ca accept sa raman in apartamentul sotului sau dau curs unei case facute pe terenul socrilor. Intervine apoi un copil (si ca sa va raspund si la alte cuvinte de mai jos, unul dorit in masura egala de ambii soti, dar doar sub conditia sigurantei pe termen lung). Un copil poate afecta negativ o relatie.
Si sa presupunem ca eu nu voi investi in acest timp in apartamentul sotului sau terenul socrilor. Insa e un lucru imposibil de realizat 100%, ca stiti cum e... se mai strica ceva in casa si repari. Poate mai schimbi niste mobilier cand nu e sotul acasa, mai iei un frigider... cam greu de impartit mereu banii si pastrat bonurile pentru TOT, pentru a avea o siguranta in caz de divort.

Poate la un moment dat in timp intervin niste certuri sau lipsa de respect ce depaseste limitele. Ori din partea partenerului, ori a socrilor. Si aici vreau sa precizez ca am antecedente de tipul "trebuie sa fii recunoascatoare ca te-am dus cu masina!! Trebuie sa fii recunoascatoare ca te-am invitat la mine la casa, la tine nu pot veni ptc stai intr-un apartament mic!!".
Si poate ma vad nevoita sa ma despart si sa imi caut un loc al meu, CU TOT cu copil mic dupa mine (lucrul asta se poate intampla si cand e mic, si cand are 10-15 ani, oricand).

Care sunt variantele mele? Pai 2: ori ma rog sa fi strans destui bani in timpul asta pt un credit, ori daca nu am strans destul ajung in chirie (personal cunosc 3 cazuri de femei asa).
Nu ma intelegeti gresit... Sunteti femeie, ar trebui sa stiti ca o sarcina te afecteaza pe toate planurile, inclusiv pe plan de cariera. In unele domenii o pauza de 1-2 ani poate sa afecteze extrem de mult revenirea la piata muncii. Eu chiar cred ca sunt niste temeri valide... Nici nu mai aduc in discutie riscurile dpdv al sanatatii, eu avand niste mici atecedente de tahicardie.
Aici tind sa va contrazic, realitatea vietii este ca faci copii doar daca iti permiti sa ii si cresti in conditii optime (aici primand parintele principal, din punctul meu de vedere). Automat copilul e legat de cariera parintelui, resursele lui, si implicit si de acoperisul de deasupra capului si dreptul de proprietate. Nicio mama nu isi doreste sa nasca, ca dupa cand face copilul cativa ani sa se trezeasca ca trece printr-un divort si ajunge de la apartamentul cu 3 camere al sotului, la o chirie... Sau credit pe o garsoniera, ca poate doar atata imi permit (stau intr-unul din orasele destul de scumpe ale Romaniei).

Asta 1 la mana, si 2 la mana: nu stiu cum as putea sa nu amestec nascutul unui copil cu mii de euro, in conditiile in care un copil iti poate manca chiar cateva mii de euro bune pe an. Ca fapt divers, ca tot vorbim de copii si euro, pentru cine isi doreste sa aiba un copil si nu poate, o mama surogat ar costa in jur de 60-70 mii de euro in cele mai ieftine tari din UE....

Nu totul se raporteaza la bani, insa cand e vorba de decizii ce iti pot afecta intreaga viata atat tie cat si unei posibile alte vieti, cel mai bine e sa pui pe primul loc siguranta. Eu am foarte bine si optiunea de a NU face un copil niciodata, si fiecare isi pastreaza banul lui, si asa nu voi avea nici impedimente financiare suplimentare. Un apartament tot mi l-as permite, chiar cu banii jos si cu un singur venit, doar al meu. Dar aici e vorba de deciziile pe care trebuie sa le iau ACUM, in viitorul apropriat, nu indepartat.
Nu e putin aberant ca eu sa fac un copil, 99% munca mea, ca dupa eventual tot eu sa platesc bona, eventual doar din veniturile mele nu si ale sotului?? Si chiar si daca am imparti 50-50, tot aberant mi se pare. Intreb ptc o bona ajunge la peste 2000lei part-time, daca e sa o chem la domiciliul care NU e in oras (asta daca e sa accept ideea cu terenul socrilor, cel aflat la marginea orasului langa padure, cu statia de autobuz cea mai apropriata la 25 min de mers pe jos prin pustietati).
De asemenea, eu zic sa nu aducem in discutie vremuri de mult trecute. Ideal ar fi sa aspiram catre mai bine, nu mai rau. Sunt destule de reglementat in prezentul pe care il traim acum.
Total de acord, insa cu 6 ani de facultate ajungi ceva mai greu la banuti si o cariera stabila. Cred ca si in avocatura e destul de greu si ma puteti intelege. De asta tot punctez ca sunt niste decizii pe care ma vad nevoita sa le analizez acum, nu in viitorul indepartat.
Sa stiti ca simplul fapt ca socrii ar putea sa propuna donatia catre amandoi, ca apoi in cazul unui divort sa nu mai raman cu nimic din acea donatie, este destul de ingrijorator pt mine. Decat sa am acest risc si batai de cap suplimentare, as prefera sa nu ii includ si pe ei in calculele financiare ale mele si ale partenerului meu. Insa insistentele partenerului ma fac sa tot discut si pe subiectul acesta aici... In acea familie exista un obicei foarte prost de "scoaterea ochilor" cu privire la lucruri financiare. Si nu as vrea sa se abata si asupra mea. Am stat ani buni sa analizez oamenii in cauza, incluzandu-l si pe partenerul meu.
Copilul nu exista momentan, dar planuri de viitor avem pentru asa ceva. Teoretic... ca practic nu prea ne aliniem ca principii de viata. A fost la un moment dat doar o sperietura zdravana. Nu imi doresc sa aduc o noua fiinta pe pamant pana nu sunt impacata cu ce e in jurul meu si pana nu am o siguranta.
In orice caz va multumesc din suflet pentru mesajul detaliat!! Si sper ca nu am profitat prea mult de bunavointa dumneavoastra... Orice discutie ma ajuta mult in aceast punct al vietii pe care il vad ca o rascruce... Presiuni, multe lucruri de pus la punct concomitent, multe persoane implicate (mai multe decat mi-as fi dorit) etc.

Interventie moderator: repet, nu mai citati. Multumesc.

Buna ziua! Ca sa fie mai clar ce imi doresc, o voi repeta aici: siguranta unui viitor care nu ma va pune in dezavantaj financiar atunci cand se vor relua discutiile cu privire la marirea familiei (lucru de care evident eu voi fi responsabila in masura de 99%). De asemenea, vreau sa evit situatiile in care imediat dupa nasterea unui copil se poate face intoarsa si ma trezesc ca partenerul si socrii ma dau afara din casa, din apartament, ptc sunt inconjurata de astfel de cazuri... Si nu ma refer la unu-2...

Imi doresc sa imi unesc fortele financiar cu partenerul, dar nu si cu socrii (sau cel putin nu imi doresc sa mi le unesc daca mai mult ma dezavantajeaza decat ma avantajeaza). Lucru cat se poate de normal, din punctul meu de vedere... Iar acest lucru se poate face ori prin excluderea lor TOTALA din calcul (situatie pe care partenerul nu vrea sa o accepte), ori prin unirea fortelor si cu socrii (dar controlat, pe cale LEGALA nu pe vorbe, cu drept de proprietate clar prevazut undeva si pentru mine). Al 2-lea scenariu e o optiune viabila pentru mine mai in josul listei de optiuni, si o iau in calcul doar daca continua sa insiste toti 3 cu a ne face noi doi casa pe terenul socrilor din partea partenerului.

Nu stiu cat se poate spune ca "regret ca sotul are bunuri" atata timp cat nici nu imi este clara cota lui de proprietate pe ce are (si cati bani au fost pusi si de parintii lui la aceste lucruri). Implicarea parintilor lui si a economiilor lor nu ne-a cauzat decat probleme....

Inca un lucru mai adaug: eu zic ca e destul de evident ca altfel stai in proximitatea unor socri bagaciosi cand stii ca ai si tu drept de proprietate. Nu vad cum cauzeaza asta uimire, e clar o siguranta enorma in plus simplul fapt ca te-ai putea impune in fata lor in cazul in care se depasesc niste limite si continua sa fie bagaciosi....

Iar legat de nunta, pana nu ne punem la punct cu planurile de viitor va fi amanata. Nu vad de ce sa te casatoresti cu cineva care trage in continuu ca lucrurile sa fie facute strict in beneficiul lui, si nu in beneficiul cuplului ca un tot unitar. Si simpla rezistenta cu care ma confrunt dupa o relatie atat de lunga e un semn urias de intrebare pentru mine...

Cabinet de avocat Liliana Grădinaru a scris:

Nu imi este clar ce anume doriti dv. si cand exact este nunta. Nu sunt chiar sigura ca stiti ce va doriti.
Doriti sa va uniti fortele cu partenerul de viata inclusiv financiar, dar luati in calcul si o conventie matrimoniala de separare de bunuri, care nu v-ar surade daca va sustineti singura bunurile dv. Socrii sunt bagaciosi, ii puteti elimina din planurile dv., insa vad ca luati in considerare sa va mutati totusi langa ei, problema fiind pe numele cui e terenul...
Va spun sincer, sunt chestiuni pe care nu le puteti discuta pe net, public si e dificil sa gasiti solutii la probleme complexe. Nu ca nu va putem ajuta, insa nu e clar ce va doriti. Regretati ca sotul are bunuri si dv. nu aveti, asa pare. Sa ma iertati daca gresesc, este posibil sa nu inteleg corect situatia.

Buna ziua! Aveti idee daca contractul prenuptial (prenup-ul in engleza) este regasit si in legislatia romaneasca?
Am cautat informatii pe aceasta platforma insa gasesc intrebari adresate si discutii vechi de peste 10-12 ani pe acest forum. Tot ce am putut gasi a fost un articol despre "certificat medical prenuptial"...

Daca intr-adevar asa cv nu exista in Romania, doar mie mi se pare absurd cat de in urma suntem fata de alte tari (cand e vorba de legislatie)?

Nu prea inteleg aceasta intrebare, sunt sanse extrem de mari sa fie suportate la comun. Asa cum sunt sanse f mari ca partea masculina sa caute pur si simplu o alta metoda de a ajunge la rezultatul dorit, poate printr-o despartire si gasind pe altcineva :-)

Nu stiu daca raspunsul e cel pe care il asteptati si daca e multumitor, dar sunt atatea cazuri precum acesta. Si ce va zic eu este din pacate practica curenta si realitatea vietii (si actuale, si din trecut), nu sunt idei utopice frumos alcatuite si prezentate ca "dogme religioase". Si cunosc chiar personal un caz.

Tocmai de asta in vremurile actuale e necesar sa te gandesti cu 3 pasi in fata, nu cu unul... Mai ales din pozitia de cetatean (feminin in cazul nostru) al acestei societati in care legea nu prea te protejeaza in situatii specifice precum procreerea. Lucru sustinut inclusiv de dumneavoastra in argumentare.

"Ca dupa art 196 din condul civil, femeia este datore sa locuiasca cu barbatul ei....."--- suna foarte frumos pe hartie, imposibil de realizat in practica :-) ... chiar si daca e implementata in lege ideea. Din pacate biologia nu ajuta in scenariul acesta... inaltimea, forta fizica. Nu poti forta pe cineva, dintr-o pozitie clar deavantajoasa, sa te tina sub acoperisul sau cu forta in cazuri de neintelegere in cuplu.

c123456 a scris:

AndraC21 a scris:

Intr-adevar si eu am mereu acest argument al "pretului unei mame surogat" la mine, pentru cand este cazul :-)

Cine ar suporta pretul unei mame surogat in cazul in care dvs nu veti putea da nastere?

Ma scuzati, sunteti sigur ca "nu intereseaza pe nimeni cu ce pret l-ati cumparat"? Va intreb ptc stiam ca mai nou contractul de vanzare-cumparare nu se mai poate face cu sume fictive. Si trebuie platit pretul estimat la valoarea terenului...
Altfel spus: daca in cazul meu este vorba de un teren de 38 000 euro, si daca acest teren ii este donat doar sotului (prin reducere la absurd), atunci eu ar trebui sa aduc 19 000 euro pt a se putea incheia contractul de vanzare-cumparare si a avea "drept de proprietate -- cota 1/2". Va rog sa ma corectati daca gresesc.

ipso a scris:

În afara celor spuse mai sus, dacă interesul este întemeierea unei familii pe un fond stabil, puteți cumpăra împreună cu soțul, terenul socrilor, cu prețul de 10-40mii lei, iar dvs cât și soțul plătiți fiecare jum din suma. Nu interesează pe nimeni cu ce preț l-ati cumpărat, atât timp cât ați plătit taxele la valoarea stabilita de lege. Puteți cumpăra terenul și înainte de căsătorie.
Pana la ridicarea casei puteți sta în acel apartament și văzând cum merg lucrurile pe măsură ce casa avansează, puteți sa va gândiți și la copil.
Dacă "nimic nu se potriveste", mai bine regânditi actul casatoriei.
O viata în tensiune, NU ESTE VIATA!

Tot respectul domnule Bogdan !!! Este o RARITATE sa dau de un barbat care este atat de echilibrat in gandire, si care mai este si extrem de bine informat pe mai multe planuri (inclusiv medicina). Intr-adevar si eu am mereu acest argument al "pretului unei mame surogat" la mine, pentru cand este cazul :-)

Pretul unei mame surogat mentionat este cel mai mic disponibil pe piata in UE. Disponibil in tari (mai sarace) precum Grecia si Bulgaria. Daca e sa ne luam dupa e medie, se trece cu mult de 60 000 euro.

Mi-ati facut ziua infinit mai buna, nu aveti idee cat de mult ajuta sa vezi ca si cealalta tabara (masculina) are inteligenta emotionala pentru a intelege aceste aspecte delicate... Sa inteleaga nivelul de calcule pe care trebuie sa il faca o femeie cand ia decizii ce i-ar afecta viata. E revigorant sa vezi acest nivel de empatie si ca NU TOTI te blameaza ca esti "egoista" doar ptc esti calculata... Un raspuns demn de un "tata de fata", va spun asta cu toata admiratia.

BogdanGri a scris:

Buna ziua

Din pacate nu am cum sa va dau like, dar de la mine un mare plus pt aceasta atitudine.

Fiecare isi doreste si cauta siguranta si un acoperis deasupra capului, mai ales cand devine parinte.

Eu stiu din nefericita experienta cum merg lucrurile, iar femeile sunt din pacate dezavantajate daca vor sa devina mame. Un barbat ca sa faca un copil, e o placere. La propriu. Pentru o femeie sunt 9 luni de dureri, griji si schimbari uneori ireversibile ale corpului, renuntare la cariera etc... Si la final sa ajunga la mana unuia care stie numai de partea lui....

O femeie ca sa faca un copil fara un barbat are nevoie de 2000 eur cat costa inseminarea cu sperma donata. Si are pe alese.
Un barbat ca sa faca un copil fara o femeie trebuie sa plateasca cel putin 60000 eur cat cost o mama surogat.

Deci prin simpla aducere pe lume a unui copil, o femeie contribuie cu 58000 eur...

Eu in continuare sa sugerez sa reconsiderati ideea unei casatorii.

Eu am o verisoara si cumnata care s-au fript in conditii similare.

Daca nu va gasiti pe unul de aceeasi conditie ca si a dvs sau unul dispus sa faca si cu dvs ceva impreuna mai cautati, ca e plina lumea.

La fel si el, sa gaseasca pe una care are deja casa si nu mai are nevoie de alta.

Si am scris astea barbat fiind.

Buna!
Intrebarea 1 ---> Donatia nu poate fi atacata in instanta? (chiar si daca socrii ne doneaza amandurora acel teren) Eu asa stiam... ma refer in caz de divort. Mentionez ca nu ar exista alti mostenitori rezervatari, si sotul e copil singur la parinti.

Intr-adevar socrii au fost destul de cumpatati incat sa imi precizeze ca nu trebuie sa investesc nimic in terenul lor daca nu doresc, si se vor ocupa ei si sotul de construirea casei. Insa mi-am analizat putin situatia pe termen lung, si realist vorbind cand se mai strica ceva in casa nu poti mereu sa apelezi la socri si sot pentru banii lor... Mai iei niste mobilier, mai schimbi un frigider etc. Va fi o corvoada sa fac aceasta despartire la sange a banilor mei de terenul si casa respectiva, si am fi ca 2 straini in aceeasi casa (sub nicio forma asta nu se poate numi "echipa").

Intrebarea 2 ---> Daca casa e facuta in timpul casatoriei din veniturile sotului si ale socrilor, la ce complicatii ma expun? Ca presupun ca acea casa nu se imparte la amandoi, chiar si daca e facuta in timpul casatoriei si sub regimul comunitatii legale de bunuri.

Intrebarea 3 ---> Ati mentionat ca "veti avea drepturi egale". Dreptul de proprietate nu depinde mult si de cine initiaza DTAC-ul (Documentatia Tehnica pentru Avizul de Construire)? Ma scuzati ca intru atat in detalii, insa domeniul meu este arhitectura si sunt la inceput de drum cu partea legislativa. Altfel zis, nu conteaza cine este trecut la sectiunea de "beneficiari" si cine semneaza acel DTAC al casei?
Va intreb lucrurile astea ptc sotul si socrul sunt pe domeniul de constructii, si initial au insistat foarte mult sa facem casa inainte de casatorie... Si era vorba ca socrul sa porneasca procedurile pentru aviz. Probabil tot pentru a isi pastra resursele in familie. Insa nevazand vreun beneficiu, am refuzat sa ma implic in planurile unei case cu ei.

gi-jane2 a scris:

Va puteți căsători , iar asa cum va casatoriti, puteti și divorta, amânați făcutul de copii însă până aflați cu cine îl faceți cu adevărat.
Faptul ca il influențează parintii, nu e bine.
Parintii lui va pot dona amândurora terenul și puteti construi pe el, veti avea drepturi egale. Donatia e irevocabila. Dacă ii doneaza doar lui, nu e bine.
Daca e apartamentul lui, doar al lui, il poate include in comunitatea de bunuri prin conventie și veți imparti egal la un eventual partaj, nu se poate suci.
Dacq variatele de sus pica adoptați la casatorie separația de bunuri și va luati singura casa dvs prin credit și astfel veți avea casa dvs în caz ca lucrurile nu merg. Puteti sta în casa lui, dar nu investiți în ea.

Domnul in cauza (dupa inteligenta emotionala minimala manifestata mi-am asumat sexul, posibil sa ma insel) a ratat si partea in care am mentionat ca si sotul isi doreste un copil, nu doar eu. De asemenea nu pare sa inteleaga ca orice femeie isi doreste o siguranta clara inainte de a se angaja la o nastere, care ar avea numeroase riscuri: si biologice, si financiare, si pe parte de cariera etc.

Probabil pretentiile erau altele inainte, insa in zilele noastre lucrurile s-au schimbat. Stiu destule cazuri in care dupa ce femeile au nascut si au vazut neimplicarea partenerului, au fost fie nevoite sa dea divort si sa isi puna banii cu alte prietene/surori pt a isi lua apartamentul lor, fie au ajuns sa stea in chirie pana la pensie !!

Eu ca femeie am si optiunea de a nu ma procrea si a ii da inainte cu banii si cariera pana fac rost de un apartament al meu. Nu asta ar fi problema, e cat se poate de realizabil. Insa scenariul invers, sa nasca barbatul in locul femeii, nu se poate :-)

Consider ca atata timp cat si sotul isi doreste un copil, si socrii un nepot, eu ca femeie imi analizez contextul si decid daca fac acest pas sau nu. Si consider ca echitabil ar fi ca intr-o relatie, fiecare parte sa iasa cu ceva pe plus, nu doar unul.

BogdanGri a scris:

ibn a scris:

Iertat sa-mi fie dar vad ca preocuparea dumneavoastra principala este aduceti din proprietatea individuala a sotului partial in proprietatea dumneavoastra. Nu ati spus nimic de ce nu va ajuta parintii dumneavoastra cu nimic la casatorie ca sa restabiliti egalitatea. Inclusiv procreerea este pusa sub conditia improprietaririi. Deci casatoria porneste cu premize nu tocmai favorabile. Si poate ca ar trebui sa mai reflectati. Cel mai echitabil ar fi daca vreti intr-adevar sa va casatoriti din dragoste si nu din interes sa locuiti cu chirie. Dar pe masura ce insistati la partea adversa, acestia se vor indirji. Deci ori acceptati si accepta si el ce v-a sfatuit @gi-jane2, ori reset.

Buna ziua

Nu cred ca ati citit/inteles ce a spus initiatoarea. Ea a spus clar ca planul era ca, dupa casatorie, sa isi uneasca amandoi economiile si sa cumpere in rate un apartament impreuna. Numai ca viitorul sot s-a razgandit si a cumparat un apartament impreuna cu parintii lui.

AndraC21 a scris:

Dupa discutia cu privire la teren, planurile au ramas de a ne uni amandoi economiile si de a lua un apartament impreuna imediat dupa casatorie (credit). Insa viitorul sot a facut "intoarsa" si si-a pus economiile cu parintii lui, a luat un apartament cu banii jos fix inainte de casatorie, sub pretextul ca vrea sa stea departe de dobanzi.

Iertare, dar ar trebui sa va reactualizati capacitatea de a citi, intrucat nu ati inteles mare lucru. Ca sa va raspuns, mai am o sora iar parintilor mei le este mai greu sa ne ajute financiar comparativ cu cei ai partenerului (el fiind singur la parinti).

Procreerea este pusa sub conditii de cand e pamantul !! Acesta este ritmul natural al tuturor speciilor. Intrucat noi suntem o specie ceva mai evoluata, constiinta ne dicteaza ca avem si optiunea de a NU ne procrea daca nu ne simtim in siguranta si pregatiti. Asa cum o femeie nu poate obliga un barbat sa preia jumatate din sarcina, si nici nu il poate obliga LEGAL sa isi puna o perioada cariera pe stop (pentru concediu parternal), asa nici o femeie nu poate fi fortata sa nasca cand si unde nu ii este propice :-)

Atata timp cat sotul si socrii isi doresc un copil (un nepot), se pot indarji pana isi gasesc obiectul de procreere satisfacator lor. Casatoria ar trebui sa apere femeia din punct de vedere legal, dar uitati ca exista scenarii (ca al meu) in care nu numai ca nu ai nimic de castigat, ci ba chiar ai o gramada de pierdut (ex: credit facut in timpul casatoriei pt un imobil personal, care ar ajunge si al sotului in regim de comunitate legala).

Va intreb domnule drag (sunt 150% sigura ca v-am nimerit sexul, ma scuzati daca ma insel): dumneavoastra v-ati angaja sa faceti cv din care nu numai ca nu va iese nimic, ci va pune si sub riscuri enorme...?? --- Stiu cazuri in care dupa ce femeile au nascut si au vazut neimplicarea partenerului, au fost fie nevoite sa dea divort si sa isi puna banii cu alte prietene/surori pt a isi lua apartamentul lor, fie au ajuns sa stea in chirie pana la pensie !!


ibn a scris:

Iertat sa-mi fie dar vad ca preocuparea dumneavoastra principala este aduceti din proprietatea individuala a sotului partial in proprietatea dumneavoastra. Nu ati spus nimic de ce nu va ajuta parintii dumneavoastra cu nimic la casatorie ca sa restabiliti egalitatea. Inclusiv procreerea este pusa sub conditia improprietaririi. Deci casatoria porneste cu premize nu tocmai favorabile. Si poate ca ar trebui sa mai reflectati. Cel mai echitabil ar fi daca vreti intr-adevar sa va casatoriti din dragoste si nu din interes sa locuiti cu chirie. Dar pe masura ce insistati la partea adversa, acestia se vor indirji. Deci ori acceptati si accepta si el ce v-a sfatuit @gi-jane2, ori reset.